47 matches
-
a demonstrat performanța interpretării pianistei. Suita Bergamasque alcătuită din Prélude, Menuet, Clair de lune, Passepied, își are numele de la poemul lui Paul Verlaine „Clair de lune”: Votre âme est un paysage choisi / Que vont charmant masques et bergamasques / Jouant du luth et dansant et quasi / Tristes sous leurs déguisements fantasques. / Tout en chantant sur le mode mineur/ L'amour vainqueur et la vie opportune, / Ils n'ont pas l'air de croire à leur bonheur / Et leur chanson se mêle au
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Bach_si_debussy_in_interpret_vavila_popovici_1361738307.html [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
immonde / Visait à mettre à mort la foi”), simbolistică să rămânând aceeași: croncănitul amenințător al sfârșitului, al Trecerii spre care ne îndreptăm cu toții. Așadar, o poezie de dragoste cu puternice accente metafizice. Omagiul adus lui Brâncuși prin volumul Entre le luth et le marbre se încadrează foarte bine proiectului poetic frosinian așezat în plan larg universal, căci toate sculpturile-idei din planul creației inegalabilului sculptor devin idei-simbol în creația să poetica. El privește toată această simbolistică din perspectiva filosofica, conotațiile găsite fiind
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător by http://revistaderecenzii.ro/catinca-agache-constantin-frosin-poet-francofon-si-imbatabil-traducator/ [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
1974 în București, România, fiica lui Theodor Alexandru și Gabriela, cu domiciliul actual în Germania, Herrieden, Fritz Baumgartnerstr. 30. 32. Edveși Cristian, născut la 14 aprilie 1956 în București, România, fiul lui Alexandru și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Luth. Eisleben, Schonerstadtstr 7. 33. Edveși Silvia, născută la 15 martie 1952 în localitatea Bălănești, județul Neamț, România, fiica lui Neculai și Bălașa, cu domiciliul actual în Germania, Lutherstadt Eisleben, Schonerstadtstr. 7. 31. Georgescu Ion, născut la 16 aprilie 1942 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198617_a_199946]
-
ed. Fundației Academice "Danubius", Galați, 2000. (19) POUR UNE MEILLEURE PRATIQUE DU FRANÇAIS, éd. L’Harmattan Editeur, Franța (cca 450 pag.) - trimis deja primele fascicule. (21) PLUS PRÈS DE DIEU QUE JAMAIS, ed. N’Ergo, Galați, 2001 (22) ENTRE LE LUTH ET LE MARBRE, ed. Eminescu, București, 2001 (23) LE FRANÇAIS JURIDIQUE, première pârtie, ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2001 (434 p.) (24) LE FRANÇAIS JURIDIQUE, seconde pârtie, ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2001 (442 p.) (25) DICTIONNAIRE JURIDIQUE FRANÇAIS-ROUMAIN, ed.
Constantin Frosin () [Corola-website/Science/315405_a_316734]
-
datează în franceză cuvântul "amiral" cu sensul de „emir” la sarazini, iar din secolul al XIII-lea cu sensul de astăzi. Alte cuvinte împrumutate în acea epocă sunt "farde" devenit ulterior prin derivare "fardeau" „povară” (sec. XII); "arsenal", "jarre" „urcior”, "luth" „lăută” (sec. XIII). Alte cuvinte arabe au pătruns prin intermediul limbii italiene a negustorilor care aduceau mărfuri din Orient. Astfel de cuvinte sunt "coton" „bumbac”, "jupe" „fustă” (sec. XII); "douane" „vamă”, împrumutat de arabă din persană (sec. XIII); "carat", "magasin" „magazin
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Nu există documente ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială luth-ul - în limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
limba arabă al-aoud însemnând lemn. Supranumit regele sau sultanul instrumentelor, luth-ul este cunoscut în zona Orientului Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante. Adaptat stilului de muzică arabo andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Mijlociu din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de apariția islamului. Având forme dintre cele mai diverse, cu un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante. Adaptat stilului de muzică arabo andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul suitelor de tip nouba. Se menționează existența
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un număr variabil de coarde, luth-ul oriental a fost dintodeauna instrumentul acompaniator al muzicii savante. Adaptat stilului de muzică arabo andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul suitelor de tip nouba. Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
suitelor de tip nouba. Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără taste - spre deosebire de luth-ul european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate de pară. Aspectul lui este extrem de asemănător cu cel al lăutei
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
muzica orientală este faptul că toată teoria muzicală tonomodală arabă se bazează pe digitația specifică acestui instrument. Din punct de vedere organologic, luth-ul oriental este un instrument cu coarde ciupite, având un gât scurt, o limbă fără taste - spre deosebire de luth-ul european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate de pară. Aspectul lui este extrem de asemănător cu cel al lăutei - sau cobzei - românești, cu care de altfel se și înrudește îndeaproape. Coardele sunt acționate prin ciupire cu ajutorul unei
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
european - și o cutie de rezonanță în formă de jumătate de pară. Aspectul lui este extrem de asemănător cu cel al lăutei - sau cobzei - românești, cu care de altfel se și înrudește îndeaproape. Coardele sunt acționate prin ciupire cu ajutorul unei pene. Luth-ul oriental avea la origine patru coarde, cea de a cincea fiind adăugată începând cu sec. X. Ulterior, coardele au fost dublate, pentru o rezonanță amplificată. În lumea muzicală arabă contemporană sunt utilizate mai multe tipuri de luth. Cel mai
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
unei pene. Luth-ul oriental avea la origine patru coarde, cea de a cincea fiind adăugată începând cu sec. X. Ulterior, coardele au fost dublate, pentru o rezonanță amplificată. În lumea muzicală arabă contemporană sunt utilizate mai multe tipuri de luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
avea la origine patru coarde, cea de a cincea fiind adăugată începând cu sec. X. Ulterior, coardele au fost dublate, pentru o rezonanță amplificată. În lumea muzicală arabă contemporană sunt utilizate mai multe tipuri de luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
fost dublate, pentru o rezonanță amplificată. În lumea muzicală arabă contemporană sunt utilizate mai multe tipuri de luth. Cel mai răspândit este luth-ul de tip egiptean, cu cinci sau șase coarde duble. În Africa de Nord este încă folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
folosit așa numitul luth andaluz, cu numai patru coarde duble, taste pe limbă și un acordaj diferit. De altfel, chestiunea acordajului a suscitat nenumărate controverse, fiind mai mult sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins în perioada barocă, atunci când
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
sau mai puțin o problemă asociată școlilor muzicale naționale. Din Spania musulmană, luth-ul oriental a ajuns ușor în Europa în sec. XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins în perioada barocă, atunci când se dezvoltă o familie extinsă de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca importanță în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
XIV, evoluând ulterior conform cerințelor muzicale europene de tip polifonic și armonic. Se ajunge în acest fel la luth-ul de tip renascentist, apogeul fiind însă atins în perioada barocă, atunci când se dezvoltă o familie extinsă de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca importanță în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și rebec. Rebab-ul este un instrument cu coarde și arcuș, format dintr-o cutie de rezonanță din lemn, în formă de barcă
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea asociat cu strămoșul viorii moderne. Altă teorie susține înrudirea între luth-ul oriental și rebab, datorită formei cutiei de rezonanță și faptului că înainte de apariția arcușului, rebab-ul era un instrument cu coarde ciupite. Cert este faptul că rebab-ul a avut o evoluție constantă în ceea ce privește forma sa, actuala înfățișare în
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de factură araboandaluze. Este o dovadă clară a supraviețuirii și a continuității acestui instrument în cadrul muzicii arabo-andaluze, precum și a importanței lui în estetica muzicală a genului nouba. Încă din perioada Al-Andalus-ului și până în ziua de astăzi, rebab-ul formează alături de luth coloana vertebrală a formației tipice asociată suitelor nouba. În perioada Evului Mediu, acest instrument va fi adoptat și de către instrumentiștii creștini, ce îl vor introduce în muzica europeană sub numele de rebec. Mai puțin răspândit în ziua de astăzi este
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
cvartă. Un alt instrument cordofon ce a apărut pentru prima oară în Al-Andalus este kwitra, denumită în spaniolă quetara. În decursul anilor acest instrument a fost denumit și chitară maură. Cu o cutie de rezonanță foarte asemănătoare cu cea a luth-ului, kwitra are un gât mult mai lung, asemănător mai degrabă cu cel al unei mandoline. Instrumentul are patru coarde duble. În perioada medievală, exista o întreagă familie de chitări maure, de diferite dimensiuni. În ziua de astăzi, întrebuințarea instrumentului
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de plăcuțe din alamă, asemănătoare unor talgere în miniatură. Acționarea instrumentului se execută cu degetele celor două mâini, plăcuțele de alamă fiind puse în rezonanță și printr-o mișcare de scuturare. Diametrul tar-ului este de aproximativ 20 cm. Împreună cu luth-ul și rebab-ul, tar-ul formează osatura formației tipice a muzicii andaluze. Rolul acestui instrument de percuție în cadrul orchestrelor de tip nouba este extrem de important, el fiind singurul capabil să execute formulele ritmice de acompaniament, specifice fiecărei părți din cadrul
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]