40 matches
-
să se lupte cu bătrâna singură, așa că a insistat la fiica bătrânei și la șefa de agenție să mă cunoască pe mine. Au fost de acord așa că am intrat în casă și am găsit o doamnă simplă și o bătrână mărunțică într-un pat cu gărduț pe marginea lui, care mă privea curioasă. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu aveam amândouă defectele. Vorbeam
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422525802.html [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează de la fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să aranjeze să o ia de nevastă peste 2-3 ani pe Ana, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cred că-i numai o părere, Vară, totuși, nu s-a dus! Încă e deschis la bere, Micii stau cu burta-n sus. Câte-o ploaie mărunțica Mai cerne din când în când; Dar de ea nu-mi este frică, Că mă udă doar în gând. Pe la stiri tot mai anunță: "Vremea se va încălzi!" Și-ai să mergi iarăși desculța Până într-o bună zi. La
CRED CĂ-I NUMAI O PĂRERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cred_ca_i_numai_o_parere.html [Corola-blog/BlogPost/364632_a_365961]
-
mâncarea trebuie dată dușmanilor. Nu văd niciunul prin jur, așa că îmi spăl un măr. Mere ai voie. E adevărat, stomatologul mi-a interzis să le mușc, să nu-mi rămână în ele dinții cei noi. Dar am un instrument minunat: Mărunțica. E o rozetă pe care apeși și obții feliile de măr, separate de cotor. Nu mi-am botezat niciodată obiectele, nici măcar prima mea mașină n-a avut vreun nume. Dar Mărunțica mi-e tare dragă. Obiect pentru oameni leneși, la fel de
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
ele dinții cei noi. Dar am un instrument minunat: Mărunțica. E o rozetă pe care apeși și obții feliile de măr, separate de cotor. Nu mi-am botezat niciodată obiectele, nici măcar prima mea mașină n-a avut vreun nume. Dar Mărunțica mi-e tare dragă. Obiect pentru oameni leneși, la fel de utilă ca o telecomandă. În timp ce mestec tacticos feliile de măr, studiez problema: de ce își botezau oamenii Daciile proaspăt cumpărate ? Păi le luau cu sacrificii, renunțau la mâncare, deci la o parte
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408271342.html [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
Nu e distractiv, e atac, agresiune. Nicio victimă a violenței nu a cerut asta. Și nu trebuie să fii expert în arte marțiale, absolvent de Academie de Poliție, doctor în științe sociologice sau cascador. Priviți la Iana Matei, o femeie mărunțica, care nu face karate, nu trage cu pistolul și nu are averi fabuloase, dar care a furat sclave sexuale de la peștii lor, le-a oferit un adăpost, consiliere, ba chiar le-a însoțit la tribunal să depună mărturie împotriva a
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1479472480.html [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
observație foarte dezvoltat. La școală aveam 10 numai la botanică și la desen, și eram întotdeauna responsabila cu laboratorul de științe naturale unde petreceam mult timp singură. În vacanțe desenam la muzeul Antipa, povestea mea preferată din copilarie a fost “Mărunțica” de H C Andersen și am învățat să citesc pe versurile din cartea “Balada unui greier mic”. Când am realizat, în ultimul an de la Institut, că vreau să-mi concentrez tot efortul meu creator și artistic pe studiul naturii, reprezentată
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
auz murmurul ce devenea din ce in ce mai vioi și mai îndrăzneț, insă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțica de statura, cu ochi verzi și vii că două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosita și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ porni fără sfiala dar cu grijă în pași spre valul de murmur ce venea-curios-dinspre
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
auz murmurul ce devenea din ce in ce mai vioi și mai îndrăzneț, insă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțica de statura, cu ochi verzi și vii că două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosita și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ porni fără sfiala dar cu grijă în pași spre valul de murmur ce venea-curios-dinspre
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
săi verzi și cositele negre ca pana corbului. Copiii îi spuneau de fapt „Bibicu’” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează din fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să ’’negocieze” ca să o ia de nevastă pe Ana peste 2-3 ani, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
caprele și pe Bujoara - vacă lor cea dragă, cu care ea mergea la păscut. Puțin mai tarziu înțelege ce se poate descoperi, prin a învăța carte. Poate atunci, când merge cu fratele mai mare, pentru prima oară la oraș. Deși mărunțica, oacheșă și slabă, reușește să plece din satul sau sărac, învățând și creându-și o viața socială demnă. Sărăcia timpului și diversele întâmplări colorate ale vieții, au făcut-o pe Titina Nica-Țene, să ne dăruiască astăzi toate aceste povestiri autentice
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_punte_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
băiat, Florin, cu care a mers împreună la serbare... Atunci Titina avea optsprezece ani, dar arată de treisprezece... Mai tarziu, a aflat că era ziua lui Florin și că el a scris atunci în agendă să: „am cunoscut acum pe mărunțica câmpului și va fi soția mea”. Și după trei ani de școală, Titina a plecat în Maramureș în satul Târna Mare (un sat la granița cu URSS) unde fratele mai mare era director de școală și a ajuns învățătoare suplinitoare
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
auz murmurul ce devenea din ce în ce mai vioi și mai îndrăzneț, însă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut cu picioarele direct în papuceii ce-o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțică de statură, cu ochi verzi și vii ca două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosiță și îmbracată în cămășuța lungă până în pământ porni fără sfială dar cu grijă în pași spre valul de murmur ce venea-curios-dinspre
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Noapte_magica_adriana_neacsu_1350280873.html [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
tău. Am înțeles că ai casa moștenire. - Da, dar ca să arate ca acum, am făcut mari investiții în reconstrucția ei. - Te cred. S-a uitat fiecare pe lista de preparate de bar și bucătărie, adusă imediat de ospătară, o tânără mărunțică, dar frumoasă, cu ochii negri ca mura, părul ondulat, cu buclele căzându-i pe frunte și într-o rochiță - uniformă ce de abia îi acoperea pulpele cam grosuțe pentru înălțimea sa. Era periculos pentru orice bărbat s-o privească când
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385467921.html [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
m-am prezentat cu persoana respectivă la familia de italieni. Ne având altă ofertă, au fost de acord să discutăm, așa că am intrat în casă unde am găsit în afară de doamna simplă care m-a întâmpinat la ușă și o bătrână mărunțică într-un pat cu gărduț pe marginea lui, ca la copiii mici, care mă privea curioasă. Cele două italience își doreau să găsească o femeie caldă, sufletistă, care să știe bine italiana și care să nu fumeze, numai că eu
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424508779.html [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
de prietenie dintre țările participante și, în mod deosebit, dintre localitățile și zonele înfrățite. În continuare a avut loc un spectacol folcloric la care au participat formații artistice din Republica Moldova: “Pruteanca” - raionul Leova, “La Izvor” și “Busuioc moldovenesc” - raionul Cimișlia, “Mărunțica” - raionul Basarabeasca, “Pe-un picior de plai” - raionul Hîncești, “Codrenii” - raionul Călărași, “Mugurel” - Cernăuți, Ucraina, “Perinița” - Consiliul Județean Prahova, “Floare de Cireș”, - Bănești, județul Prahova. A doua zi s-a desfășurat Parada portului popular, care s-a deplasat în cântec
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
grup în cerc. Prizele între dansatori sunt multiple: de o mână, de ambele, de mijloc, încrucișat la spate etc. Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
o pradă ușoară și i-a intrat În trup prin gaura din stomac. Mama ta s-a prăbușit, zvârcolindu-se și rostind cuvinte fără șir și apoi a rămas nemișcată. În amintirile mele inventate, o vedeam pe mama mea cea mărunțică ridicându-se din pat și ducându-se la o oală cu supă Îndulcită de semințe de susan. Își Înmuia degetele ca să vadă dacă e suficient de dulce. Nu era. Atunci mai adăuga bucăți de zahăr, și mai multe, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tipul I și II de flexiune: alb/albă; frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu! fata vizavi înțelege altceva din zîmbet, lume care închide lumea de tineri, cașectica doarme ghemuită, împinge bocancii negri în tăblia vagonului, nu te-ai descălțat, copita în fierbințeli la cerșetorii de dimineață, cărarea din păr se ține în somn, mărunțica fumează pe culoar, tactic, cu spatele, splendoare maximă de țigară și mobil, mesaj care mă enervează, nu-mi dădeam seama de ce nu răspunde imediat, vorbea cu taică-său la telefon, jumătate de oră, el, care nu vorbește cu taică-său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala lumii, alegeri de crengi pe zăpadă în Republica Brazi, tinerii în discurs bilingv banii, jilip gardul în loc de torent, împlinită cu munți Valea Trotușului, scăzămînt în case, canton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
legendară a neamului acestuia, oțelit în dureri, care a văzut și îndurat atâtea și atâtea vicisitudini,.. că nimic nu-l mai poate îngrozi. Din mulțimea adunată pe la porți, de frica securității, nimeni nu îndrăznea să facă un pas... O bătrânică, mărunțică, cu fața boțită și frântă de șale, îi ieși în cale cu un cofăel cu apă rece, atunci scoasă din „Fântâna lu’ Păun”, și i-l întinse... „ - Na, Gheorghiță, mămăică-mamă... că, ț’a ci tari săti, mamă..!”. Dar n-apucă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Te cred, mamă! Te cred! - Gata, mamaie! Eu pregătesc totul: ligheanele cu apă, sarea, lumânarea și... aduc imediat și poza lui Shri Mataji! - Fă, mamă, cum știi tu că trebuie să faci! Mamaia! Mamaia Paraschiva. O femeie bătrână de la țară, mărunțică și puțin adusă de spate, îmbrăcată permanent în negru și îmbrobodită la fel de cernit (conform statutului de vădană respectabilă) și care mai mult își târșâie picioarele prin casă, decât să meargă. Bătrâna nu mai cere nimic de la Dumnezeu pentru sine, căci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din Almerita, al cărui nume l-am auzit rostit pentru prima oară de căpitanul Blay: "Cuevas de Almanzora. Ținea ușa deschisă și în ochii ei frumoși și albaștri ca cerul i-am zărit privirea tristă și oarecum pierdută, cercetîndu-mă. Era mărunțică la trup și vioaie, avea cam treizeci și opt de ani, părul blond și ondulat și cei mai albaștri ochi pe care îi văzusem vreodată. Fața-i obosită, pleoapele grele și buzele nerujate răspîndeau o blîndețe tristă și neajutorată. - Vin
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
discuri: e identică! Mi se confirmă vechea bănuială că, de fapt, Leonard Cohen nu cântă, ci rostește versurile cântecelor! La un moment dat, apare fiica sa, Lorca. Pare o fetișcană. Seamănă izbitor cu mama ei, așa cum o știu din fotografii: mărunțică, delicată, zâmbitoare. Atmosfera îmi amintește de aceea dintr-o familie tradițională, de la țară, în care rolurile și îndatoririle sunt limpede stabilite și însușite de toată lumea. Leonard Cohen, ca și Robert Kory, își păstrează pălăriile pe cap și în timpul mesei. Lorca
Oare chiar l-am întâlnit pe Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8003_a_9328]