872 matches
-
-ți fiu o mantie, zăpadă, Să te-nvelesc prelung și cu ardoare, Să las doar primăvara să se vadă, Că dintre noi, ni s-a rodit o floare ? Vrei să-ți fiu soț plimbărilor sub astru? Vrei să-ți fiu lotru când apari pe cale ? Sau vrei să fiu eterul din albastru, Cu mine să vibrezi în saturnale ? Dac-aș fi toate, cine să ne-oprească Să ne încununăm cu fericire ? Nici zodiile nu pot să se-amăgească, Ciuntindu-ne povestea de
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452756185.html [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
familia în Italia..., mai bine zis, domnia sa a fost în exil. În 2013, în cadrul Forumului Cultural Brezoi, împreună cu membrii acestuia a organizat concursul județean de „Creații literare”. Festivitatea de premiere a câștigătorilor a avut loc cu ocazia Zilelor Brezoiului „Târgul Lotrilor”. În 2014, în cadrul Forumului Cultural al Brezoiului a inițiat un proiect cultural prin organizarea Concursului internațional de proză scurtă „România - Catedrala din Carpați”. Tot din 2014 are o rubrică zilnică intitulată „Promovăm inteligența și creativitatea românească în Literatură” în ziarul
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici ... Citește mai mult CARPAȚIIde Nicolaie Tony DINCĂSe văd în zare munțiiCu tâmplele lor ninse,Albiți de-atâtea veacuri,Bătrâni de-atâta dor...Carpații sunt părințiiși paznicii de vise,Stăpânii-acestor locuri,Zeii românilor.N-avem
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
alți frați pe lume-Bătrânii munți și marea,Și Dunărea mlădieNe-au întărit tulpina;Sub paza lor, se spuneCă ne-am găsit cărarea,Ne ducem cu mândrieSpre viitor lumina.Dă, Doamne, să fim vrednici,Să nu cunoaștem teama,Pământul sfânt -străbunul-De lotri să-l ferim!Carpaților cei veșnici... VIII. AZI, DE ZIUA TA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. AZI, DE ZIUA TA de Nicolaie Tony DINCĂ Azi mi-am propus s-amestec, cu răbdare, Parfum
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
care se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
se cațără ca niște alpiniști foioasele și rășinoasele, de o parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
parte și de alta a râului Olt ce desparte grupa Munților Făgăraș de cea a Munților Parâng, deodată spectaculosul defileu își deschide larg porțile la confluența bătrânului Râu cu Lotru. Lotru străjuiește, ca hotar, între Munții Căpățânii și cei ai Lotrului. De aici se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie de suburbii. Cum ieși dintre versanții stâncoși ce parcă sugrumă drumul european de la Cârlige deodată zarea se deschide. Întâlnești pe partea dreaptă (dinspre Râmnicu Vâlcea) câteva moteluri și parcări, o stație peco și apoi
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
și parcări, o stație peco și apoi imediat se ramifică un drum național la stânga care șerpuiește pe vale în sus, traversează culmile muntoase și ajunge la Petroșani. Drumul național DN7, spre Sibiu, continuă peste un pod de beton peste râul Lotru și traversează cătunul Golotreni. Puțin mai sus se află un pod CFR peste Olt construit cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
peste un pod de beton peste râul Lotru și traversează cătunul Golotreni. Puțin mai sus se află un pod CFR peste Olt construit cu aproape o sută de ani în urmă și care făcea legătura cu satul Văratica și gara Lotru cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se întinde orașul Brezoi străjuit de o parte de apele bătrânului Olt și Muntele Cozia, iar la nord de vestita stâncă ce
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la Lotru iar de acolo prin plutire până la fabrică. De multe ori ei erau purtați pe Olt până la Dunăre. Apoi a apărut calea ferată până la Voineasa și lemnul era transportat cu „mocănița”. Pozele vechi, precum și o parte din picturile profesorului brezoian Gheorghe
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
salveze de la închidere de către un regim „al democrației” care a supus poporul la multe sacrificii... Avem o primărie nouă cu o clărire și o incintă de invidiat, avem Parchet și Judecătorie, iar pe Valea Satului Liceul Teoretic Brezoi. Pe malul Lotrului se află parcul și sediul Centrului Turistic al Parcului Național Cozia. De anul trecut domnul primar a demarat un proiect de alimentare cu apă și canalizare al suburbiilor și are în vedere și reabilitarea cartierului de blocuri. La vreo cinci
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Centrului Turistic al Parcului Național Cozia. De anul trecut domnul primar a demarat un proiect de alimentare cu apă și canalizare al suburbiilor și are în vedere și reabilitarea cartierului de blocuri. La vreo cinci km în amonte pe Valea Lotrului se află cătunul Vasilatul, iar la alți doi km Valea lui Stan. Imediat lângă Lotru este Stația de tratare a apei care alimentează Brezoiul, Călimănești-Căciulata, Râmnicu Vâlcea dar și Drăgășani. Puțin mai sus se desfășoară alte două sate, Lunca Calului
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
de alimentare cu apă și canalizare al suburbiilor și are în vedere și reabilitarea cartierului de blocuri. La vreo cinci km în amonte pe Valea Lotrului se află cătunul Vasilatul, iar la alți doi km Valea lui Stan. Imediat lângă Lotru este Stația de tratare a apei care alimentează Brezoiul, Călimănești-Căciulata, Râmnicu Vâlcea dar și Drăgășani. Puțin mai sus se desfășoară alte două sate, Lunca Calului și Păscoaia. În dreptul Luncii Calului, pe marginea drumului national, se găsește o troiță și un
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord de o parte și de alta a bătrânului Râu dar și pe mirifica Valea Lotrului și a Latoriței. foto: ro-ro.facebook.com Referință Bibliografică
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord de o parte și de alta a bătrânului Râu dar și pe mirifica Valea Lotrului și a Latoriței. foto: ro-ro.facebook.com Referință Bibliografică: BREZOI - CAPITALĂ LOVIȘTEANĂ / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
a compus-o! Că într-o parapanta imaginara, veți călători cu noi prin munții Baiului și Neamțului, Basarab, Retezat, Rodnei, Iezer-Papusa, Persani, Cernei, Mehedinți, Maramureșului, prin împrejurimile Cheilor Bicazului, prin Alpii francezi și elvețieni, prin Fagarasii, măi altfel, prin munții Lotrului, Ceahlău, Obcine bucovinene. Prin unii vom trece de mai multe ori, în mai multe anotimpuri. Mai ales prin „munții de lângă noi"- Apusenii- atât de dragi nouă, clujenilor, munți mai mici, dar încarcați de Frumos, de Istorie și de Nostalgie, munți
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Anotimpurile_muntelui_la_cluj_napoca.html [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt, străbunul, De lotri să-l ferim! Carpații celor veșnici Să nu le vindem coama - Mai bine pân’ la unul În luptă să murim! Capitolul Cioburi de vise - al IV-lea - este o luptă cu inerția, cum ar fi spus Nicolae Labiș, căruia, de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
70 și '80. În toamna lui 1969 mi-am auzit câteva poezii la radio. În vara anul 1970 mi-am făcut practica la ziarul Orizont din Vâlcea unde am avut posibilitatea să scriu mult, reportaje de pe șantierul marii Hidrocentrale de la Lotru, cronici literare, articole sociale, poezie, proză. Am publicat poezie și am colaborat apoi cu diverse articole, cronici literare în timpul studenției la Contemporanul, la Luceafărul, la România literară (cu cronici și recenzii literare), la revista Argeș, la Scânteia tineretului, la România
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]