27 matches
-
210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret (original) el a fost mic de stat, dar cu umeri largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochi mari, plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică gândire. Coroana
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
numit “Cot”, pe o perioadă de zece ani în vederea strângerii de fonduri pentru ridicarea unei biserici. Câteva note monografice redactate probabil în anul 1967 descriu astfel noua biserică: Biserica a fost construită în stilul bazilicei romane; formează un patru unghi, lungăreț care spre răsărit se termină într-o firidă semicirculară, având o naie mijlocie dar fără năi laterale, deci fără columne drepte, antice, cu espitele corintice ori romane. A fost clădită mai mult în linii drepte și nu prezintă linii rotunde
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
aripi) și sub acest rând pietre scumpe mari formând marginea demprejurul coroanei. Capul ce stă sub această coroană e mare, fruntea largă, ochii mari, pe jumătate închiși, căutătura tristă și întoarsă oarecum în sine însuși, sprîncenile lungi, nasul fin, fața lungăreață și palidă, barba mică și neagră în furculițe, părul capului lung acoperind spatele și umerele. E Ștefan cel Mare, zugrăvit la anul 1456. Pe piept îi atârnă un lanț scump care se 'ncheie într-un engolpion de aur. Dar daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
31 Două prapure vechi și un vanar stricat. 32 Două strane pentru cântăreți. 33 Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un Mineiu pe tot anul, rupt; Un Octoih mare, vechiu; Un Apostol nou, legat; Un Ceaslovu mare; Un Molitvenic bogat; Un Triod vechiu; Un Penticostar vechiu; Una Leturghie vechie, ruptă; Un Apostol vechiu, rupt
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aspră trunchiare. La Putna un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii în care stătea odată aninat portretul original al lui Ștefan Vodă. După original el au fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată ochii mari plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o stranie gândire... Coroana lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu cadre executate din lemn de stejar, cu ornamente florale aplicate între registrele icoanelor. Acestea sunt pictate de către un pictor anonim, în ulei, pe lemn, în stilul Renașterii. În exterior, fațada este tencuită simplu, neartistic. Are arcaturi, în multiple acolade lungărețe, deasupra cărora se află un brâu. În partea superioară există două rânduri de ocnițe, iar la colțuri are niște coloane cu capiteluri simple, care nu strălucesc prin frumusețe și eleganță. Cornișa este alcătuită din plăci de piatră, sprijinite pe niște
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe, melițoi* etc. - și nici femeia nu dă cu împrumut lucruri de gospodărie bărbătești - car, plug, grapă -, sub cuvînt că-s lucruri bărbătești și nu se amestecă în lucrurile lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de culoare albastră, crește prin livezi. Ramurile sînt în număr de trei, dar numai două cresc: cea din mijloc e pe jumătatea celorlalte. Poporul zice că a tras Sf. Petru cu pușca în ea. înec Cînd intri în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cine doarme strîns cu mînile între picioare trage a sărăcie. Moașa, cînd înfașă întîi copilul, să-i lase mîna dreaptă afară, căci așa e bine. Omul se cunoaște de-i harnic ori puturos după cum are mîna rotundă ori mai mult lungăreață. Mînile copilului mic nu se sărută, că pe urmă îi cad urîte și nu se mai joacă cu ele. Să nu-și observe cineva mînile mai mult, căci în timpul acela oarecine îl va grăi de rău. Cînd cineva se uită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în paralel s-ar putea spune, și cu ale unor rubedenii apropiate, ce locuiau tot în Pungești. E vorba despre surorile lui Costache, Marița și Ileana. Bărbatul lui Marița, Ghiță Ciotacu era un om scund de statură, slăbuț, cu față lungăreață și cu părul tuns scurt și avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
somptuoase acopereau trupuri care erau departe de a reprezenta frumusețea fiilor Angliei. Am văzut și reprezentanți ai mongolilor și ai altor nații care trăiesc în Uniune. S-a servit "crușon" băutură răcoritoare și niște mere, însă bune din specia sinap lungărețe și mărunțele. Președintele Komarov, înfățișare venerabilă. Cam suferind. Am observat multe figuri frumoase de savanți bătrâni, care își purtau bine anii. Delegația ungară care era găzduită aici la Uzkoe, am cunoscut pe d. Duman care a avut polemică cu N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
odios. Ambii erau veseli și simpatici, dar mai cu samă el era un tip de vieux troupier français37, cum rar să mai văd astăzi, om de o vervă nesecată și un povestitor minunat. Purta un costum semi-milităresc; avea o figură lungăreață, energică, lungită încă și mai mult prin un barbișon à la Napoleon al III-lea, și cunoștea perfect arta scrimei. Ceasuri întregi ședeam cu el la masă ascultând cu o deosebită plăcere felurite episoade din războaile lui Napoleon I sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la un loc îl fac să nu-l intereseze toate materiile predate în școală, dar să exceleze la cele care-i plac și-l atrag. Mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, fața lungăreață, umerii obrajilor puțin ridicați, ochii nu mari, dar vii, colorul feței întunecat prin care străbătea însă rumeneala sănătoasă a obrajilor, cum să nu-l iubească Raluca, mai ales că era totdeauna curat îmbrăcat 56. Instinctul ei de mamă îi spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trăsături, conform calapodului creației eminesciene, apar translate în opusul lor: Femeia cuconului Vasile era cu mult mai tânără decât el și încă destul de frumoasă. Ea era o damă naltă și foarte albă la față, avea ochi mari și albaștri, fața lungăreață și plină, nasul foarte corect, iară gura ei roșă purta totdeuna acel surâs voluptuos și satisfăcut care-l au femeile frumoase și fără de dorințe. Fruntea ei, boltită sub un păr castaniu împletit cu multă măiestrie și unit dinapoia capul[ui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acel surâs voluptuos și satisfăcut care-l au femeile frumoase și fără de dorințe. Fruntea ei, boltită sub un păr castaniu împletit cu multă măiestrie și unit dinapoia capul[ui] cu un pieptene de aur, mânele dulci și pline, cu degete lungărețe, ea se primbla totdeuna gătită, când prin grădină, când pin odăi, fără a vorbi nici un cuvânt. Îmbla cu acea superbă maiestate în salele nalte ale casei sale, ca acele regine din epopeele nordice cari cu voința lor țin mărirea casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
într-adevăr sunt lipsiți. Cei dendîi auresc până și prundul stradelor cu banii lor, până ce, rămași fără, beau păharul mizeriei până la drojdii, cei din urmă îl beau mereu, fără întrerupere. Intre cei patru păreți gălbui a unei mansarde scunde și lungărețe, osândite de-a sta în veci nemăturată, locuiam cinci inși în dezordinea cea mai deplină și mai pacifică. Lângă unica fereastră stătea o masă numai cu două picioare, căci cu partea opusă să răzima de părete. Vro trei paturi, care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Creangă, la a cărei componenți caracteristici vom reveni mai târziu. Femeia cuconului Vasile era cu mult mai tânără decât el și încă destul de frumoasă. Ea era o damă naltă și foarte albă la față, avea ochi mari și albaștri, fața lungăreață și plină, nasul foarte corect, iară gura ei roșă purta totdeuna acel surâs voluptuos și satisfăcut care-l au femeile frumoase și fără de dorințe. Fruntea ei, boltită sub un păr castaniu împletit cu multă măiestrie și unit dinapoia capul [ui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acel surâs voluptuos și satisfăcut care-l au femeile frumoase și fără de dorințe. Fruntea ei, boltită sub un păr castaniu împletit cu multă măiestrie și unit dinapoia capul [ui ] cu un pieptene de aur, mînele dulci și pline, cu degete lungărețe, ea se primbla totdeuna gătită, când prin grădină, când pin odăi, fără a vorbi nici un cuvânt. Îmbla cu acea superbă maiestate în salele nalte ale casei sale, ca acele regine din epopeele nordice cari cu voința lor țin mărirea casei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
această fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
care „bea afion" pentru a fi „cu kyef", după tabietul turcesc. Nu mai era vorba nici de bonjuristul „progresist", care învață la Paris nu doar „la gât cravatei cum se leagă nodul", ci și cum se ține „în dinți țigara lungăreață". În fine, nu mai era vorba nici de studentul postpașoptist care se întorcea din Occident (mai ales de la Berlin și Viena) cu gustul morfinei în sânge. În timpul Primului Război Mondial, morfina și alte narcotice au fost masiv folosite și în spitalele românești
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
armăsar, se potolește, uite-l colo, cu sovârv. Și dacă bărbatul te necăjește ori umblă după alte muieri, îl liniștești cu talpa gâștei care-i bună și de inimă. Aplecându-se, femeia cea tânără culese cu două degete câteva frunze lungărețe pe care le mirosi. Privind-o sever de jos în sus, Băltoaia observă : - Las-o acolo, asta-i minta broaștei, nu-i bună de nimic. Am acasă ismă de grădină care-i minta cea bună : la slăbiciune, la icneli, trepădături
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu fete și feciori în oraș, tata Cristea, fratele mai mare, era hâtru. Pârvu își făcuse, din beție, praf gospodăria, dar ceilalți erau oameni întregi. Scunzi, iuți, cu nasuri vulturești și mari păcălici, aveau un surâs pierdut pe fețele lor lungărețe care vădea că veșnic plănuiau câte o ghidușie. Tata Cristea îi întreba pe copii : - Bă, voi știți ce culoare are bășina ? Și-i învăța să-și prindă pârțurile în pahar și să se uite repede. Douăzeci și șase de țigani
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Paris învață La gât cravata cum se leagă, nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. 5La ei își cască ochii săi nerodul Că-i vede-în birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lungăreață... Ei toată ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strîmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele Și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Ș-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pîn-și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]