1,634 matches
-
corector prost dimensionat au dat naștere unui foetus mutant. Lamentațiile sale spasmodice și parțială să putrefacție în vivo au devenit subiect de atracție pentru turistul care vine să bea un șpriț la ruinele unei vechi stațiuni sau să toarne o lopată de mortar la temelia unui nou șmen. Între cele două tentative ratate, litoralul se prezintă astilizat, plat și cenușiu, ca o permanentă invitație de a nu rata super-ofertele din Halkidiki, Kusadasi sau, horribile dictu, Paralia Katerini. (Omagiu, nr. 2)
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
floare/ Cu buciumul umbrei dogoritoare/ chemat la spînzurătoare/ Am traversat prin vise/ încăperile promise/ Pînă la pod/ am ajuns la nod/ Pereții cîntau Ave/ Lemnul își adîncea gropile-epave/ ceața întărea părerile/ lumina își trimitea galerele/ Treceau prin somnul meu/ cu lopeți de săpat, aplaudînd mereu// Privirea-mi spăla inorogi/ Măști la care să te rogi/ erau arse/ fumuri toarse" (Existență în somn prin miriști orbitoare). O "filosofie" a decrepitudinii universale ne duce gîndul și la un Bacovia speculativ, locvace, care-și
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
beat mort. Tata m-a pedepsit aspru pentru beție, dar și pentru "sadism". La înmormântările sătenilor, sicriul era așezat în fața porții bisericii, care era larg deschisă. Un vicar se învârtea în jurul micului catafalc, stropindu-l cu aghiasmă și aruncând o lopată de cenușă pe pieptul mortului, după ce ridica pentru o clipă giulgiul care-l acoperea (în scena finală a filmului Cumbres borrascosas - "Culmi încețoșate" - se observă o urmă a acestei ceremonii). Bătea clopotul mare, a moarte. Când bărbații apucau coșciugul ca să
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
poate servi drept emblemă și comentariu global: este o Olivetti ușoară, cu claviatura intactă, dar cu suportul și ruloul pentru banda de scris „extirpate”. Poartă eticheta „Mașină de scris pentru disidenți”. Pe un perete, în mărime naturală și înrămată, o lopată vopsită în roșu aprins. Obiectul are legenda „Sabia lui Damocles în cea de-a doua jumătate a secolului XX, într-o țară a socialismului real”. Semnificația textului nu are nevoie de explicații. Și foarte repede, nici sediul care adăpostește acestă
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Halucinînd vechi etichete/ Pe butoiașele cu spirt.// O, Leonid Dimov, e seară/ Și eu beau singur într-un birt” (Scrisoare). Suferința se reduce printr-o sugestie inaugurală, prin prospețimea sa: „Dar uneori tristețea ne încearcă/ Primejdios cum miezul unor nuferi/ Lopata de pe-o margine de barcă./ O, prospețimea de-a putea să suferi!” (Cîntec). Versul final e apt a proba joncțiunea imaginarului aprins cu filonul moral adînc al acestui poet atît de înșelător „minor”, ale cărui baloane colorate, zbenguindu-se
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
bulibașa joc de biserica în care odihnesc osemintele regilor României. ADEVĂRUL titrează grav: “Patriarhia cercetează implicarea episcopului Calinic în penibila slujbă de încoronare a regelui țiganilor” și tot ADEVĂRUL detaliază: “Încoronarea căldărarului Stănescu: 10 milioane de lei, trei găini și <lopeți de verzișori> pentru preoți. ZIUA precizează luându-l ca sursă pe regele Cioabă: “Iulian, printr-un decret imperial, pe care el l-a compus, el l-a scris, a făcut o mascaradă pentru zece milioane de lei și două găini
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
septembrie la Străulești. La moartea unui autor atât de caustic vin aproape toate personajele sale batjocorite să asiste la maximum și zic nerăbdare, groparii, cu soarele puternic în cap, încep lucrul la 12,30. Dar când să arunce ei prima lopată, cineva, care întârziase, se apropie grăbit, protestând cu mâna pe ceas. Neavând încotro, groparii scot înapoi la suprafață mortul abia lăsat cu frânghiile în jos. Nou venitul, în loc de altceva, de vreo smerenie, repetă ca un bătrân maniac: Dacă s-a
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
la capăt de linie, că primăria fură banii poporului... Treptat, una din femei, cu evidente calități de „lider informal", preia mesajul bătrânilor din picioare (cei de pe scaune nu zic nimic, se uită pe geamuri, mimând interesul, la muncitorii sprijiniți în lopeți) și articulează, limpede și sonor (o ajută, ce-i drept, și constituția fizică stil Monserrat Caballé) următorul discurs vindicativ: „Da’ unde s-a mai pomenit firobuz fără scaune Ce e asta, cinci-șase să stea jos și o sută în picioare
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
sînt de plătit și cu ce sume. Această așezare exclude și secretele, și ierarhiile. Cu toții dăm zăpada din fața porții, udăm curtea și spălăm rahații lui Bobiță de pe trotuar, cîinele salvat din ghearele hingherilor cu complicitatea noastră, a tuturor, ne împrumutăm lopeți, mături, bani. Sîntem egali, ce mai În nopțile de vară, legăturile se strîng mai tare. Poate și mai primejdios. Tonul discuțiilor este mai direct, dezinhibat, și el tot pe orizontală, fără nici un fel de obstacol. Greierii cîntă minunat, iar pisicile
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
neutru și fără eroism propriu, fără acel înalt potențial de exponențialitate. Un acoperiș de șindrilă, obloanele unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment din piatră, o pîine desenată halucinant chiar pe lopata cu care ea se introduce în cuptor ș.a.m.d., cam acesta este repertoriul de forme pe care Colta îl cultivă cu insistență și cu un enorm spirit analitic. Reperul lui absolut în această acțiune pare materialitatea modelului, rezoluția substanței
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
mă schimbe și pe mine, de oboseală. Dar nu sunt un profesionist. Așa am vrut, așa să fie! Ca să nu ațipesc, să nu cad pradă vreunei năluciri, strig în fața cuptorului încins, când îmi vine rândul să dau și eu cu lopata - strig, și Van Gogh mai întâi se miră, - strig, Liber!, - pe urmă, obișnuit, el tace, se uită la mine, și-o fi zicând: regățenii ăștia îs cam aiuriți... Acum sunt de-ai casei. Am învățat rosturile electrice... contactorii... comenzile... controlerul
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
fi fost avertizat de greșeala ivită. O luptă pe viață și pe moarte începe. Farurile din urmă se apropie vertiginos. Bătrânul, disperat, dă peste cap regulatorul de aburi. Fochistul său, mai bătrâior, pe care-l chema Toader, zvârle în cuptor lopeți peste lopeți de cărbuni, să obțină cât de cât viteza salvatoare, locomotiva lor se hâțână ca beată, vagoanele se clatină, gata-gata să sară de pe șine, călătorii zbiară cu toții, habar n-având ce se întâmplă, unul țipă că mecanicului i s-
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
avertizat de greșeala ivită. O luptă pe viață și pe moarte începe. Farurile din urmă se apropie vertiginos. Bătrânul, disperat, dă peste cap regulatorul de aburi. Fochistul său, mai bătrâior, pe care-l chema Toader, zvârle în cuptor lopeți peste lopeți de cărbuni, să obțină cât de cât viteza salvatoare, locomotiva lor se hâțână ca beată, vagoanele se clatină, gata-gata să sară de pe șine, călătorii zbiară cu toții, habar n-având ce se întâmplă, unul țipă că mecanicului i s-a făcut
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
cu ăștia... ăștia, care scrie, trebuie să fii atent, atent, să nu-ți facă figura, pă trenu' tău... Dar, chiar! Ce i-o fi venit!?... Să se facă el fochist! Poate, să vază cum e... Mare brânză, să dai la lopată... * Suntem pe la Periș. Pe vitezometru scrie aproape o sută. Cu blocurile astea automate de azi, noua tehnică feroviară, - exclus ca un tren, noaptea, oricât de grea, pe ploaie, pe furtună, să ajungă din urmă alt tren și să-l ciocnească
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
fără rost, fiindcă de când mă știu citesc la întâmplare, ce carte va ține în mână îngerul meu. Știi, oamenii sunt Moscove ruinate de votcă și de nepăsare vîndute pe sub mînă, mesteceni găuriți în care a suflat fochistul negru, siberianul cu lopata crescută din mădularul puterii sale, cenușă de paradis și zodie de țări mici cărate în inimă de nemuritoarele benzi transportoare ale capitalului roșu. Azi cînd veneam spre casă golit de viață am auzit sîngele cum striga la mine - bătrîne, să
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
ușă - nu era nimeni. Stau în cameră pe podea și văd un bivol mare tolănit printre cărțile mele curate. Balega lui neagră va face și anul ăsta oameni fericiți la bursă. ne va strînge într-o zi pe toți cu lopata lui tare. Nu am fost niciodată în Siberia dar pot să jur că am pe cineva acolo.
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
telefoane, câte și mai câte. Le duceau în țară și le vindeau. Dar și alte afaceri, mai scârboase, a pus la cale: cu mașini, cu carduri, cu curve - prospături pe piața din vest. A făcut bani, de-i întorcea cu lopata. Și-a cumpărat viloi în maiorca. Și-a ridicat și palat în craiova, acasă. Nu prea stătea în palat, însă l-a făurit ca să vadă ai lui cât de bine a ajuns. O sută de odăi, cu tot felul de
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
tot așa... Balansul acesta al meu uriaș, insuportabil ce înseamnă? Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului meu precar, în eternitatea lui și până la senzația de netăgăduit că în fiecare noapte cineva necunoscut azvârle cu lopata pământ rece peste mine și încet-încet mă îngroapă, între aceste stări limită mă legăn amețitor. E semnul clar c-a început declinul fără întoarcere. Să îl descriu. Și chiar îl descriu. Atomii mei abia dacă se mai țin laolaltă, simt
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
și aceeași mare masă a alimentației “raționale” comuniste. Același Plătică face elogiul muncii patriotice/voluntare (în realitate, o muncă impusă prin coerciție politică, menită să ocupe cît mai mult timpul liber al individului): “Era o mare satisfacție să dai la lopată, să cari cu roabele, să contribui și tu cu ceva.” (p. 85) Atașamenul cvasi-erotic al automatizatorului față de travaliul fizic amintește de marile desfășurări afrodisiace ale poeziei proletcultiste, în care, sub soarele roșu al stalinismului, între mistrie și uvrier sau între
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
acest titlu "pandant" nemaiexistând, precizarea "când era mică" nu mai avea (ca să zic așa) nici un haz. Deci trebuia să se revină la titlul "clasic" Cântec de adormit Mitzura. 2. Strofa a V-a din poezia Satan (ed. 1959): "Eu ridicai lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Scoțând pentru cinstire albastra-mi pălărie/ Ca-n fața unui rege ce trebui' cunoscut", a fost modificată de Tudor Arghezi, pentru ediția Scrieri (vol. 1
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Scoțând pentru cinstire albastra-mi pălărie/ Ca-n fața unui rege ce trebui' cunoscut", a fost modificată de Tudor Arghezi, pentru ediția Scrieri (vol. 1) și pentru ediția din 1966, astfel: Am ridicat lopata în semn de datorie/ Și m-am sculat din luntre, de jos, ca să-l salut,/ Ca-n fața unui rege strein, necunoscut". 3. în poezia închinăciune, versul 5 din ediția apărută în 1959: "Să-și oțărască solzii lor de tine
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
ați sădit un brăduț, ați înălțat o vilă cu wc interior, ați arat? Puneți mîna pe sapă. Cu ea puteți chiar lovi constructiv un intelectual în tichie sau pe oricine doriți. Atenție doar să n-o lovești pe mama cu lopata, că-i faci o impresie urîtă (Butch Cassidy). Și fiindcă am ajuns la violență, îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de revoluționari. Ei
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
cenușii peste acoperișe încovoiate pe care ploaia bătea într-o cadență nemaiauzită viermi albi mici țiuiau prin aerul subțire deasupra caselor - ca bețele vătuite ale tobelor peste sat vremea înnăbușitoare a teiului începuse și bunicul în cizmele lui dădea cu lopata în fața casei ploaia de viermi livid de spaimă și mut pe totdeauna deasupra movilei înaltă cît gardul
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
jos și se strădui să arunce în cutia de scrisori cheia de la cameră. Era hotărât. Trebuia să găsească ambasada. Nu era altă ieșire. În fața casei dădu peste un bărbat obez și roșu la față, care în pofida frigului, curăța zăpada cu lopata. Bărbatul se înclină inobservabil și spuse ceva, desigur o urare. Profesorul Andrews se simți dintr-odată cuprins de un val de energie și, fără să-i mai pese de nimic, surprins el însuși de reacția sa, îi povesti acestuia despre
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]