154 matches
-
alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de mare valoare în ultimele trei decenii. Alături de Biagio Marin, Diego Valeri sau Eugenio Montale, născuți înainte de 1900, îi găsim pe Vittorio Sereni și Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
admiratoarea sa seducătoare și strălucită ca spirit au avut o relație pasionată timp de un an și jumătate, din august 1916 pînă în februarie 1918. Corespondența lor incendiară și lirică, publicată de Sibilla în 1958 (cu o prefață de Mario Luzi) a făcut această iubire legendară. Republicat în ediții critice în 1977 și 2000 la Ed. Feltrinelli, sub titlul Un viaggio chiamato amore, lettere 1916-1918, volumul a fost un fenomen editorial în Italia, figurînd luni la rînd pe lista celor mai
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
ele revin confuze, cu tente de idealizare, cronologic aproximative... În 1973, din Perugia unde petreceam, ca italienist, a doua bursă universitară de o lună (prima avusese loc cu un an înainte, în august 1972), i-am scris marelui poet Mario Luzi - care avea să primească Premiul Nobel de literatură un sfert de secol mai târziu! - că mi-ar plăcea să cunosc Florența și, dacă era cu putință, să-l întâlnesc. Minune, el mi-a răspuns rapid, pe 10 noiembrie, la adresa mea
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
mai întâi la 6700659 (prefix 055 pentru convorbiri interurbane) și vom fixa o întrevedere. Sper ca scrisoarea mea să vă găsească încă la Perugia. Mulțumesc și pentru salutările pe care mi le transmiteți de la Arcurio. Pe curând, al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc în frecventarea unor mari poeți contemporani italieni! O "răsplată" pentru pasiunea cu care le-am studiat creația și m-am străduit să-i fac iubiți în România? Eram doar unul dintre numeroșii italienești activi ai epocii
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
și le-am trecut prin urechile și pe sub ochii câtorva prieteni italieni. Aceste nepretențioase versiuni aveau să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice petrecute, la Roma
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
hârtie aceste amintiri, am doi ani mai mult decât Gatto, pe atunci... Lunga noastră discuție-lectură s-a terminat cu sosirea iubitei sale, o doamnă foarte arătoasă, de o aristocratică prestanță, care ne-a dus la o trattoria din apropiere. Mario Luzi, nu avea entuziasmul lui Gatto, poemele mele îi plăcuseră fără exclamații. Dar această rezervă era compensată de senzația vie a ceea ce Alfonso Gatto numește în dedicația sa "liberă fraternitate", și poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
poemele mele îi plăcuseră fără exclamații. Dar această rezervă era compensată de senzația vie a ceea ce Alfonso Gatto numește în dedicația sa "liberă fraternitate", și poate de afectuoasă responsabilitate față de ceea ce i se întâmpla unui tânăr confrate de departe. Mario Luzi nu mă putea ajuta decât prin prestigiul său: Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe directorul editurii Vallecchi, domnul Righi. Un șef de întreprindere, căruia "binomul de clasici în viață" îi vorbise despre mine. L-am făcut să râdă
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
proiectul de a mă exila, și ei mă înțeleseseră, așteptându-se, inițial, la o rămânere în Italia. Am ales însă Parisul, de unde le-am scris fiecăruia din ei despre a mea sistemazione parigina. Carlo Betocchi mi-a răspuns primul (Mario Luzi avea s-o facă patru zile mai târziu), pe 23 ianuarie 1974, la "Plaisant Hôtel", 50 rue des Bernardins. Caro Elie Constantin, (...) mă bucur foarte că ați aflat în Franța acea primire pe care, la noi, v-o puteau oferi
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
publicare a unora din poeziile Dvstră. Nu voi uita să-i semnalez admirabilului Righi scrisoarea Dvstră și să-i comunic adresa. Primiți toate bunele mele urări în activitatea Dvstră, și cele mai cordiale salutări de la al Dvstră Carlo Betocchi. Mario Luzi rămâne succint, în al doilea și ultimul său text epistolar: Caro Constantin, vă mulțumesc pentru salut. Sunt bucuros de instalarea Dvstră la Paris (della sua sistemazione parigina), care are, între altele, o perspectivă plăcută pentru viitor. Am primit de la Perugia
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
vom vedea ce se poate face pentru L'Almanacco. Și dacă alte posibilități se vor ivi nu le voi lăsa să-mi scape. Păstrez o imagine simpatică a Dvstră și vă urez cea mai bună șansă. Cu multă cordialitate, Mario Luzi. După instalarea mea la Paris, legătura noastră epistolară nu putea decât să se destindă. Carlo Betocchi mi-a mai trimis încă două scrisori, una mai melancolică decât cealaltă. În prima din ele, datată 17 iunie 1974 și adresată unui Chiarissimo
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
reținuseră în mod deosebit atenția; îmi e de ajuns să fac un ocol prin Milano ca să am confirmarea că trăisem o mică iluzie. Ideea ocolului prin Milano mi-a fost dată de o frază din scurta scrisoare a lui Mario Luzi, care se angajează: "cu Marco Forti vom vedea ce se poate face pentru l'Alamanacco." De la Marco Forti, important critic literar și responsabil editorial la Mondadori, am primit patru scrisori, între 1972 și 1975. Spicuiesc din ele unele elemente. Pe
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Almanacco dello Specchio cu trei sau patru poeți români cu adevărat reprezentativi. Regret că acum îmi spuneți ca ați avea unele dificultăți la gândul de a îngriji aceasta pentru noi. Cu puțin timp în urmă, am vorbit despre Dvstră cu Luzi și i-am spus, tocmai, că, mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
puțin timp în urmă, am vorbit despre Dvstră cu Luzi și i-am spus, tocmai, că, mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare) despre versurile Dvstră ; cu un alt prilej, nici Betocchi nu a făcut-o, cu care de altfel nu am vorbit niciodată despre Dvstră. Ce mânuță grea avea Marco Forti! Nu-i
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
le tradusese singur (într-o limbă învățată la București), și are tupeul să le arate unor personalități de seamă ale liricii italiene - una din cele mai considerabile din Europa (trei premii Nobel în trei decenii: Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale, Mario Luzi)!
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Iavan Tubal Meșec Tiras Așchenaz Rifat Togarma Elișa Tarșiș Chitim Dodanim Cuș Mițraim Put Seba Havila Sabta Raema Sabteca Seba Dedan Nimrod Ludimi Anamimi Lehabimi Naftuhimi Patrusimi Casluhimi Caftorimi Sidon Het Iebusiți Archiți Siniți Arvadiți Temariți Hamatiți Elam Asur Arpacșad Lud Aram Uț Hul Gheter Maș Selah Eber Peleg Ioctan Almodad Selef Ațarmaved Ierah Adoram Uzal Dicla Obal Abimael Seva Ofir Havila Iobab Avram Nahor Lot Sarai Milca Haran Terah Reu Serug Lya Elam Maș Amada Agnita Iurin Zamir cu toate
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
90 de ani în vara trecută. Pagina de poeme - în original și în tălmăcirea lui George Popescu, un interviu, în italiană, acordat de poet (nu ni se spune în ce an și de unde e reprodus), precum și evocarea-necrolog a lui Mario Luzi (mai bine cunoscut la noi) sînt de interes nu doar pe Director la muncă de jos Directorul pentru România al Băncii Mondiale, Andrew Vorkink, s-a dovedit a fi un personaj mult mai misterios decît și-ar fi imaginat oficialitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
casă").Aceasta este melodia preferată a ei și este dedicată primului său fiu, Ștefan. Urmează încă două albume,"Kazna božija" (1995) și "Šta je bilo, bilo je," (1996),pe care se găsesc două dintre cele mai mari hituri ale sale,"Luda za tobom" și "Ți și moj greh". În 2000 realizează un proiect ,alături din nou de Slatki Greh. Chiar dacă albumul nu a avut succesul comercial așteptat,fanii interpretei au apreciat melodiile "Kolovođa" și "Meni je teško, najteže."
Concertul divei balcanice LEPA BRENA la Timisoara a fost confirmat [Corola-blog/BlogPost/99596_a_100888]
-
aici o comoară: bogății minerale, diamante. Când P1 se lăcomește și vrea să dobândească aceste bogății nemuncite, un cutremur blochează ieșirea din peșteră și își găsește aici mormântul. “De vânzare”, are câteva personaje cu nume misterioase: Vânzătorul, Fluieraș, Mica, Somna, Lud. Acțiunea se petrece într-o piață un de un vânzător avea expuse câteva instrumente muzicale. Fluieraș cumpără, ce altceva, decât un fluier? Cei prezenți, caută de obicei, semnificația fiecărui lucru. Fluierul, de pildă. Fiecare model reprezintă altceva, după cântecul popular
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Pan. “Vânzătorul: Trestia din care Pan a inventat naiul a fost nimfa pe care o îndrăgea. Nimfa a fugit de el, fiindcă era hidos”. Și Vânzătorul este prizonier în acest labirint unde totul e de vânzare. În cele din urmă, Lud, fiul lui Fluieraș, alege de pe taraba vânzătorului, o frunză drept instrument muzical. Chiar dacă nu au intrigă, conflict ori caracterizări de personaje, piesele au un substrat filozofic și psihologic, în aceeași măsură, te ajută să gândești, să reflectezi asupra elementului Viață
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
PĂPUȘA VIE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului PĂPUȘA VIE Păpușă mică, păpușă vie, Frumoasa minunăție, De ea a început să știe. Se bucură, știe să râdă, Trăiește-ntr-o lume ludă. E curioasă, dulce, luminată, Când vrea, se face supărată. Din gângurit, din mârâit, Ușor a trecut la vorbit. A spus “mama”, vrea o soră, A zis “papa” acum o oră. Își mișcă și mâini și picioare, De zici că are
PĂPUŞA VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378238_a_379567]
-
restaurări Expoziție realizată împreună cu Rețeaua Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România (RECOMESPAR) 18.00, Sala Irina Nicolau Vernisajul expoziției Descoperirea lumii, acasă și la școală - Muzeul Copilăriei ora 19:00, Studioul Horia Bernea Seară de film documentar: Babaluda Luda, 33 min., de Mihai Leaha Memoria gestului, 52 min., de Bogdan Iuga ora 21:00, curtea interioară Concert Nightlosers Noaptea Albă a Filmului Românesc, Studioul Horia Bernea 21:00 Erupția (1957), de Liviu Ciulei, 108 min. 22:45 Undeva la
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
care se referise Montale, cu mult înainte) i s-au adaptat - tranzitoriu - și cei din vechea gardă: Montale însuși (Satura), Vittorio Sereni (Gli strumenti umani), Giorgio Caproni (Congedo del viaggiatore cerimonioso e altre prosopopee), Attilio Bertolucci (Viaggio d’inverno), Mario Luzi (Nel magma), Zanzotto (Beltà). Evident, convertirea la exprimarea directă a momentului, la colocvial, cu inerenta polifonie de glasuri, erau consecința tendinței, fie și subiacente, a momentului de a se apropia tot mai mult de realitate, dar și a noii raportări
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
dus la soluții contrare, restituindu-le deplina importanță discursului literar, valorilor stilistice, retoricii. Fără să se repete pe ei înșiși din anii de demult, maeștrii au reintrat în matca discursului elevat, cu un lexic specializat, inclusiv filosofic, revizitînd temele majore: Luzi, Caproni, Zanzotto, Franco Fortini ș.a. Generalizatul vers liber le-a făcut tot mai des loc endecasilabilor din metrica seculară, ba chiar și pretențioasele forme fixe. De data aceasta, ei au fost cei care i-au obligat să se convertească la
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
și exegeți - convertiți la beletristică. În realitate, situația nu este total inedită, putînd fi invocați, de exemplu, Antonio Borgese, estetician și prozator din prima jumătate a secolului trecut sau profesorii de franceză de la Universitățile din Florența și Padova, poeții Mario Luzi, încă din 1935, respectiv Diego Valeri, cam în aceeași perioadă. Dar dacă la aceștia cele două demersuri (critic și creator) mergeau în paralel, actualmente constatăm că unii teoreticieni de renume din mediul academic s-au afirmat ca scriitori doar într-
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]