230 matches
-
artistului, unii oamenii nu dau atenția necesară și trec nepăsători pe lângă un asemenea locaș, unde spiritul celui plecat stăruie în fiecare milimetru de perete, în fiecare obiect personal, în fiecare lucrare. E vorba de o oarecare mândrie locală, un anume localism pentru care, promotorii culturii și artei ar trebui să lupte, să atragă cât mai mulți simpatizanți. Nu e vorba de bani, aici. Scuza cu lipsa banilor, nu înlocuiește datoria morală. Dacă vom aștepta să vină mama artistului din Austria să
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu și Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1479734300.html [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
ca teleconsum) invită la inactivism, narcoză socială, pasivism, disprețuind corpul printr-o dublă eroare a contemporaneității: a pansexualismului (explodând în voga vulgarofilă) și a sedentarismului (prin cultura media epidermică, interesată de spectacol). Și dacă Postmodernismul percepe fragmentar lumea, descoperind zgomotos localismul, Olimpismul are șansa de a instaura, fie și temporar, o conștiință planetară, apropiată de interesele satului global. Cert e că „logica mecanizării” (producție de masă, volumul de timp liber, standardizare) a făcut din societatea de consum, condusă de imperative comerciale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat și susținut de marii noștri învățați Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, ș. a., în perioada interbelică, principiu care, iată, prinde un viguros contur prin monografia, realizată de inimosul profesor de Limba și Literatura Română și atent șlujitor
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
doresc să devin catastrofic, dar dacă analizăm cu atenție cauzele sîngerosului conflict iugoslav din anii `90, vom descoperi, pe lângă știutele probleme economice și de putere, faptul că imediat după moartea lui Tito a început un proces accelerat de cultivare a localismelor, a diferențelor religioase, de distrugere a unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
doua schemă este cea influențată de școala lui Harnack, care susținea antiteza dintre idealism și universalism care reprezenta o altă formă între individualitate și totalitate, spunând că întreaga evoluție a unității Bisericii a trecut mai întâi prin individualism și apoi localism pentru a putea ajunge la organizare mondială, având Roma drept centru. Teologul și Mitropolitul Ioannis Zizioulas vede o eclesiologie hristologică având în centru Euharistia, care formează centrul întregii vieți în Biserică. Primul capitol al lucrării teologului grec este numit: „Relația
IOANNIS ZIZIOULAS, MITROPOLIT AL PERGAMULUI, EUHARISTIE, EPISCOP, BISERICĂ: UNITATEA BISERICII ÎN DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ŞI EPISCOP, ÎN PRIMELE TREI SECOLE CREŞTINE, EDITURA BASILICA, de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Recenzie_ioannis_zizioulas_stelian_gombos_1374131353.html [Corola-blog/BlogPost/364246_a_365575]
-
Apreciată la adevărata ei valoare și chiar iubită oriunde merge, uneori cu grație sau cu duritate dată la o parte de la rosturile culturale “acasă”, Lucia Olaru Nenati ilustrează prin chiar munca ei intelectuală conceptul care i-a adus atâta glorie: localismul creator. Fără scrierile Luciei Olaru Nenati peisajul spiritual din acest Nord de țară ar fi cu mult mai sărac! Și cei care o adulează și cei care o contestă, fie că o recunosc sau nu, își alimentează energiile creatoare și
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_lucia_olaru_nena_rodica_elena_lupu_1361344495.html [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
Mariana Rogoz-Stratulat declarându-și fără rezerve admirația pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat și de aceste prezențe vrâncene. Probabil pentru ca să se statueze firescul, echilibrul pentru un asemenea demers eseistic. Semnăturile distinselor creatoare sunt așezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exercițiului de admirație față de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezența a cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1483338032.html [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
maritimă ale cărei energii colonizante și întreprinzătoare au atins fiecare continent? Și nu ar trebui să lăsăm acest lucru la latitudinea relațiilor noastre cu Bruxelles! După ce vom câștiga puterea înapoi, ar trebui să copiem elvețienii și sistemul lor de localism și democrație directă și să ducem competențele până la cel mai jos nivel practicabil. (IT) Doamnă președintă, doamnelor și domnilor, m-am abținut de la votul de azi cu privire la acest raport referitor la comitologie deoarece, încă o dată, oamenii încearcă să facă
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
programelor locale, în condițiile prevăzute la art. 1 și 2, vor fi puse în aplicare numai după aprobarea de către Consiliul Național al Audiovizualului a solicitării titularului licenței de emisie. ... (2) Consiliul Național al Audiovizualului va decide ținând seama de principiul localismului și de dispozițiile art. 12 din Legea audiovizualului nr. 48/1992 . ... PREȘEDINTELE CONSILIULUI NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI, ȘERBAN MADGEARU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140442_a_141771]
-
a grilei de programe și a formatului de principiu al serviciului de programe, cu respectarea dispozițiilor art. 16 lit. a) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 146/2002. ... (2) Consiliul Național al Audiovizualului va decide ținând seama de principiul localismului și de dispozițiile art. 10 alin. (3) lit. b) și d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 . ... Articolul 5 Începând cu data publicării prezentei decizii se abroga Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 22 din 28 februarie 2002 privind difuzarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149443_a_150772]
-
eliberarea deciziei de autorizare audiovizuala pentru difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor de programe. ... (2) Consiliul Național al Audiovizualului va decide ținând seama de procentul celor care receptioneaza programul local, de numărul de licențe audiovizuale existente în localitate, de principiul localismului și de dispozițiile art. 10 alin. (3) lit. b) și d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 . ... Articolul 5 Începând cu data publicării prezentei decizii se abroga Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 87/2003 privind difuzarea programelor locale, publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150775_a_152104]
-
lit. a) din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 146/2002 , cu modificările ulterioare. ... (2) Consiliul Național al Audiovizualului va decide ținând seama de procentul celor care recepționează programul local, de numărul de licențe audiovizuale existente în localitate, de principiul localismului și de dispozițiile art. 10 alin. (3) lit. b) și d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 6 Încălcarea de către radiodifuzori a prevederilor prezentei decizii se sancționează potrivit dispozițiilor art. 91 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161589_a_162918]
-
conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
dreaptă cinstire a lui Dincă Schileru în contemporaneitate (deși unele observații critice sunt menționate în legătură cu starea casei din Bâlteni!). Lipsește o statuie închinată acestui mare gorjean, un Centru Cultural ”Dincă Schileru” cu funcționalități multiple și calendar cultural care să depășească localismul, în general, o mai susținută imagine a acestui descălecător de idealuri populare. De ce nu o culegere periodică de articole și studii SKILERIA? Sau măcar o publicație locală de mai largă deschidere regională, așa cum au fost, în 1882, aspirațiile militanților țărăniști
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
tradițională. Acestea Își transformă sfera privată Într-o „pungă de rezistență”. Promotorii culturii omogene nu renunță la pozițiile lor și, pentru a-și impune punctul de vedere, recurg la violență. Ei se bazează pe o primă formă de naționalism. Apărarea „localismului” devine și mai Înverșunată drept răspuns: ea dă naștere unei a doua forme de naționalism. Se creează astfel un cerc vicios. Cele două naționalisme se alimentează reciproc la nesfârșit (Gellner, 1964 și 1990). În modelul lui Gellner, confruntarea mișcărilor naționaliste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de susținut. Oricine
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
va avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bun interviu am citit în cel mai recent număr, 156, din SUPLIMENTUL DE CULTUR|. Reporterul este Diana Soare, iar cel intervievat e prozatorul Dan Lungu, a cărui carieră europeană (ce pare, de la an la an, tot mai extensibilă) dovedește că localismul păgubos poate fi depășit. Văicărelilor autorilor autohtoni "neînțeleși", ocoliți de cititori și ignorați de critici, Dan Lungu le opune modelul scriitorului relaxat, care nu face o dramă nici din procesul creației, nici din cel al receptării. E ceva americănesc în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
le contemplă cu o dragoste, o emoție și un entuziasm incompatibile cu dezideratul artei dezumanizate, purificate de orice referință la problemele și sentimentele omenești. Cu atât mai mult cu cât RAMÓN, împingând heterodoxia până la animism, dă viață lucrurilor. Tradiție realistă, localism pe de o parte și avangardism, universalism pe de alta, conviețuind în stil hispanic, dar și ramonian. Scriitorul este conștient de diferența care îl separă de ismele dinafară și își creează, după cum declară în Ramonismo (1923), propriul ism, ramonismul, „ca să
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
educativ, se va deștepta în elevi interesul pentru anumite activități pe care vor trebui apoi să le desfășoare în mediul lor. Analizând însă, peste aproape două decenii, dezvoltarea pe care a luat-o această concepție a „regionalismului educativ” tinzând spre „localism”, G.G. Antonescu o califică drept „cea mai periculoasă concepție din domeniul realismului social”. Aceasta, argumenta, pentru că nu oferă fiecărui individ șanse de dezvoltare potrivit aptitudinilor și intereselor sale, ci îl „fixează” de „mediul” său social (de sat). O orientare, credea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
proprii a satului în comunități de lucru culturale; d) pedagogia satului trebuie să pună accentul pe practic”. Observăm că, inspirat de școala activă și ideile gustiene, Stanciu Stoian vede rostul pedagogiei sociale în dezvoltarea comunităților de muncă, în activismul și localismul educativ („potrivirea școlii după realitatea umană a unui timp și loc”). Trebuie să se pornească nu numai de la realitatea individuală, ci și de la viața socială în mijlocul căreia individul se dezvoltă; „aceasta formează și explică și formarea sufletească a lui” (Stoian
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Educația permanentă în noul context al societății românești”, în Revista de pedagogie, 9. Schifirneț, C., 1997, Educația adulților în schimbare, Editura FIAT LUX, București. Stanciu, I.Gh., 1983, Școala și pedagogia în secolul XX, E.D.P., București. Stoian, Stanciu, 1932, Din problemele localismului educativ, Tip. „Vremea”, București. Stoian, Stanciu, 1938, Școala superioară țărănească, Editura Cultura Românească, București. Stoian, Stanciu, 1943, Sociologia și pedagogia satului, Prometeu, București. Stoian, Stanciu, 1971, Educație și societate, Editura Politică, București. Stoian, Stanciu, 1976, Pedagogia română modernă și contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
putință numai prin egale drepturi la învățătură și cultură cu celelalte categorii sociale.” (Stoian, 1938, p.57) Poporul are nevoie de o școală a sa, care să-i completeze instrucția inițială, să-l pregătească pentru viața și munca sa. Principiul „localismului educativ”, care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de educație a adulților, urmând în mod firesc după școlile țărănești. Condițiile pe care trebuia să le satisfacă Universitatea Populară erau atunci considerate următoarele: organizarea pe principii regionale, după interesele participanților; preocupări largi, un program armonios și echilibrat, depășind rigorismul „localismului”; colaborare și sprijin din partea „elevilor”; metode de educație intuitive („prin viață și pentru viață”), active, participative, antrenând pe cursanți la dezbateri; susținători materiali „inofensivi”, care practică ajutorul material pur cultural, fără interese politice. Iar „profesorii” universității trebuie să dovedească trei
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]