1,411 matches
-
E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii? - Cum, măi, Ioane, n-ai priceput că aici a fost îngropat fostul ei bărbat? - Tu știi că nu mă interesează morții, eu fac treaba și iau mălaiul; dar acum dacă zici că rachiul e de la primăriță, voiam să știu cui zic bogdaproste. Ion era un tip la vreo 52-54 de ani, brunet, cu un păr negru ca pana corbului, creț și bogat. Nasul, borcănat, devenise, după un
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
legendare sacrificate pentru kilowați inexistenți. Atenția este deturnată de la antica ITHACĂ, pământ încă ne explorat suficient, comparat însă cu reportajele altui ziarist celebru, care a fost BRUNEA-FOX (1898-1977), astfel poezia devine gâtul golaș al unei găini strivite în universul de mălai. Poetul își prepară pergamentul de scris din propria-i piele, după rețete fatale, marcate de întuneric, încropite sub streașina frunții. Poezia lui Nicolae SÂRBU este un rebus ne dezlegat, plin de criptograme care nu pot fi elucidate cu ușurință, dar
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
Că a trecut p-aici război Că taică-tu la Mateiaș e mort Că ați rămas orfani și voi Un an aveai pe-atunci Ce ajutor puteai să-mi dai? Eu mai aveam doi prunci N-aveam nici pâne nici mălai M-am veștejit de timpuriu Și chipul mi-e uscat de vânturi De câte lacrimi nu mai știu Sunt toată arsă-n gânduri Și dacă necăjită sânt Așa a fost să fie Dar am sfințit acest pământ Ca mamă cum
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mama_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei, două inele aproximativ rotunde, adică două mânere, de fapt, de la niște lăzi vechi în care se păstra mălaiul și făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n bloc fără ca ea să știe. Bisericosul se face vișiniu și urcă la volan...cu greu. Are nevastă-să un palton gros la șolduri...Pe lângă ea, chiar mă simt balerină! Stau lipită de
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
marea bătălie,/ pe care alții o pornesc abrupt./ Ce se va-ntâmpla cu-această glie/ când azi dăm totul cu-mprumut?/ Nu mai avem nimic bun, totu-i putregai?/ Unii vând străinilor în disperare;/ Noi rămânem cu bruma noastră de mălai,/ plângând la mormântul lui Ștefan cel Mare” (Inconștiență). O conștiință înaltă, dreaptă, nu poate rămâne indiferentă la asemenea realități, ori să se facă a nu le vedea. Căci numai înconștiență poate fi numită, atitudinea aceasta de nepăsare. Și poeta este
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
floare, / o blond ovală / ca o lumină / îmi zâmbește / pentru prima oară. / Ca un zefir, un dor / în liniște ating / și mă simt / întors în mine, / munte în piatra sa”. Vocabular pitoresc, iscusință asociativă. „bâldâbâc de piatră verde, / verde de mălai gălbui - / broasca sare-n apă, pleosc, // de la bob spre verde sare, / de la unu pân’ la toamnă, / de la trei și până-n iarnă // mămăliga-n patru-o dau, / ceapa-n patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră,mamă?” - întrebai, privind la Regele Mihai, din ramă. -Eee...! Sunt președinții ce ne amăgesc cu-n ciur de mălai să-i alegem din Paști în Mai. “Ce este patria,mamă?” -Sunt cei de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
de obicei, O zi când, fără nicio teamă, La ei în casă pot vorbi Despre dureri, sau ce-ar dori, Crezând că sunt băgați în seamă, Și-apoi, cu multă bucurie Le vin copiii în alai, Sperând, la tați, niște mălai, Cum fac, de fel, la ananghie, Si numai cu voia femeii, În capul mesei, celebrați, Se simt și ei că sunt bărbați, Că tortu-l stinge ... nepoțeii ... O zi, când poate să învingă La mondiale chiar Olanda, Și nu are, telecomanda
FATHER'S DAY de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1402658001.html [Corola-blog/BlogPost/360523_a_361852]
-
litri. Berea o luasem doar pentru drum, căci existau destule surse și pe traseu. Cu fiecare cumpărătură făcută, greutatea bagajelor tot creștea. În afară de acestea, mai aveam cortul, sacii de dormit, sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice[ii]în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
mentalitatea sau metehnele, eu figuram ca având “ bube în cap’’...!!!??? Da, figuram pe lista celor cu bube-n cap, că doar intangibilul C.S.M. și jurnaliștii de senzații tari se exprimă plastic...Și...de ce s-ar obosi să verifice veridicitatea informației ?! Mălai să iasă...Ce contează că și ei se comportă mai rău sau la fel, că cei pe care vor să-i critice sau să-i supună oprobiului public, tocmai pentru... ’’mălai’’ ... Dacă sunt vinovați, da, foarte bine! Trebuie bine mustruluiiti
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1395557035.html [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
Și...de ce s-ar obosi să verifice veridicitatea informației ?! Mălai să iasă...Ce contează că și ei se comportă mai rău sau la fel, că cei pe care vor să-i critice sau să-i supună oprobiului public, tocmai pentru... ’’mălai’’ ... Dacă sunt vinovați, da, foarte bine! Trebuie bine mustruluiiti, urechiati , arătați cu degetul...Dar, Doamne ,iarta-ma, ce caut eu pe acea lista?!... Ce cuat eu printer ei?!...Chiar , n-ai nicio vină?!; sunt convinsă că vă veți întreba...Ba
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1395557035.html [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte, îl freca cu sare și mălai și rostea tradiționala urare: -”Să-l mâncați sănătoși, cu întreaga familie!!! ” Și noi de abia așteptam și-l rugam pe tataia să ne umfle și să ne dea bășica porcului cu care, ce mult ne mai jucam... Apoi venea seara
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/O_iarna_ca_n_povesti_cristian_gabriel_groman_1351706663.html [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Prea mult (în zonă nu cădeau zăpezi, Și nu puteai nici geruri să prevezi), A căutat activități mai demne. Neintuind probleme de amor, Și declarând, unui ziarist-vulpoi, că Dorește și-o schimbare de decor S-a angajat - cu plata în ... mălai - Ca să susțină un birjar de troică Și-ajunse astfel ... capra cu trei cai! PROBLEME CU ȘOARECII Pisica neagră, foarte ... norocoasă, Curtată de Motanul Încălțat, Cuprinsă de-un amor înflăcărat, Lipsea de multe zile de acasă. Cum știrea în eter s-
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376730899.html [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CALEA POCĂINȚEI Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Aștept să treacă pe la mine Speranța noastră cu alai. Visând mereu numai la tine Ca vrabia al său mălai. Eu știu că dincolo, abile M-așteptă nopți întunecate. Și vor dura chiar multe zile Să văd iubiri împerecheate. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Te văd în
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1473583524.html [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
iubim ! ... Dar în păcat ! Mă-ncearcă sentiment cumplit Ca de curată nebunie. În care eu voi sta pitit Să-ți cercetez melancolie. Aștept să treacă pe la mine Speranța noastră cu alai. Visând mereu numai la tine Ca vrabia al său mălai. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: CALEA POCĂINȚEI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1473583524.html [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
viața lui. Nu îi amintea nimeni că nu are ce să-i pună fratelui pe masă. Norocul a fost că s-a gândit să cumpere, cu puținii bani care i-au mai rămas, un sac de făină și unul de mălai. Îi ținea ascunși în dulapul din sufragerie, să nu-i vadă puținii musafiri care îi treceau pragul și pe care îi primea mereu cu inima strânsă că nu are ce să le ofere, în bucătărie. De ceva timp era îngrijorat
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_pumn_de_faina.html [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru o nouă iernare, și tot așa cum își adaugă copacii inel după inel, își socoteau și ei, oamenii, un an
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
cuprind în brațele mele să-i leg precum o cunună de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn ticăind ca un ceas care nu se mai oprește printre îmbucături îl văd la ferestra cerului pe Dumnezeu plângând la gândul că o dată va trebui să ne despartă. Referință Bibliografică: Lacrima
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrima_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
Grivu, un dulău negru și bătrâior. Atât. Ăsta îi era tot avutul. Ba nu! Dobândise un ajutor prin grija preotului. Creițarii primiți astfel îi erau prea destul, de-o baniță de boabe, când și când, pentru oare și de niscai mălai. Din astea-ntindea biata, săracă de păcate să fie! Nu cerea nica de la nima, după cum recunoștea singură, că se mirau și megieșii... Dar în ziua aceea, în Joia Mare, se trezise că nu-i ajungeau băncuțele rămase pentru lumânarea de
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1428821281.html [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
Pachetul Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
votanți care nu știu sî răspundă la întrebări televizate de genul: „cum se numește țara noastră?”, „care este capitala României”, sau dacă „este bine că femeile din România au orgasm?” și care se calcă în picioare, în magazine, pentru tigăi, mălai sau detergent. S-a ajuns prea departe. Așadar, ce vrem noi, și ce dați voi? Am să vă spun ce așteptări am, de pildă, eu, de la un Președinte...corect, fiindcă în stadiul actual șanse de strălucire nu se întrevăd. În
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
lui coapte pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]