212 matches
-
insule, având o suprafață variabilă de la un an la altul, cum sunt: Insula Mare Cenad, insulele Igriș, care, datorită faunei și florei specifice au fost declarate ele însele arii protejate. Aspectele de ordin geologic/geomorfologic se caracterizează printr-un substrat litologic format din depozite de aluviuni nisipoase, pietrișuri, situate pe grinduri de argile lacustre. Solurile foarte fertile susțin dezvoltarea impetuoasă a arboretelor de stejar și frasin. Altitudinea pe care crește Pădurea Cenad este, în medie, de 90 m (minimă - 85 m
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
unor izvoare, verdele ferm al pădurilor, bogăția floristică și diversitatea faunistică, mai ales atunci când sunt asociate și creează peisaje spectaculoase. 2.1. Relieful Unitățile de relief prezintă un potențial turistic ridicat, conferit de aspectele morfologice ale terenului, elementele morfometrice, compoziția litologică, gradul de accesibilitate și, mai ales, de ineditul unor locuri (văi în chei, relief antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
foarte specifică structurii monoclinale, care are largă dezvoltare pe versantul stâng al Lohanului, o reprezintă cuestele, adică abrupturi orientate invers decât înclinarea generală a stratelor geologice. Dezvoltarea cuestelor în această regiune este legată de intensitatea eroziunii, condiționată de aspectele structural - litologice ale substratului și de complexitatea factorilor denudaționali. Distrugerea orizonturilor de roci mai dure ce protejează formațiunile mai moi și scoaterea la zi a acestora a atras după ea accelerarea ritmului de nivelare a reliefului și înlocuirea formelor structurale printr-o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sedimente. Pe baza experimentelor de laborator, A. Gilbert (1877) a formulat o primă observație asupra genezei formei profilului, și anume: profilul longitudinal este invers proporțional cu debitul lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori ca: panta, alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se poate observa că, dintre afluenții de diferite ordine ai Lohanului, cei mai evoluați (deci cu gradul de concavitate cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei de pe care își adună apele (este vorba, concret, de prezența, pe alocuri, a unor lentile de gresii dure); Făgădăul (P.I.H. = 0,378), care are un profil caracterizat, de asemenea, prin numeroase convexități și concavități, datorate fie unor confluențe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
constituie raportul de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă 280 din totalul segmentelor de râu (367), adică N1 reprezintă 76% din totalul segmentelor de râu. Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe care-l face Lohanul la Dobrina, ambele arii fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o densitate a fragmentării între 3,5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
3km-km2 și 3,2-4km/km2. Valori mai mari 4,1-5km/km2 și mai mari de 5km/km2 relevă o accentuată activitate a organismelor torențiale generate, pe de o parte de nivelul de bază scăzut reprezentat de Prahova, precum și de varietățile litologice. - Mai mult ca oriunde însă, în sectorul subcarpatic al Prahovei se remarcă printr-o serie de trepte - terasele Prahovei. Prahova a retezat aici, la diferite niveluri, roca de bază. Peste acest pat s-a depus o cuvertură de material aluvial
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al orașului Breaza în total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de pădure. În apele râurilor și în iazuri trăiesc diferite specii de pești, în special crapul, carasul, mreana, bibanul și somnul, iar în apropierea acestor suprafețe acvatice: șobolanul de apă, broasca de lac, lișița, rața sălbatică, barza etc. Solurile Diversitatea litologică și de relief, împreună cu condițiile climatice neuniforme, determină o gamă foate variată de soluri. În regiunea de “câmpie” colinară a Jijiei inferioare se întâlnesc cernoziomuri și cernoziomuri cambice (levigate), lutoargiloase și argiloase, dezvoltate pe depozite loessoide sau argile. Pe suprafețe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o mare varietate de forme de manifestare, depinzând de mai mulți factori, în funcție de care se realizează caracterizarea și clasificarea lor 2 : subzona sau etajul de vegetație și relieful; intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune de suprafață; substratul litologic (natura petrografică a rocilor de bază); solul (tip genetic, grosime, textură, conținut de schelet și troficitate). Clasificarea solurilor afectate de eroziune de suprafață prin apă a suferit de-a lungul timpului diverse modificări, făcute de specialiștii în domeniul pedologiei, funcție
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
roci dure pietrișuri, nisipuri, marne, argile, de orice fel (fără acide și bazice (calcare, pietrișuri, nisipuri, marne, argile, acide și bazice (calcare, de orice fel luturi, loess, complexe de aflorimente la intermediare dolomite, luturi, loess, complexe de intermediare dolomite, Substratul litologic Orice fel de roci (eruptive, metamorfice, sedimentare) complexe de gresii, calcare și marne marne, argile, calcare și gresii suprafața terenului) (eruptive, metamorfice, gresii etc.) conglomerate, etc) complexe de gresii, calcare și marne marne, argile, calcare și gresii (eruptive, metamorfice, gresii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
complexe de marne argiloase, argile, calcare și gresii) - roci compacte acide și intermediare (eruptive, metamorfice, gresii etc.) - roci compactebazice (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase etc.) Microrelieful, asociat cu intensitatea degradării: a – taluzuri dezvoltate în sol; b – taluzuri dezvoltate în rocă (substrat litologic); c – funduri de ravenă. Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri ravenate (tabelul nr. 1.2.2). Împădurirea taluzurilor este, în general, o sarcină dificilă datorită condițiilor staționale vitrege, dar și datorită instabilității terenului. Din acest
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
neproductive până ce acestea se vor stabiliza pe cale naturală. Tabel nr. 1.2.2 Tabel nr. 1.2.2 - Cheie de determinare a tipurilor de stațiune R - terenuri degradate prin eroziune în adâncime produsă de apă (terenuri ravenate) - ravene, ogașe, maluri, râpe Substrat litologic 1 2 3 4 roci friabile și slab consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietriș cu nisip, complexe gresii moi cu nisipuri, pietrișuri, marne nisipoase) roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne argiloase, argile, calcare și gresii) roci compacte acide și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
care conțin aceste săruri, urmată de dizolvarea și transportul lor de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol. Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc.. Ariditatea climatului , însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului. Relieful
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mai frecvent în regiuni secetoase, cum sunt stepa și silvostepa. Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea sărurilor din sol, fie prin prezența acesteia, în diverse orizonturi de sol, fie prin ridicarea ei prin capilaritate, în stratul de sol. Substratul litologic , condiționează formarea sărăturilor, dacă prin procesul de eroziune sau alunecare sunt aduse la suprafață orizonturi salifere. Sărurile solubile pot fi aduse la suprafață și de către izvoarele de apă sărată, care pe parcursul lor au interceptat roci salifere. Apa sărată
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Stepă (Ss, S) YC1A YC1B YC2A YC2B YC3A YC3B Terenuri decopertate, excavate (taluzuri de debleu) - W Factorii principali avuți în vedere la caracterizarea și clasificarea terenurilor decopertate de stratul de sol sau excavate (taluzuri de debleu / săpătură) sunt: -natura substratului litologic; -caracteristici ale solului sau rocilor. La caracterizarea terenurilor decopertate sau excavate se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor etc. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se stabilesc în funcție de necesarul prognozat pentru incinerare, dar nu mai mare de 10 x 10 m, iar adâncimea se stabilește de către un specialist hidrogeolog din cadrul autorității locale în domeniul apei, în funcție de condițiile hidrogeologice și litologice locale, cu respectarea amplasării bazei gropii la cel puțin 1,5 m deasupra cotei maxime la care se află nivelul hidrostatic al apei subterane freatice. Articolul 6 Începând de la baza gropii se asigură următoarele straturi: a) strat continuu de pământ
PROCEDURĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266619]
-
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; ... b) într-o primă etapă se realizează un foraj geotehnic cu adâncimea de minimum 5 m, adaptat în funcție de litologia depozitelor întâlnite în timpul săpării, care să arate succesiunea litologică, proprietățile terenului, precum și existența unei ape freatice și adâncimea acesteia; forajul se realizează în aval de groapă, pe direcția generală de curgere a apei subterane freatice, pentru a putea să fie echipat ca foraj hidrogeologic și să fie utilizat
PROCEDURĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266619]
-
pentru diferite specii de plante și animale. Peisajul original și complex al parcului este creat din crește ascuțite, coame cu profil greoi, circuri și vai glaciare. Toate acestea fiind rezultatul acțiunilor factorilor climatici și hidrici care au acționat asupra substratului litologic. Climatul este temperat montan, având influențe mediteraneene în partea de sud-vest, iar la înălțimi ce depășesc 2000 de metri climatul este alpin. Rețeaua hidrografica este bogată și complexă, fiind alcătuită din pâraie, râuri și lacuri de origine glaciară. Lacul Bucură
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
sedimentare), apoi rendzine și terra rossa (pe călcare) și, pe alocuri, ando-soluri (pe roci vulcanice). ... – În luncă solurile sunt de vârstă recentă, în formare, tipul caracteristic fiind aluviosolul, iar pe terasele aluviale, ceva mai vechi ca vârstă dar cu material litologic aluvic, s-au dezvoltat eutricambosolurile, cu caracteristici aluviale (subtipul aluvic). ... Clima în bazinul hidrografic Mureș este de tip continental-moderat cu veri călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
10 LISTA cuprinzând tarifele pentru consultarea și utilizarea de date și informații din fondul geologic național referitoare la resurse minerale, prevăzute la categoria A1 lit. i) din anexa nr. 1 la ordin Nr. crt. Specificația U.M. Tariful (lei) 1 Coloane litologice foraj: a) nisipuri, pietrișuri, turbe și nămoluri m 0,15 b) ape subterane, minerale, termominerale: b.1) 0-300 m m 0,26 b.2) peste 300 m m 0,55 c) substanțe metalifere, nemetalifere și cărbuni: c.1) 0-300 m m 0,24 c.2) 300-700 m m
ORDIN nr. 489 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292136]
-
și marne, iar către partea superioară nisipuri și pietrișuri mio-pliocene care au o mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
77,5 %) față de regimul mediu multianual. La nivel anual, degradarea regimului pluviometric a înregistrat valori de peste 40 % față de media multianuală. ... 2.5. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Relieful ariei protejate ROSCI0220 se prezintă sub formă monoclinală, cu nodul de altitudine important în partea de nord și cu "căderea" stratelor spre sud. În
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]