55 matches
-
-ai ști, oricînd, să spui că-i din Gândirea, al lui Șirato, dacă artistul ar reuși nu să imite, ci să esențializeze, așa cum fac țăranii. Un punct de vedere, și un stil de dezbatere: mușcător, la început - "se întreabă îngrijorați, logofeții esteticei: avem o artă națională? Între două cronici despre impresionism și expresionism, reapare această întrebare în discuții ce rămîn, fatal, fără concluzii. Semănat în stîrpiciunea simțirii și inteligenții lor, acest gingaș germene, Ťartať, nu poate încolți și rodi din cauza glandelor
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
Așezați la cele două hotare, încă nedefinite, ale timpurilor actuale, ei chiue ciobănește la oile, cu secrețiune Ťartisticăť, din stîna Ateneului." - pe urmă tot mai echilibrat, metodic, dar nu mai puțin liric, "frumos". Trecută astă cumpănă, și puși la zid "logofeții", Gândirea publică, pe vreo 15 pagini (din care 12 de roman - erau mai răbdători, cititorii lor, pesemne...), literatură. De Crainic, Blaga, Cezar Petrescu (maliția mă împinge să spun că spațiul tipografic - pentru un fragment din Întunecare - se explică!), Maniu. În
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la curtea boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832 (se aplica noua legiuire numită Regulamentul Organic), în fiecare sat înființarea unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celor mai sistematicești atingătoare de mânăstirile și bisericile din eparhia acestei Sfinte Episcopii, de cine anume sunt zidite și preînoite , cu argheologia lor ctitoriceascăde privileghiuri sau alte monumentale științe mai însemnătoare''2 . Această lucrare statistică a fost ordonată de către Departamentul Logofeției Treburilor Bisericești și Instrucțiunii Publice din Țara Românească urmând a fi executată de ocârmuirile tuturor județelor, în colaborare cu Eparhiile de care acestea depindeau 3. În cazul de față Județul Mehedinți și celelelte județe ale Olteniei se grupau în Eparhia
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române în documente apare în mai mare măsură în mediul sătesc. "Scriitorii", diecii, logofeții, folosesc în scris limba română aproape în exclusivitate. Din cercetarea a peste 230 de documente scrise în Rucăr în secolul al XVII-lea, din cele care s-au mai putut păstrat (unii rucăreni fiind nevoiți să-și părăsească satul și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
o întreprindere națională și liberară, având scopul să înființeze școale în {EminescuOpXI 169} Macedonia; astfel d. Urechie, care a luat inițiativa acestei întreprinderi, capătă, ca patriot, ca eminent bărbat de litere și de competență în materie de instrucțiune publică, portofoliul logofeției școalelor!... [ 14 mai 1880] ["CELE DIN URMĂ ZGOMOTE... Cele din urmă zgomote asupra reconstituirii ministerului spun că golurile se vor umplea astfel: D. Docan, Finanțe; D. col. Dabija, Lucrări Publice; D. V. Alexandrescu-Urechie, Culte și Instrucție. Tăcerea foilor guvernului în privința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
B. a fost unul dintre intelectualii români proveniți din Imperiul Habsburgic ce aveau să joace un rol important în viața instituțiilor publice din Principate. Chemat de Gh. Asachi, va funcționa la Iași, de la 1 aprilie 1833, ca jurisconsult permanent pe lângă Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
stat alături, înfruntând o mulțime de vicisitudini, până când petrecărețul și iubărețul ei protector, bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului domn își făceau încă datoria) scrisorile - „Celsissimi Mold. Principes relicta vidua (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor) - pe care le trimitea după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, cât mai rămăsese, a fostului Domn
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și iubărețul ei protector (căruia i-a vegheat ultimele clipe), bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, Ștefana Mihailovna că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și niște drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului Voievod își făceau încă datoria), ca „relicta vidua ac principissa” „Celsissimi Mold. Princips” (deși recunoștea că „non sit per leges legitima uxor”), scrisorile pe care le trimitea, după sprijin, pe continent, și încerca să salveze averea, câtă mai rămăsese
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sub soare nici în privința folosirii „telefonului fără fir” academic: înainte de primele contacte directe ale românilor cu Franța, „duhul cel rău franțozăsc” - temut de oamenii cârmuirii și de ierarhii Bisericii - ajungea în Principate prin intermediari la fel de „creativi”, între care dascălii și logofeții greci, ori ofițerii de diverse neamuri ai armatei țariste. Transferurile și transmisiile culturale sunt întotdeauna mediate. „Cursul scurt” - sper că tinerii cititori înțeleg aluzia la stalinism -, afișat pe Internet în diversele sale forme, deci mai mult sau mai puțin plagiat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
, Scânteia, j. Iași - c. 1733), cronicar. De condiție socială modestă, la început vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
și-a scos inelul din deget, și l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul Iudeilor. 11. Și împăratul a zis lui Haman: Îți dăruiesc și argintul și pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi." 12. Logofeții împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întîi, și au scris în totul cum a poruncit Haman, mai marilor oștirii, dregătorilor fiecărui ținut și căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ținut după scrierea lui și fiecărui popor după limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
pe spînzurătoare, pentru că întinsese mîna împotriva Iudeilor. 8. Scrieți dar în folosul Iudeilor cum vă va plăcea, în numele împăratului și pecetluiți cu inelul împăratului. Căci o scrisoare scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi desființată." 9. Logofeții împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oștirii, dregătorilor și mai marilor celor o sută douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
mă adeverează scrisorile și zapisele vechi ce am cu prefecturii de la Biserica Catolicească și din giudecata ce am avut mi s-au dat și anafora întărită cu iscălitura și pecete răposatului Grigorie vodă Ghica și tîmplîndu-se de s-au schimbat logofeția...și neodihnindu-se prefecturii catolicești cu judecata ce-am fost avut, de iznoavă au jăluit răposatului domnu. Și fiind rînduiți la dumnealui Ioan Cantacuzino, au cercetat...pricina între noi și cu giudecată au hotărît și dumnealui să se urmeze după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din ele, căci sunt niște leneși, de aceea strigă mereu: Haidem să aducem jertfe Dumnezeului nostru." 9. Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru, și să nu mai umble după năluci." 10. Isprăvniceii poporului și logofeții au venit și au spus poporului: "Așa vorbește Faraon: Nu vă mai dau paie; 11. duceți-vă singuri de vă luați paie de unde veți găsi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru." 12. Poporul s-a răspîndit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nimic din lucrul vostru." 12. Poporul s-a răspîndit în toată țara Egiptului, ca să strîngă miriște în loc de paie. 13. Isprăvniceii îi sileau, zicînd: "Isprăviți-vă lucrul, zi de zi, ca și atunci cînd erau paie!" 14. Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. "Pentru ce", li se zicea, "n-ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?" 15. Logofeții copiilor lui Israel s-au dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
erau paie!" 14. Au bătut chiar pe logofeții copiilor lui Israel, puși peste ei de isprăvniceii lui Faraon. "Pentru ce", li se zicea, "n-ați isprăvit ieri și azi, ca mai înainte, numărul de cărămizi, care vă fusese hotărît?" 15. Logofeții copiilor lui Israel s-au dus să se plîngă la Faraon, și i-au zis: "Pentru ce te porți așa cu robii tăi? 16. Robilor tăi nu li se mai dau paie ca mai înainte, și totuși ni se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
vinovat." 17. Faraon a răspuns: "Sunteți niște leneși și niște trîntori! De aceea ziceți: Haidem să aducem jertfe Domnului!" 18. Acum, duceți-vă îndată de lucrați; nu vi se vor da paie, și veți face același număr de cărămizi." 19. Logofeții copiilor lui Israel au văzut în ce stare nenorocită erau, cînd li se zicea: "Nu vi se scade nimic din numărul de cărămizi; ci în fiecare zi să faceți lucrul cuvenit unei zile." 20. Cînd au ieșit de la Faraon, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nu-mi răspunde. Nici nu are cum. Pentru că, totul, e doar în închipuire. Ca și viața noastră,în general, după ce s-a topit, și a curs, în istoria lumii, tot ce a avut, diamantin,în ea. PUNCT. ȘI DE LA CAPĂT! Logofeții era numele satului presărat pe câmpia dintre două râuri de prin partea de Nord a României. Oamenii o duceau,în general, greu. Familia lui Mitrea Logofete o ducea,însă, și mai greu decât restul comunității. O ducă, totuși, printre celelalte
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
constândîn a cumpăra, diferite mărfuri, de ici, și în a le vinde, clienților,în localurile sale, de dincolo. Așa a putut, Covrigel, și cu Stejara lui, să-și modernizeze casa bătrânească,în care nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu mai rămăsese decât el, aici, la Logofeții. Nici casa de la Breaza nu era însă de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza, loc cu mare vad comercial. Așa au și procedat, ce doi soți muncitori, harnici, pricepuți,în ale ce-și visau și fixau. În doar câțiva ani, la Breaza, au
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
basmalei un inel în loc rămasă - Un inel care-l pierduse de mult tânăra mireasă. - Tată, uite - inelul care într-o noapte mi-a perit Făr-să știu nici cum, nici unde. - Cine dară L-a găsit? 605Cine a adus alunele - astea? Logofeții spun că baba. O strigară de la poartă să s-urnească mai degrabă. Când în locu-i cine vine? - un voinic strein. El spune: - Împărate pre-nnălțate, eu vi l-am pus în alune. Iară cioara cea de mire pe trei perini șade
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
basma, alunele a-nceput a durăi pe masă ș-o rămas inelu-n mijloc. Fata a zis: - Iaca, tată, inelul meu, pe care nu se știe cum l-am prăpădit. Împăratul a-nceput a striga: - Cine-a adus basmaua cu alunele? Logofeții a spus că baba cea de la poartă. De grab - au strigat s-aducă cine-a adus. Se ia CĂLIN - NEBUNUL și intră. Da mirele țiganul ședea pe trei perini de puf. Când o fost CĂLIN - NEBUNUL în pragul ușei, o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și existența dinăuntru n-au Înțeles fără Amor. Este multă prefăcătorie În jurămintele, jelaniile poeților, dar să nu ignorăm faptul că din prefăcătoriile pasiunii se naște adevărul poeziei. Dar ce este acest Amoriu care nu lasă În pace pe postelnicii, logofeții și marii noștri vistiernici? Pentru cei vechi, spune același Denis de Rougemont, Erosul era un zeu, pentru moderni erosul este o problemă. Pentru Văcărești, Conachi și ceilalți poeți din prima jumătate a secolului al XIX-lea, erosul este, indiscutabil, un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din dosarul la care d-sa se referă, nu scrie Costache Iurașcu, ci Constantin Izmirliu, stolnic care cere să fie numit cilen la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi Kindru, care acum, prin jalbă către Logofeție, au cerut ovolnire din această slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74. Însă Cost. Iurașcu n-a fost căsătorit, n-a avut familie. Iordache (Iorgu), fiul lui Vasile Iurașcu, fiind "cam trăsnit cu leuca", se purta foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]