586 matches
-
nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii, pentru ca, pe măsură ce cerul le urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană”. Despre călătoria care a urmat pe
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
dragoste îi trezeau năvalnic simțurile ,dar n-avusese parte de iubire. Trebuia să-i acorde un zâmbet trist de afirmare,așa era în scenariu ,dar ea continua să-l urmărească. Iar el îi răspundea în oglindă,printr-o privire puternic lucitoare. Uitase de drumul sinuos ce trebuia să îl parcurgă , doar se lăsa condus atât de lin,peste cărarea dintre inimi. - Stop,opriți filmarea ! Vocea baritonală a regizorului, „răgușită” involuntar de megafon, îi dă de înțeles că totul s-a terminat
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
lumi)... cu gesturi calculate trece lama pe toata fața... întotdeauna am fost fascinat de felul în care bătrânul se bărbierea! era una dintre bucuriile copilăriei să-l văd cum se bărbierește... senin, atent, revărsându-și înțelepciunea-i caracteristică... privirea aceea lucitoare! în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras dispărea lăsând un chip limpede
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras dispărea lăsând un chip limpede, lucitor... apoi mă întorceam la cărțile mele, la povești, la lumea aceea imaginară... țin minte că uneori, seara, bătrânul îmi povestea din tinerețile sale sau îmi înșira geografia lumii atât de pe-ndelete ca și cum ar fi călătorit în toată lumea... cât har!!! și
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1363 din 24 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Venise toamna, veniseră melancoliile, picura, cu fiecare zi tot de mai departe, chihlimbarul fluid al soarele alb și lucitor ca o oglindă umbrită. Sub valuri de umbre erau înfrigurate frunzele, sub cerul deschis, un fir de vânt împingea poarta toamnei, forțînd să intre din cărările văzduhului, spre București. Se-oprea încet din topit aurul verii și se înroșea la
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
te bucura de ea. Numai liber, trebuie să fii, și suficient de dornic de a investi în astfel de comori de suflet, nu doar în case peste case, terenuri peste terenuri, aur și platină, valori la Bursă, sau în fiarele lucitoare pe roți, toate, în fond, niște otrăvuri născocite spre a ne scurta, lent și sigur, scumpa noastră viață, în schimbul morganicelor satisfacții de moment, plăceri concepute drept „lux", unde mai pui. E criză! Și colții ei încep, încet-încet, să sugrume speranțele
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu să curgă și gestul fu urmat de toți lăieții, inclusiv de Trifu. Cu mâinile întinse, se ridicară în picioare
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
statornic încă, Dar adâncimilor expus, M-am cocoțat pe-un ciob de stâncă Și de acolo tot mai sus... Pe pântecul stâncos de oază Am început să convertesc Lumina, rază după rază, Să o înghit, să mă hrănesc... Cerneluri crude, lucitoare, Pigmenți m-au inundat, m-au uns: Lubrifianți, enzime, soare De clorofile m-au pătruns. Eram nedefinit de verde, Stropit cu stropii de carmin Spre-a nu mă confunda sau pierde De mine, Eu și Noi, de-acum... Și clești
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
să pregătească o jalbă cu toate nelegiuirile săvârșite de acești slujitori. Dar împărăteasa avea o întreagă rețea de vrăjitori-spioni conduși de unul mătăhălos, negru, cu nasul mare și ascuțit, cu ochii mici și vicleni, totdeauna îmbrăcat într-un frac negru lucitor, căruia îi ziceau Negru-Cioară. Împărăteasa îl alinta spunându-i „Maestrul Ciorică”. Cartierul general îl aveau într-un turn din Palatul de Gheață Veșnică, iar când aveau câte o misiune se prefăceau cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESCÂNTEC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului descântec Trei smicele, rămurele, trei flori surori, cu nume de zori cu ochi lucitori, cu zâmbet de soare, cu dulce licoare luată din vânt, din miez de cuvânt, veniți peste munți, treceți pe frunți prin inimi cu dor de vis călător... Și-n gând poposiți să mi-l învârtiți, să mi-l răsuciți, ca
DESCÂNTEC de LEONID IACOB în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Descantec_leonid_iacob_1361521943.html [Corola-blog/BlogPost/341303_a_342632]
-
le-aș ascunde într-o scoică. un puf de zbor s-ar strecura neștiut, printre desenele încrustate în porțile fine aș fi zborul uimit de atâta frumusețe. interior din interior s-ar lumina, zâmbind Luminii, curgând dăruire, printre fragedele poteci lucitoare dar nu sunt... nu voi fi bătrân sufletul meu cântă dimineților, apusurilor, înserărilor și nopților... voluptoase desprinderi, de clipele arse de singurătate... gândul meu râde și plânge în mâinile tandrei alchimii, într-un con ce pleacă mereu din privirile uimite
NU VOI FI BĂTRÂN NICICÂND! de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_fila_uitata_anne_marie_bejliu_1326440844.html [Corola-blog/BlogPost/361293_a_362622]
-
cartea cea mare și s-a apucat de citit, eu îmi plimbam privirile pe pereții bisericii. Atunci am descoperit că biserica nu e o casă ca toate casele, era înaltă, de ajungea până la cer, iar plafonul era plin de stele lucitoare. Ferestrele erau prea sus, de nu puteai să te uiți afară, doar razele soarelui se încrucișau deasupra capetelor noastre. Pereții mi-au plăcut cel mai mult; o mulțime de oameni îmbrăcați, nu ca la noi, erau în veșminte colorate, încât
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Inocenta_copilului_rodica_elena_lupu_1335123706.html [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
am zdreliți. La sfârșit, ne-a chemat preotul și, când m-am apropiat de el, am văzut că nu era prea blând, îi strunea pe cei care făceau parte din joc. Mi-au plăcut ușile frumoase de la camera lui, icoanele lucitoare, luminate de flacăra pâlpîitoare a lumânărilor, în sfeșnice ca niște pari lucioși, ca luna, și ștergarele cusute cu izvoade frumoase. Cu cât mă apropiam de preot simțeam un fel de spaimă și în capul meu se învârtea întrebarea dacă el
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Inocenta_copilului_rodica_elena_lupu_1335123706.html [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
binemeritată relaxare. Pe alei aliniind copaci ne răsucim cu pașii moi lăsând visele să se adape în tăcută alunecare a apei unduitoare. Linul zbor pe seninul fără nor duce și aduce mereu nemuritorul dor. Armonie în formare, bobi ț ele lucitoare, strânse în ciorchine de culoare aprind roșia văpaie. Ne intimidează a stejarului grandoare, facem o reverență iederii în urcare și mai adăugăm î nc-o splendoare sub a vieții îmbrățișare. Referință Bibliografică: Ultimă zi caldă de septembrie / Lia Zidaru : Confluențe Literare
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1411895485.html [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
am de notat... Ce-ai să pierzi, mă rog, ești întârziat?!... Grijă nu-ți mai face, nu am să mai fug, Am ajuns la capăt, merg la Demiurg. Mâine dimineață când raze de soare, În geam au să bată: calde, lucitoare!... Vreau să le mai văd, la drum să plecăm; Toți mi te cunosc. Știm că nu scăpăm... Căci în Cartea Ta suntem scriși cu toții; Destin, tu să fii umbra tristă-a morții? Dacă te privesc, rău nu prea arăți... Păcat
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
celălalt colț. Bezna devenise lucidă, o simțeam prietenește și mă obișnuisem cu ea. Nu am vrut să-mi imaginez cu mintea o călătorie în cosmos și nu am vrut să închid ochii, ci priveam cu ei larg deschiși către punctele lucitoare și inegale ce înțepau cerul, din când în când câte o stea făcându-mi cu ochiul, strălucind mai tare, parcă anume să-mi atragă atenția. Aproape simțeam o stare de levitație, desprinzându-mă ușor de pământ și planând printre aștri
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Noaptea_stelara_cristea_aurora_1342359891.html [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
Izbea soarele un pui de foc, de zâmbeau lemnelele. Și parcă albăstreau lizierelele de salcâmi pe dealuri departe...”( Aria). Alt exemplu, „...peste noapte a plouat îndesat, ploaie boboasă de vară. S-auzea bătutul picăturilor în ropot de milioane de alice lucitoare în verdeața grădinilor și-n uscăciunea streșinilor rânduite de pe acoperișurile caselor. Scotea oboseala pământului din răzvărtirea norilor împrăștiați și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
strungă - răsună după stână corul mieilor Sperietoarea și omul de zăpadă zâmbind ciorilor Prin fereastra ei muzica lui Enescu poleind seara Sticleții au cuib în cununa de laur a poetului Optimistul scai așteptând coada oii întreaga viață Mânerul spadei altădată lucitor - ars de rugină Greierul ieșind sub cerul senin: cri! cri! - sus luceafărul Floare-de-colț în vârful Rarăului - sfântă cocardă Soți muzicieni - ea zilnic cu trompeta el cu trombonul În jurul raței - o mână de grăunțe stelele-n unde Cad castanele - greierașul se
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
LA RADIO "VOCEA BASARABIEI" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului In apropierea imediată a vocii interpretului lui Fuego este conștiința. Toate cântecele artistului cu rădăcini paterne moldovene, au o infiltrație lucitoare a unui tulburător mesaj, continuat de la poetul Grigore Vieru: unirea! Noi nu avem azi un alt artist care să transmită idealul restaurării României, nici zidar mai harnic ce lucrează la temelia spirituală a ceea ce oamenii politici nu urnesc din loc
FUEGO, ARTISTUL UNIRII, LA RADIO VOCEA BASARABIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424606295.html [Corola-blog/BlogPost/353208_a_354537]
-
românesc ce-n flacoane ar putea ședea în farmacii ca în hrube, beciuri, crame, restaurante, vinul Cotnari! Cu stropul lui, doctorii ar prescrie rețete mai vindecătoare decât doctoria. Cotnari e vinul sănătății, gustului, clarității, bucuriei, plăcerii! Mătăsos ca norii albi, lucitor ca soarele, bun ca viața, gustos ca nectarul, Cotnari e plasma din care s-au închegat și au prins formă cuvintele multor cărți, poemele și melodiile multor cântece. Vinul Cotnari este și va fi să fie speranță, iubire și sănătate
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1426139398.html [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
subconștient să fi sesizat bătaia, am încercat să găsesc o explicație.M-am apropiat de ceas și am atins limba pendulei. Cutia s-a deschis cu zgomot și un șirag de mărgele colorate a căzut împrăștiind pe jos, mulțimea bilelor lucitoare. Erau acolo toate nuanțele posibile, iar printre ele și câteva cenuși, aproape negre, deosebite de restul culorilor luminoase și vi.... IV. MADELEINE DAVISOHN - POEM PENTRU O STEA, de Madeleine Davidsohn, publicat în Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016. Rătăceam
MADELEINE DAVIDSOHN by http://confluente.ro/articole/madeleine_davidsohn/canal [Corola-blog/BlogPost/381626_a_382955]
-
afară în vitrine și diferite afișaje din oraș, făcuse ca sala să fie luată cu asalt. Nu mai erau locuri nici în picioare. Hayfa apăru în uralele zgomotoase ale mulțimii. Îmbrăcămintea ei era de vis. Rochia lungă verde din atlas lucitor care-i contura cu fidelitate trupul dăltuit se potrivea perfect cu cerceii, dar mai mult decât orice, cu ochii mari de un verde adânc. Și pantofii din năbuc negru aveau un buton verde din atlasul rochiei, totul arată frumusețea desăvârșită
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
s-au deschis bufetele imediat pentru ca lumea să poată cumpăra dulciuri și apă minerală. Ajunsă în cabină, Hayfa hotărî să-și schimbe ținuta. O rochie albă, tot lungă, din dantelă, desfăcută în față pana deasupra genunchiului, mulată complet, și strasuri lucitoare, luă locul celeilalte. Era la fel de superbă. O pereche de pantofi albi, cu toc înalt completă ținută Hayfei. Părul negru,ondulat și lung până la brâu, era o completare a celei mai desăvârșite făpturi pe care un bărbat a putut să o
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Gavril Moisa Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului TU EȘTI Tu ești o apă curgătoare Ce te prelingi prin trupul meu, Cu unduiri seducătoare, Țesându-mă în brâu de curcubeu. Tu ești o rază lucitoare, Ce vii din zările celeste, Tu ești ca roua pe o floare Aceeași veșnică poveste. Tu ești o lume de mister, Subiectul fiecărui vis, Un semn nedefinit de cer, Cel mai frumos poem nescris. Tu ești cuvântul nerostit Al gândului
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1389353545.html [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
arși câțiva ultraprovincialiști incitați de spiritul proprietății de moșie, la Bacău, când teatrul își are sorgintea în universalitate?! Ce înseamnă aceea conducere locală, „băștinașă”? Oare, o actriță cu rară frumusețe umană, cu truda unor ani de experiențe, grei și ușori, lucitori și umbriți, fierbinți și înfrigurați, cu surâsuri și suspine în văpăile teatrului și cinema-ului românesc, în compania pleiadei de actori români magnifici, sub aura unor colaborări cu celebri regizori, producători, scenografi etc., are cum să fie nebenefică oricărui teatru
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]