146 matches
-
desprind rămînea sălașul verde al sărmanilor înțelepți. N-avea rost să merg mai departe și să întîlnesc aceeași viață, doar că mai bine supravegheată de oameni ai locului, care nu pricep nimic. Acolo, între mărfurile părăsite de cînd lumea, erau mărăcinișuri dese și holde părelnice, ierburi înalte cu spice înșelătoare, goale de bob. Nu trebuia decît să am curajul de a rămîne, de a mă întinde în culcușul vagabonzilor care nu se văd unii pe alții atît de larg e patul
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
căii ferate. Am zîmbit la gîndul că acolo, și nu altundeva, se găseau adevăratele ramificații ale destinului, sistemul său venos final. Odată ajuns în acel ținut, el devenea imens, iar lumea se vedea ca privită din altă lume. Ciuliniș și mărăciniș și cele de pe urmă cîmpuri părăginite. Am auzit o voce lăuntrică voind să mă înfricoșeze. "O să te omoare aici... Au cuțite de oțel făcute din oțelul șinelor moarte și din cauza asta sînt cumplite". Diogene mi-a spus trecînd pe acolo
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
mine un pact cu timpul e chiar utopia prin care respir mai mult decât țipătul mă ține în viață cărbunele ros la un capăt el rescrie mereu cercuri și linii încărcate de zguri Penumbră Cu degete oarbe pipăi liniștea din mărăciniș îndurerate pietre eșuate la mal coperțile zilei se închid cu un țipăt scurt auriu fructul serii îmi oferă coaja-i amară cu bucurie îngădui un val să mă lovească în inimă Note de drum în depărtări tălpile zeilor strîng varul
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
și multe alte lucruri, de care ar trebui să-ți fie rușine. În timp ce stăteai lungit în pat sau pe fotoliu, silindu-te să nu aluneci pe covor, gândul tău s-a oprit în tot felul de cotloane, a căzut în mărăcinișuri. Lectura, ce chiul colosal, ce pretext grozav pentru visare!". Cum să nu subscrii? În lumea adevărată, chiar dacă scuturată de halucinații, de temeri întinse pe-un fir de ață, revine jurnalul de operație al lui Luca Niculescu, sub titlul Fine del
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
acri la vorbă că, or avea și ei necazurile lor de au ajuns așa. În mintea sa Ionuț se ruga lui Dumnezeu să facă o minune, să poată merge și el la școală, odată cu copiii de vârsta lui. Într un mărăciniș de lângă drum auzise un fâlfâit de aripi. Așteptase cateva clipe cu auzul Încordat să-și dea seama exact de unde venea acel zgomot. Apropiindu-se tiptil, dădu niște rămurele Într o parte și descoperise un boboc de gâscă Încurcat Între ierburi
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
rupsese ierburile și rugii de mure care-l prinseseră ca un laț pe sărmanul boboc de gâscă. Un picioruș Îi atârna Îndoit În jos și avea pe el sânge Închegat. Era clar că-și rupsese piciorul. Cum Îl eliberase din mărăciniș a coborât cu el În brațe la gârlă să-i dea măcar puțină apă. Puiul s-a lăsat pe iarbă cu capul În jos și aripile desfăcute, rănit și epuizat. Ionuț i-a adus puțină apă În pumnul lui mic
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
grijă de gâștele care o mai luau razna, ieșind pe malul gârlei și de bobocul cu piciorușul oblojit de mama sa. Legase și o bucată de lemn subțirică să țină piciorul nemișcat. Pâinișoara o mâncau Împreună. Ținea bobocul găsit În mărăciniș aproape de satul vecin, numai la sânul său și-l hrănea din mâna lui. Într-o lună era vindecat dar tot mai șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni, numai din mâna lui Ionuț, chiar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ca Raskolnikov, leneș ca Oblomov. În versiunea sa ideală, viața ar trebui să arate ca în acest superb fragment pe care, în pofida lungimii sale, îl voi cita in extrenso: Mi-ar trebui un spațiu filantropic, leneș, cuprins între garduri de mărăcinișuri împletite, și un șezlong longilin, și-o lumină căzută-n păcat, cu mari raze sugrumate printre frunze deja cercetate de slăbiciunile anotimpului, leșurile lor străvezii putrezind pe paginile întoarse încet, ticăit, de sufletul calm cititor. Și o ceașcă măreață de
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
cinci hribi tineri, concluzionând că acela era un loc bun de reținut pentru ca În viitor să revină și să culeagă „di adivărati-lea”. Pe partea dreaptă a drumului, Îngust și colbăit, cobora o alternanță lungă de râpe, gropi și dealuri, mușuroaie, mărăcinișuri și arbori pitici, niște locuri impresionante dar, cu denumirea „satului ” În gând, Va nu a reușit să vadă și partea frumoasă a acelor priveliști de baladă, a considerat locul ca fiind unul sinistru și, amintindu-și de zicala bunicului Ghiorghi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
izlazului. Bade Petre, unde te-ai dus?... Bade Petreee!... , strigă el, frecându-se la ochi, cu gândul că poate badea Petre o luase pe drumeagul celălalt și că nu putuse să ajungă prea departe. Dar din dosul salcâmilor și al mărăcinișurilor uscate, care se înșiruiau în dreapta podețului, ducând cine știe unde, nu răzbătea nici un zgomot de roți de căruță și nu se vedea nimic care să arate că badea Petre o apucase într-adevăr pe acolo. Buimăcit, Culae mai zăbovi o vreme, cercetând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și multe alte lucruri de care ar trebui să-ți fie rușine. În timp ce stăteai lungit în pat sau pe fotoliu, silindu-te să nu aluneci pe covor, gândul tău s-a oprit în tot felul de cotloane, a căzut în mărăcinișuri. Lectura, ce chiul colosal, ce pretext pentru visare!" (pp. 61-63) Tocmai aici e necesar să intervină educația, pentru a discerne între pericolele ascunse în asemenea gesturi aparent aseptice. Elogiul exercițiilor de sintaxă, prin care hedonismul nefast se preschimbă în trudă
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
în Piața San Marc iar Homer nu apăruse încă în lume? Să fi fost într-o altă viață păstorul cel tînăr păzitor de capre în insula Patmos? Dacă nu de unde în atîtea flendurite duminici viziunea muntelui stîncos cu ierburi și mărăcinișuri uscate în soarele arzător și mirosul de lapte fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
Csilla în conace vechi, hosteluri cu lenjeriile intacte. Ne număram și abia ne găseam, parc-am fi fost drogați. Lațul se strînsese în jurul ultimelor cuiburi de rezistență. Știam, cu toate astea, că ar fi fost extrem de simplu să evadez peste mărăciniș, prin fostele canale industriale sau chiar la bordul avionului rusesc. În verile piroclastice, învățasem să pilotez. Trăgeau viespi la cadranele tabloului de comandă. Capsula cobora pe solul translucid. Planeta era gustoasă ca dropsul. Planeta maimuțelor Aș fi vrut să fiu
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
Mi-am frânt o aripă, în zbor , Mă doare sângerarea . Mi-o oblojesc cum știu , cum pot , Cu-albastrul pur , din zare . Mi-am frânt și pasul , peste munți , Prea-abrupt a fost urcușul , Prea multe piedici, de trecut , Prea crud , mărăcinișul . Și de-am să mă târăsc pe drum , N-am să renunț la vise ! Olog și ciung ,de-am să ajung , Tot am să urc pe munte . Și-o palmă , de-am să merg , pe zi , Încet , cu-amaraciune , Cu
MI-AM FRANT O ARIPA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384963_a_386292]
-
de situația materială a localnicilor și de necesitățile stringente ale comunității. - Domnilor parlamentari, îi luă în primire Mitru Fieraru, până mai ieri nici nu știați de existența localității Colinele Vâlcelelor. Probabil credeați că-i vreun pisc năpădit de tufișuri și mărăciniș. - În proiectul nostru european intenționam să ne ocupăm și de acest minunat cătun în care mai predomină elementele mioritice, încercă să-l convingă un domn senator, rotofei ca un balon. - Venirăți ca la pomană! - sări cu gura Costache al lui
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
orice decorațiune, cu ferestre mici și Înguste, la nivelul străzii, abia acoperite cu câte o perdeluță simplă În loc de geam. Din ce În ce mai des, pe măsură ce se Îndepărta de centru, vedea printre case grădini, de flori și de zarzavat cel mai adesea preschimbate În mărăcinișuri arse de soare. Nu era nimeni pe stradă, cu excepția câte unui câine vagabond care scormonea ici și acolo. Însă din clădiri Îi ajungeau la urechi toate sunetele Înăbușite ale unei omeniri Întemnițate Îndărătul acelor uși umile, naufragiați agățându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
n-ar fi avut nici o nevoie să citească. - Era o lucrare necesară, În măsură să Înlesnească tranzitul În cartierele răsăritene. - Oh, e foarte adevărat. Dar Întâmplarea face că tocmai acolo se găsește unul din terenurile dumitale, pe care, dintr-un mărăciniș necultivat, o trăsătură de condei l-a preschimbat Într-un pământ apt pentru construcții, de care voi, florentinii, păreți a fi atât de dornici. Întâmplarea, desigur. Însă Întâmplarea, messer Alighieri, le surâde adesea celor Îndrăzneți, așa cum arată păgânii aceia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-n chip de nap. DIOPTRIE Înalt în orga prismei cântăresc Un saturat de semn, poros infoliu. Ca fruntea vinului cotoarele roșesc, Dar soarele pe muchii curs - de doliu. Aproape. Ochii împietresc cruciș Din fila vibrătoare ca o tobă, Coroana literei, mărăciniș, Jos în lumină tunsă, grea, de sobă. Odaie, îndoire-n slabul vis! - Deretecată trece, de-o mătușe - Gunoiul tras în conuri, lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Tema iubirii „ un copac / în care-atârnă strâmb / două inimi albastre “, e din nou, doar aparent, o temă a iubirii, deoarece principiul opus nu prinde contur, nu e o realitate, ci o umbră lipsită de materialitate : „ mi-am zdrențuit gândul / în mărăcinișul sufletului tău / mi-am rupt curcubeul / în toamna privirii / mi-a-nghețat mâna-ntinsă / către macii iubirii / am răgușit căutându-ți duioșia “ ( Portret ). Tema iubirii, de fapt a neiubirii, se corelează cu tema iernii care semnifică încremenire : „ în mine însămi e iarnă
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
regim! Au sărăcit țara, ducând-o în paragină... - Așa mi se pare și mie... Mai dau câte o raită peste munți, peste dealuri și câmpii și unde altădată erau livezi și lanuri întinse de grâu și de porumb găsesc numai mărăciniș... Prin centrele industriale unde lucrau cândva muncitorii în trei schimburi forfotind ca furnicile, acum aleargă șerpii, șopârlele, șobolanii, câinii vagabonzi și stafiile morților... Mi s-au plâns câțiva strigoi care mai umblă prin hrube, gunoaie și canale, că în câteva
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
niște bețe mai groscioare înfipte de multe ori direct în glod și împletite cu tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
strângeau la piepturile lor. Cade întâi mama, apoi tatăl, fetița se apleacă să-i salveze, trăgea de ei și nu putea să-i mai ridice. Soldatul o vede, fuge la ea, o ia în brațe și fuge cu ea prin mărăciniș spre poalele pădurii...Fata striga îngrozită: < Mama meaaaa...tatăl meuuuu...> <Taci!- strigase soldatul la ea și-o privise în ochi- taci din gură și zi mersi c-ai scăpat tu!> și zicându-i <tu> scoase batista și-i șterse lacrimile
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
îngândurat. Atunci când unei femei I-ai desfăcut toate sertărașele șI-ai văzut ce are în ele, nu te mai interesează... Eu m-am bucurat mult în sufletul meu: Frida era deci liberă pentru mine... Am stat cam o oră printre mărăciniș să se întunece bine, timp în care el mi-a povestit cu de-amănuntul toate scenele groaznice prin care trecuse în acea misiune. Îmi derulase întregul film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Eveniment > Comemorari > ALBUL DRUMULUI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Albul drumului Am nostalgia drumului de țară Cu albul lui care duce neunde, Șerpuitor ca o speranță rară Ce în mărăcinișul des se-ascunde. Lumina prin frunzișul des filtrată, Un peisaj transfigurat, acvatic, Mireasmă amăruie îmbibată În aerul aromitor și static. Mă-nchipui prin pădurea tropicală Când cale îmi croiesc cu anevoie, Ca nava ce zorește spre escală, Ca luptătorii din
ALBUL DRUMULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360554_a_361883]