294 matches
-
și maghiari, minerii din Harghita, în salina a cărei exploatare a început cu două mii de ani în urmă, din timpul stăpânirii romane. Un alt concert, un veritabil experiment-happening, a avut loc la Reghin, în sala de audiții a atelierelor maestrului lutier Vasile Gliga; se știe, instrumentele domniei sale au fost apreciate de însuși Yehudi Menuhin. Aici, urmând o decizie ad-hoc a muzicienilor formației, Cvinetul cu două viole în mi bemol major de Mozart a fost prezentat în fața maeștrilor lutieri, pe instrumente construite
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
a atelierelor maestrului lutier Vasile Gliga; se știe, instrumentele domniei sale au fost apreciate de însuși Yehudi Menuhin. Aici, urmând o decizie ad-hoc a muzicienilor formației, Cvinetul cu două viole în mi bemol major de Mozart a fost prezentat în fața maeștrilor lutieri, pe instrumente construite de ei înșiși și preluate de muzicienii performeri din vitrinele cadrului expozițional al atelierelor. Tot în deplasare, de această dată la Tg.Mureș, în marea sală de concerte a Filarmonicii, recitalul cameral în duo a fost susținut
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
aproape toate continentele mapamondului. Cultura Italiei și-o asumă cu orgoliu, ca pe una din valorile ei, pe ilustra violoncelistă care-și petrece bună parte din an cântând alături de cei mai prestigioși muzicieni din Europa. Mai mult chiar, unul dintre lutierii italieni de renume construiește violoncele pentru solista timișoreană, căutând să-i ofere perfecțiunea sunetului. Dintr-un soi de orbire față de cei prea apropiați, Timișoara pare a găsi de la sine înțeles norocul de a o avea pe Alexandra Guțu, iar întoarcerile
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
pe dr. ing. Cornel Șuboni să participe între 1 și 3 iunie 2000 la un simpozion pe teme privind problematica modernă a instrumentelor muzicale cu coarde. Pentru perioada 16-20 septembrie 2001, era invitat la al X-lea Concurs internațional al lutierilor de la Poznan, între 4 și 6 octombrie 2002, la Expoziția trienală de viori de la Cremona. Invitațiile nu mai puteau fi onorate: dr. ing. Cornel Șuboni a decedat la sfârșitul anului 1998, prestigiul activității sale rămânând, însă, viu în conștiința lutierilor
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
lutierilor de la Poznan, între 4 și 6 octombrie 2002, la Expoziția trienală de viori de la Cremona. Invitațiile nu mai puteau fi onorate: dr. ing. Cornel Șuboni a decedat la sfârșitul anului 1998, prestigiul activității sale rămânând, însă, viu în conștiința lutierilor europeni. Care a fost drumul vieții dr. ing. Cornel Șuboni? Îl aflăm de la soția sa, doamna prof. Ildiko Șuboni: „Soțul meu s-a născut la 21 martie (era, într-adevăr, un «om al primăverii»), în 1920. De mic a studiat
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
material, a reușit să cumpere o asemenea vioară despre care, îmi spunea, parcă scoate sunete de aur, care plutesc sub cupola sălii de spectacol. O întâmplare legată de această vioară avea să-i deschidă orizonturile unei noi profesii, aceea de lutier, care l-a făcut cunoscut nu numai în țară, ci și peste hotare. Noi am avut în grijă o nepoată - Maria «Muxi», astăzi violonistă în orchestra Filarmonicii din Bilbao (Spania), de pregătirea căreia soțul meu s-a ocupat 12 ani
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
de viori; el avea, însă, experiența a 25 de ani de activitate în domeniul restaurării viorilor, a studiat o întreagă bibliotecă de specialitate, a reunit într-o colecție proprie instrumente cu coarde, componente ale acestora, scule, documente provenind de la renumiți lutieri. Colecția a donat-o în 1974 Muzeului Banatului, pentru a fi cunoscută de timișoreni. A fost un gest care l-a făcut fericit. Dar până la expoziția pe care o cunoaștem astăzi, deschisă permanent la Bastion, au trecut... 26 de ani
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
fost în 1983, pentru ca după aceea colecția să ajungă în... depozitele Muzeului Banatului. Actuala expoziție - «Vioara - o pasiune de o viață» - s-a deschis în decembrie 2000, grație sprijinului material oferit de Consiliul Județean Timiș, fiind un omagiu postum adus lutierului și omului de știință dr. Cornel Șuboni“, adaugă doamna Șuboni. O vizită la expoziție Ce putem vedea la expoziția „Vioara - o pasiune de o viață“? Ne este îndrumător doamna conf. univ. dr. Rodica Giurgiu, muzeograf principal la Muzeul Banatului: „Expoziția
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității lutierului: restaurarea. Ultima parte a expoziției este dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, o dată cu constituirea primelor orchestre profesioniste. Modelele preferate au fost cele de proveniență italiană și ale tirolezului J. Steiner. Dintre lutierii români menționăm: D. Cărbunescu, V.V. Bianu, Șt. Meszaros, Th. Zach, A. Apăteanu, J. Paraiciuc, D. Știrbulescu, R. Macarie, Fr. Kleverkaus, R. Boiangiuc, I. Delu etc. Dintre interpreții (soliștii) care s-au remarcat la vioară - muzică cultă trebuie citați: G. Enescu
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
univers, mici regi) Amun devine esența lumii în care ei se mișcă. Sticlă cu incredibile și pure irizări pentru meșterul sticlar, uriaș flacon cu parfum pentru negustorul de parfumuri, fagure imens pentru apicultor, vioară din care ies nepămîntene sunete, pentru lutier. Dar și în iluzie ei se mișcă în umbra Marelui Meșter-Negustor-Apicultor-Lutier, departe de Centrul spre care tind: "L. se sperie, închise ochii și își mirosi înăuntrul lui groaza, oare Marele Negustor nu-l va vinde într-o zi și pe
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
patalama în tot ce ține de showbiz, dar n-a uitat să cânte. A traversat continentul nord-american în zeci de turnee de la un ocean la altul, în Los Angeles a ratat la mustață un contract discografic, s-a reinventat ca lutier și iar s-a întors la rock. Cu trupele Rated R și mai ales Broken Rule a înregistrat și a editat mai multe discuri, vândute integral la concerte. Cu actualul său grup canadian O.N.E. (Organic Noise Experiment) sintetizează o
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
să vorbim de anii ’60, celebru a rămas astfel chitaristul Alexandru Arion (de la „Sincron”, apoi „Capitol”), astăzi rezident în Grecia, care construia boxe de difuzoare, la început folosind cutii de transportat pălării de pe vremea bunicilor. Apoi existau tot felul de lutieri care sculptau (sau modificau) la comandă corpuri, grifuri (gâturi) de chitare, pe care Sandu și Corneliu „Bibi” Ionescu (basist la „Sfinx”) montau doze electromagnetice confecționate după rețete proprii, folosind magneți de la galenele telefonice pe care bobinau la mână mii de
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare, internaționalizată și acceptată pentru totdeauna, își are originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
mirosul de vechi te copleșește. Anii au trecut peste intrumente, dar acestea sunt precum vinul, cu cât îmbătrânesc cu atât sunt mai bune. O vioară cu vârstă centenară, produsă de Stradivarius, așteaptă încă să îi fie decoperite secretele, pentru că celebrul lutier a preferat să ne lase această enigmă și a luat secretul cu el în mormânt. Nu te lasă să treci indiferent nici imensa orgă din sala „George Enescu”, care cu puterea sa ar putea sparge pereții, dar preferă, deocamdată, să
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
care se poate cânta. Este vorba de lemn. Rezonatorul este aici secretul, lemnul, de fapt lacul cu care este dat lemnul, este cel care face o vioară să fie una excepțională. Bineînțeles mai există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a ales o cherestea bună și fiecare lutier are secretul lui, de cele mai multe ori este
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
există și anumite mici detalii pe care lutierii nu le deconspiră. Viorile sunt făcute din lemne de esență tare și unele dintre ele sunt ținute cel puțin 10 ani să se usuce. Adică a ales o cherestea bună și fiecare lutier are secretul lui, de cele mai multe ori este vorba de lemn” ne-a lămurit rectorul Conservatorului. Pianul din sala „George Enescu” costă 60.000 de euro Pianele par a fi piesa de rezistență a muzicii clasice. De pe vremea lui Pitagora, inventatorul
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
decât de bine cunoscutele crime, violuri etc. Un film polițist având drept "personaj" principal o vioară Stradivarius, iată o idee prin care nivelul educației muzicale n-ar avea de pierdut. Oricum, toată lumea știe acum cine e Stradivarius, ce muncește un lutier, de ce e mai bun un Stradivarius decât un Guarnerius sau Amati. În tramvaiul 34 am auzit o discuție între două doamne care veneau din Piața Obor (dobândiseră urzici) și care știau că toate instrumentele Stradivarius au un nume. Ca să fie
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
o surpriză care avea să-i transporte pe toți membri familiei într-o nevisată lume a bucuriilor. Din puținii lui bani, din economiile strânse de-a lungul a câțiva ani, într-o taină desăvârșită, Vișinel comandase la cel mai bun lutier din Reghin o vioară pentru a o oferi drept cadou lui Mihăiță, pentru prietenia caldă, afectuoasă ce i-o arătase de-a lungul timpului. Vioara sosise! In una din serile ce au urmat, după ce trecuse un timp de la discuția avută
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca fiecare să lupte după cum putea, Într-o teribilă ignorare a convențiilor militare. Evadat Între timp din coșul de rufe, Bonaparte Își stabilise cartierul general după un dulap cu medicamente, de unde Începu să Împartă ordine scurte și precise. Ca urmare, lutierii florentini avansară pe flancul stâng, la umbra imensului ghiveci al asparagusului, dar Jimmy Hoffa, ieșit ca din pământ, le sări În cârcă. Van Gogh și Monet , cu niște pensule lungi În mâini, se Învârteau În jurul lui Jack Dempsey, Încercând să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și eu fac orchestra. Chiar așa s-a și întîmplat și orchestra a început să fie cunoscută printre bețivanii tîrgului. Norocel excela la toate instrumentele, dar vioara era inima lui. Era convins că vioara lui era veche, făcută de un lutier fără pereche și în România alta la fel nu mai este. Într-o zi, șeful familiei Bucșă îl abordează: Cînți la nunta lui fiu-miu, altfel îți bag scripca pe gît! Dacă ne împăcăm... Vei lua bani cît n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cultura de specialitate și pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a X-a, învățământ profesional, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor: lutier, electrician auto, operator montator subansamble EMITENT MINISTERUL EDUCAȚIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 2 martie 2022 Având în vedere: – art. 33 alin. (2) și art. 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordinul
ORDIN nr. 3.161 din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252292]
-
cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a, învățământ profesional, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor: lutier, electrician auto, operator montator subansamble, ... în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Se aprobă Planul de învățământ
ORDIN nr. 3.161 din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252292]
-
cultura de specialitate și pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a X-a, învățământ profesional, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului național al calificărilor: lutier, electrician auto, operator montator subansamble
ORDIN nr. 3.161 din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252292]
-
cultura de specialitate şi pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum şi pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a X-a, învăţământ profesional, pentru calificările profesionale de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor: lutier, electrician auto, operator montator subansamble EMITENT MINISTERUL EDUCAŢIEI Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 bis din 2 martie 2022 Notă ... Conținută de ORDINUL nr. 3.161 din 18 februarie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 206 din 2 martie
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]