545 matches
-
Aleksandr Karlovici Tarkovski, bunicul dinspre tată, narodnovoleț 2, întemnițat în închisorile țariste de unde, avântat, îi scrie o scrisoare lui Victor Hugo, cerându-i să intervină pe lângă autorități pentru eliberarea unui tânăr suflet deznădăjduit; soția sa, Maria Danilovna Racikovskaia, o femeie mărunțică, dar energică, ce se trăgea dintr-o legendară bunică româncă, o moldoveancă originară din Bălți; fabuloasa istorie a unei mătuși a bunicii dinspre mamă, plecată în pelerinaj la Ierusalim cu gândul să se călugărească, dar care se întoarce de acolo
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
a scrie un studiu pe această temă nu mi se pare excesivă: "Eu văd un om/ Ducând pe «nu» în brațe/ Între Slatina și București/ Între București și Paris/ Între Paris și Tokio și New York,/ Și iarăși Paris.../ Un om mărunțel/ Cu "nu" în brațe.// Nu"-ul său e universal,/ Dar e "d'origine roumaine".// Un ins tot mai șubrezit,/ Ducând în brațe un "nu" tot mai rotund.// Acum a plecat cu el la Dumnezeu/ Și, în drum, tocmai trece din
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul sub mine lumina". Nimic obscen în evocarea directă a mărunțelului, dar indispensabilului organ al gândăceilor și muștelor, buburuzelor și cărăbușilor; și, de asemenea, nici o inflexiune egolatră în crearea acestui personaj, manasia, cu un nume și o identitate proprii autorului. Poetul clujean se află la ani-lumină de violența lexicală a fracturiștilor
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
află de existența revistei Albatros, prin intermediul căreia îl descoperă pe Geo Dumitrescu, pe atunci student în anul al II-lea al Facultății de Litere, "liderul" grupului, în ipostaza lui de "descoperitor" și de "întemeietor", "un băiat ca și mine, un mărunțel foarte vioi". Aceste împrejurări vor fi, de altfel, evocate mai târziu de Marin Preda în pagini cu adevărat memorabile (Sânziana Pop, Marea călătorie. Interviu cu Marin Preda, în Luceafărul, 18 mai 1974, anul 17, nr. 20, p.3. Republicat în
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
nu se uită ușor! Uh, bine că am ieșit înainte să ne vărsăm mațele! Roșul acela era prea natural. Și acum personajele. Pe două dintre paturi stau două femei. O doamnă rubicondă, cam la 40 de ani, și o domnișoară mărunțică la trup care, în ciuda ochilor încercănați și a somnului chinuit, are un frumos chip brunet. O femeie în halat verde aduce niște cearșafuri ude pe care le înghesuie pe calorifer. Intră doi bărbați tineri, prezentabili, purtând halate albe, impecabile. La
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
Sanda Movilă Pe scriitoarea Sanda Movilă, soția lui Felix Aderca, am cunoscut-o în casa prietenei sale Ticu Archip. Era mărunțică, slabă, însă vorbăreață și veselă ca o rândunică. Ne întâlneam zi de zi la Casa Scriitorilor, unde luam masa. Sporovăiam despre una, despre alta, dar mai ales despre scriitorii care le fuseseră prieteni. Aderca era, în ciuda vervei lui, amărît că
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
cultivatului "Mitif" inițiat ca puțini alții în poezia modernă și un fel de oaie neagră printre sămănătoriștii prea limitați, unii dintre ei, la o literatură populată exclusiv cu babe și uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
am greșit, Ce oare ne-ndeamnă, să facem acestea??? De ce oare nu ne oprim??? Comitem în viață greșeli chiar fatale, Și luăm chiar viața cuiva, Apoi regretăm și ne lamentăm, Și spunem ce grea e viața!!! Comitem în viața greșeli mărunțele, Dar tot greșeli se numesc, De ce tot rănim și nu ne oprim, Să distrugem viața cuiva??? Dacă am sta și am judeca, O clipă de ne-am gândi, Nu am mai răni, nu am suferi, Nu ne-am lamenta!!! Și
COMITEM ÎN VIAȚĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380764_a_382093]
-
Cristian Teodorescu O ziarista mărunțica și inimoasa din Oltenia îmi povestea, la începutul mineriadei care s-a sfîrșit la Stoenesti, cum au decis liderii să vină în Capitală. Ziarista știa bine ce înseamna viața minerilor și simpatiza cu protestele lor, dar - profesional - știa să-și
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
a fi întreținut iluzia competenței, când ei nu erau decât niște profitori nenorociți, ahtiați după putere și onoruri. Mai repede decât mi-aș fi imaginat, falimentul regimului Constantinescu a devenit o crudă realitate. Personal, n-aș avea nici o suferință dacă mărunțeii ce se gudurau slugarnic pe langă pulpana lui Corneliu Coposu ar face un pas îndărăt și ar dispărea în neantul din care s-au întrupat. N-ar fi nici o suferință. Din nenorocire, plecarea lor de la putere și revenirea clicii iliesciene-
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
am crezut multă vreme că numele comunei Dor Mărunt este o frumoasă metaforă. Un profesor din comună mi-a dăruit o monografie scrisă de el și din care rezultă că întemeietorul așezării fusese, cu un secol în urmă, un cioban mărunțel de statură pe care îl chema Doru. Metafora mea a fost spulberată. Alexandru Graur, care ne-a predat în anul al patrulea de facultate un extraordinar curs facultativ de istoria limbii române, avea explicația lui pentru numele comunei constănțene Doi
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
fără ei, așadar ei au de ales între a rămîne fideli partidului, fără scaun parlamentar sau a-și oferi serviciile altor partide. Drama stîlpilor de partid e de înțeles, în funcție de numărul de legislaturi. Un Gheorghe Dumitrașcu, de pildă, fost profesor mărunțel cu ambiții mari, naționalist cu vederi de România Mare, în plină glorie extremistă a partidului lui CV Tudor, dar senator de PDSR și declarîndu-și o clocotitoare fidelitate față de acest partid pînă nu de mult, s-a trezit pe drumuri ca
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
în sus, praful depus pe ele sboară în odaie răspîndindu-se peste tot. El, în pat, din cauza maladiei, discută cu ea și cu slujnica bătrînă de la țară... " Ăsta nu-i praf de pe la noi, spune bătrîna ștergîndu-l cu cîrpa, e un praf mărunțel și nu se ia, cine știe de unde l-o fi adus vîntul... Și să nu cadă el... Să stea el așa zile și zile de nu se mai vede soarele... Coniță, zău dacă-i lucru curat. E de la vrăji, cine
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
însușească și alde domnul Boc. Sandman zicea că ar fi bine ca România să joace la loto în alte țări, eu zic că ar fi drăguț să joace chiar în România. Haideți, domnul Boc, faceți repede o chetă, strângeți niște mărunței de la miniștri și trimiteți, pe banii doamnei Udrea, un elicopter să pună niște numere la Loto. Poate aveți noroc și nu trebuie să mai tăiați subvențiile la cădură.
Soluţia ieşirii din criză: să joace guvernul la LOTO by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21030_a_22355]
-
la Bancă, să rotunjească suma necesară înconjurului lumii cu soția, zicea. Pensia astfel suplimentată, mergea la facturi și mâncare ca și cea a soției. Lucra permanent de la 10 p.m. la 10 a.m. I se dusese măreția de odinioară, coborâse printre mărunței conform unei politici comportamentale străvechi - Fă-te frate cu dracul până treci puntea! Îi plăcea, nu-i plăcea?! Se pare că nu, după cum o hărțuia pe Lixandra, nemăruntă, neghiorlancă, dar din ce în ce mai nesupusă după 60 de ani și, culmea, mereu călătorită
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
pune în vedere câteva aspecte ce privesc respectivul volum. Cu fiecare carte pe care am scris-o, încolțită din semințele gândului, mi-aș recăpăta măcar pentru o zi libertatea și liniștea, dacă nu abia de acum înainte ar începe tocatul mărunțel în cuțitul comentariilor. Nimic nu dăunează mai mult publicității decât publicitatea! După cam cinci ani apăruți azi târzii în raport cu secunda așternerii primului cuvânt în cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, am aflat că gloria e rudă cu decăderea și
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
slăninuța, costița, vrăbioarele, mușchiulețul. În cea mai veche carte de bucate păstrată (probabil din epoca brîncovenească; manuscrisul publicat în 1997 la EFCR, sub titlul O lume într-o carte de bucate), rețetele sînt pline de forme diminutivale: "o ceapă tocată mărunțel", "puțintică nucșoară", "să fie zeama cam groșcioară", "un cățeluș mitutel de usturoiu pisat și oțet tare și puțintel busuioc vérde pisat, trecut pen sită și fiert puțintel într-o tingiriță", "du-o la masă și cu muștar în tipsioare". În
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
întotdeauna elocventă pentru poziția socială, pentru caracterul, ba chiar pentru starea lui de spirit. în prima scrisoare din 1879, unchiul scriitorului, recent-numitul domnitor Grigore Ghica, e trezit în mijlocul nopții și are un aer dezorientat (,Grigorie vodă Ghica era un om mărunțel, barba potrivită în apăratoare și cănită, mai mult roșie decît galbenă, mustățile roșii trase în jos și despărțite sub nas prin două-trei muchi de brici, ras pe obraz pe lîngă barbă; ochii vii, glas răstit și gros. Cînd am intrat
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
nu a renunțat la călătorie, dorindu-și foarte mult să-l vadă pe pruncul Iisus. Se spune că, pentru dovada ei de credință, pruncul Iisus a atins-o și i-a dăruit nemurirea. De atunci, an de an cămila cea mărunțică îi vizitează pe copiii cuminți pentru a le aduce daruri. Creștinii sirieni au un obicei minunat: în Ajunul Crăciunului, întreaga familie se adună în curte, în jurul unui foc încă neaprins, fiecare cu o lumânare în mână. Mezinul familiei citește din
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
de frunze... O să vorbesc cu Elvira, dacă nu-și pune la punct bărbatul, îi dau afară pe amândoi. Gătește ea bine, dar nu am să plătesc un bețiv... Nu apucă să-și termine vorba, fiindcă din spatele vilei apăru o femeie mărunțică, târând un picior. Grăsuță, cu un cap mare, cu părul de un roșu țipător, se repezi spre Elena, încercând să-i sărute mâna, după care luă geanta pe care Ninel, șoferul, o așezase pe masa din curte. Gheorghe Tălparu locuia
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Își potrivi părul cărunt sub broboada neagră care-i alunecase, săltă traista grea acum, umflată, pe umăr și se-ntoarse spre noră, cercetând-o întrebător: Mai rămâi?! Cum să rămân! Bătrâna oftă și tăbârci traista, cu capul în pământ, uscată, mărunțică și totuși puternică, răspândind un aer de stabilitate, de rezistență și veșnicie, ca un duh al pământului. M-am gândit să nu te mai chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu te pricepi. De ce să te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
suntem platonicieni. Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să mut Biblia în universul înghețat al ideilor platonice. Asta înseamnă meditația. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fața esențelor. Față de măreția lui Cristos, Platon e un personaj mărunțel și cuviincios. Pe Platon poți să-l scuturi și să constați că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă muți arhetipurile acestea în religia lui Cristos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cîteva secunde să descifreze umbrele. Și ceea ce văzură îi șocă. Încăperea le păru, la început, goală. Apoi observară că, în cel mai întunecat colț, așezate pe o blană de urs, stăteau ghemuite două făpturi. Una era un lup. O femelă mărunțică și slăbită, respirînd sacadat, care-i privea cu ochi mari, calzi și iscoditori. Cealaltă? Un pui de Om, de bună seamă, o mogîldeață culcată pe spate care-și agita, fără răgaz, brațele și picioarele în aer. Lupino se apropie. Femela
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
iarbă. Grăjdarii de la curtea Împărătească au dus armăsarii la păscut și ca să nu-i scape cumva prin pădurile fără capăt, i-au Împiedicat. Dar iarba fiarelor, cum o păscura animalele, desfăcu toți caii Împiedicați. În vremea aceea trăia un om mărunțel pe care toți Îl strigau Moș Arici, nu pentru că ar fi fost bătrân, ci pentru că era adus de spate și privea mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi Pentru secerători ca voi Și-altele mai mărunțele Cu mâner de floricele Cum îi place mândrei mele Cu miros de busuioc Tineți-o flăcăi pe loc Și strigați să m-odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]