3,017 matches
-
au îndrăzneala să-l evoce. Își asumă riscul și este prezent la scene de o intensitate maximă, cu rezonanță dramatică și revoltătoare, dar știe să aducă în toată această fărădelege socială, frânturi de bucurie, firave raze de soare. Cu multă măiestrie, autorul ne poartă într-o lume pustie și sfâșiată, unde plăcerea și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
de YouTube al artistului, iar pentru mai multe detalii intrați pe facebook. Despre Viky Red Viky Red este un talentat cântăreț, compozitor și producător de muzică din România. Un autodidact desăvârșit ce a reușit să cucerească cu vocea și cu măiestria sa de a cânta la pian atât publicul din țara noastră, cât și iubitorii de muzică din țări precum Rusia, Grecia, Italia, Germania sau Spania. În anul 2012, artistul a ales să se concentreze pe o carieră solo, iar primul
Beautiful Lights marca Viky Red by http://www.zilesinopti.ro/articole/6283/beautiful-lights-marca-viky-red [Corola-blog/BlogPost/97920_a_99212]
-
timp foșnetul cascadelor, un semn că și pentru mine, din ziua aceea, începe viața” (p. 151). Deși nu e o carte din categoria cărți pe care nu le poți lăsa din mâini până nu le termini, distingem lirismul specific franțuzesc, măiestria de frontieră a lui Mondiago, care este distins în 2002 cu Premiul Jean-Monnet de littérature européenne pentru La petite Bijou. Absența propriului tată, moartea prematură a fratelui, Parisul, obsesia pentru detaliu confirmă scotocirea permanentă asupra destinului ființei umane obișnuite cu
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș să țeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranță aici, la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau ritualic, mobilierul, etc., dar mai ales decorurile și cromatica lor. Motivului decorativ, așezat cu grijă a fost purtătorul de mesaj al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat tezaur spiritual, materializat în lucrurile create. Fiecare regiune etnografică are bogăția sa simbolică, dar între ele există relații de
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
sa simbolică, dar între ele există relații de similitudini și interdependență. Plecând de la elemente simple, geometrice, precum cercul, pătratul, rombul, triunghi și ajungând la cele fitomorfe și zoomorfe ne-a redat o ,,lume”. Acești făuritori, meșterii populari, au știut cu măiestrie să îmbine semnul și culoarea, din dorința de frumos. Arta populară a însemnat pentru artiști din secolul XIX și XX o sursă de inspirație, păstrătoare a semnului arhaic. Ei descoperă un alt tip de interpretare și de organizare a spațiului
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Semnele_decorative_din_arta_populara_in_pictura_lui_ion_tuculescu.html [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
metanie din județul Prahova, de către un sobor de preoți și diaconi în frunte cu Î.P.S. Părinte Teodosie Petrescu - Arhiepiscopul Tomisului și I.P.S. Părinte Gherasim Cristea - Arhiepiscopul Râmnicului. Așadar, Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș a slujit ca preot, cu evlavie și măiestrie, timp de 60 de ani. A ctitorit și cultivat o bibliotecă valoroasă și mult folositoare, Biblioteca Sfântului Sinod. A încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
în spectacolul “Jertfa” de Gheorghe Timofte, în care a rostit pe scenă unica frază: “Mamă, unde e tata?” Or, Boris Harcenco, regizorul de atunci al trupei, ii redusese rolul ei scenic la aceste cuvinte, însă a avut succes, a contat măiestria și harul ei divin, actoricesc. Avea doar 17 ani, dar ea nu s-a pierdut cu firea și a continuat să se dedice teatrului, jucând ulterior în rolul lui Efimcic și a Alexandrei Solovieva în spectacolele “Tinereațea părinților” de Boris
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
rolurile Luluței, Zamfirei, doamnei Ferchezanca, actriței Matilda. A jucat și în rolurile unor scriitori de seamă, ca Evadarea din rai de Gheorghe Malarciuc, tragedia Bătrânul de Maxim Gorki, O vacant la Moscova de A.Cuznețov etc.. Anii au trecut, dar măiestria ei nu s-a vestezit, ci, dimpotrivă, s-a șlefuit, a crescut. Întotdeauna inocentă și inconfundabilă, fie că joacă într-o comedie, sau într-o dramă, actrița dăruiește fiecărui nou personaj scenic o parte din sufletul ei mare. Și pentru
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > SPLENDOARE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Vară, Înapoi acasă... Pe fereastră mașinii, Imagini sacadate mi se proiectează neîntrerupt, Natura rulează Panorame copleșitoare, Puse cap la cap, cu măiestria unui regizor al splendorii inegalabile: Flori galbene, prinse într-o hora a veseliei, Se întrec în măreție cu lanurile poleite cu aur, În decorul albastru al unui cer imaculat, O frescă, ireal de frumoasă, Contemplata numai de mine, Cu ochii
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1435509599.html [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
ideea de a locui măcar vremelnic la oraș, deoarece acolo nu găsește „nici măcar o urzicăˮ, de care are nevoie să-i aline bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
debranșat de la mecanismul rigid al profesiei, de la constrângerile muncii în echipă. Multă lume știe că harnicul și ilustrul cineast are o sumă respectabilă de filme de lung și de scurt metraj, prestigioase premii naționale/ internațional și titluri onorabile, aferente recunoașterii măiestriei în profesie și civismului său. Dar presupun că nu tot atât de multă lume știe că maestrul Pavel Bălan n-a rezistat tentației de a-și converti abilitățile profesionale într-un folos care slujește inimii sale de bun român, de băștinaș sortit
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere (respectiv fotografia) nu poate induce privitorului aceeași trăire ca opera originală, noi știm și că orice regulă e întărită de excepție. Măiestria cineastului Pavel Bălan convertită în cea de fotograf are puterea nu doar de a anula diferența dintre original și copie, ci chiar de a inversa regula. Reproducerile sale fotografice, sunt convins, redau detalii pe care, aflat în fața icoanei originale, privitorul
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
suferind./ Este-a cerului mireasă și a gândului puteri./ Este steaua norocoasă peste omul efemer.” (Elena Trifan - Tămăduire) „Elena Armenescu ?!/ N-are pușcă, nici pistol./ Războinică... nu-i deloc,/De cultură are-un dor/ Și la inimi le dă foc -/ Măiestria strofelor/ Cu vraja cuvintelor.” (Marin Voican Ghioroiu) Actrițele Ioana Calotă și Doina Ghițescu au citit din poeziile Elenei Armenescu. Mariana Marinescu, fost realizator al Televiziunii Române a făcut cunoscute aspecte ale activității TV și cinematografice. Activitatea de la Centrul Calderon s-a
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
subtil ca într-o profundă relație filială, iar extazul solemn l-am experimentat pe propria-mi piele. Strălucirea de diamant a norilor, venea și ea să reflecte prin neprihănire, tabloul fără seamăn ce încremenise într-o frumusețe ireală, completând cu măiestrie gravura celestă realizată de Creator. Cupola cerească, acum pictată de albul imaculat al cristalelor de gheață, își inunda bogăția când cu forme geometrice asimetrice, când cu picturi iscusite ce aproape că luau forma sanctificaților locului. Decorul fastuos și ireal m-
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
un comitet organizator, iar la final o comisie de jurizare oferă premii pentru cele mai bune costume. Duminică este prima zi a carnavalului. Participanții ies în ritmul tobelor pe străzi, deghizați în costume realizate în mare secret și cu multă măiestrie. Aici ne putem minuna de dans și multă imaginație. Ziua de luni este dedicată copiilor și tinerilor. Aceștia colinda orașul de dimineață „din cafea în cafea”. În timp ce în cafenelele locale au loc „lupte de confetti”, aleșii locali le oferă tinerilor
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carnavalul_din_binche.html [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
în cadrul acestei mari manifestări, Muzeul de Istorie a găzduit prima expoziție de caricatură a artistului Zamfir Șomcutean cu tilul ”VIP 50”. Este vorba despre 50 de caricaturi portretistice ale unor mari personalități politice și de cultură executate cu mult talent, măiestrie și bineînțeles, cu mult umor. „Majoritatea exponatelor, respectiv 95% sunt portrete ale politicienilor din țară. Am participat până acum doar la expoziții colective. Aceasta este prima expoziție personală și peste 70% din lucrări le-am finalizat anul acesta”, a subliniat
ÎNTRE 14 ŞI 15 MAI, ÎN BAIA MARE, MUZEUL DE ISTORIE MARAMUREŞ ORGANIZAT „NOAPTEA MUZEELOR” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Intre_14_si_15_mai_in_baia_mare_muzeul_de_istorie_maramures_organizat_noaptea_muzeelor.html [Corola-blog/BlogPost/343181_a_344510]
-
ai impresea că te afli într-un colț de rai, în natură. Îmi place primăvara, pentru că soarele cheamă din nou păsările călătoare și astfel apar rândunelele viu colorate cu ciocurile micuțe și ascuțite, care își construiesc cuiburile migălos și cu măiestrie, berzele cu picioarele și ciocurile lungi, albe si cu penele negre, care revin la cuiburile de pe coșurile caselor și le reconstruiesc cu vreascuri și cu paie. Se spune despre ele că aduc noroc și belșug celor care locuiesc acolo unde
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_mosneanu_1398006281.html [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
pur și simplu. Ion Nălbitoru s-a impus și și-a creat un nume și un loc sigur în “galleria “oamenilor de cultură și artă cu deschidere amplă în lume. Dar prin recentul roman, și-a dat înalta probă a măiestriei scriitoricești și o bună dovadă a calităților sale narative. În literatură puține opere considerate fantastice respectă de la început și până la sfârșit modelul pentru care este definitorie ezitarea între cele două soluții: explicabil vs straniu; inexplicabil vs miraculos; între explicabil și
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
jocurile lor: „Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace, înjurau ca niște camionagii și din când în când, scuipau cu măiestrie în colbul de pe jos.” Adevărați fii ai Dunării care-și ajungeau loruși, fără să aibă nevoie de alte jucării sau distracții. Autorul redă cu nostalgie și bucurie amară, cât mai fidel, lumea de atunci, văzută parcă într-un film alb-negru
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
din spirit de frondă, destul de des folosite în epicul de astăzi, pentru cititorii care au apetență pentru astfel de expresii fruste. Uneori este nevoie de explicații în note ale autorului: Ex. zgaroi-cioroi ș.a. Cutreierând prin amintiri, autorul aduce acțiunea cu măiestrie în actualitate, inserând discuții, păreri ale turiștilor români în Italia, privind starea națiunii, neocolind oarece dispute politice legate de conducători și presărând conversația cu vorbe și amănunte picante. Așa-i românul, oriunde s-ar afla, se implică în discuții nesfârșite
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
mai ales în politică...” Mie nu mi-a plăcut niciodată acest cuvânt. Eu am apreciat o derivație, virtuozitate, pe care, cum este și cazul, am aplicat-o virtuoșilor din lumea artelor, a interpreților instrumentiști, unde măsura aplicării este dată de măiestria lor evidentă, palpabilă. Că se folosește, de multe ori necontrolat, este o altă treabă, ceva ca și cu ,,maestre”, acordat prea ușor, uneori chiar la sugestia voalată a ,,maeștrilor” în cauză. Când virtutea vizează latura morală a individului și este
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
povestiri, pentru apartenența la subcategoria fantasticului românesc de data aceasta. O narare scurtă, alcătuită din fragmente vizibile, ca un scurt metraj, trecând de la o locație spațială la alta, de la un eu la alteritatea sa, într-o balansare onirică realizată cu măiestrie. Această povestire cumulează o paletă diversă de mijloace stilistice și un inventar complet cu trăsăturile fantasticului literar. Visul pentru Tomas, prietenul din copilărie, presupune anticipația, este un semn prevestitor. Comunicarea transmentală, prin viziunea spațiului propice întâmplării, terenul de tenis, ține
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. ÎI, Ciupage din Clisura Dunării
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
care luptă să supraviețuiască și să pună o bucată de pâine la masa copiilor săi, cerșind pe la biserici. E o realitate destul de tristă, trăită de mulți în zilele noastre. Poeta aruncă o privire realistă asupra acestor aspecte, zugrăvindu-le cu măiestrie: „E frig în casă, în trupu-i ger,/ golit de vise și speranțe,/ pierdut,/ se plimbă un șomer/ cu lacrimile înghețate./ E greu să meargă mai departe,/ când buzunarul îi lipsește/ urzește iar minciuni frumoase/ gândindu-se la ce-o să pună
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]