79 matches
-
cu veșnicul evantai, de care nu se despărțea niciodată. Îmi păreau că plutesc, își mișcau picioarele încet, ochii le deveniseră verzi, pupilele, ceva mai închise, abia se mai distingeau. Mă întorceam către ei, aveam în săculețul legat de curea angelică, măselariță, troscot și brusture. “Nu ne-ai mai vizitat, tinere domn...”, îmi spunea, de departe, madame Clemance, erau uzi, cîteva fire verzi de lintiță se lipiseră de ei ici și colo. “Stăm în fiecare zi pregătiți cu cafea caldă și brioșe
SIMPLA ORDINE A LUCRURILOR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1496584624.html [Corola-blog/BlogPost/340469_a_341798]
-
-i povesti toată tărășenia cu bărbatu-său. E apucat, maică, îi zise femeia. El este aici printre noi doar cu corpul, cu mintea e tot acolo în război. Și ce să-i fac să-și revină? Dă-i ceai de măselariță! Îți dau eu o buruiană care-l va trezi. Să-i faci ceai și să i-l dai seara la culcare. Așa făcu femeia, dar degeaba. O ținea pe-a lui: Baterie, focccc! Mai las-o dracului de baterie, măi
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471625322.html [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, beladona, crușin, căscară sagrada, "Cassia fistula", gențiana, jalapa, arbore de chinina, revent, salce ("Silax"), cătina roșie, valeriana, muguri de pin, de coca, de tărtăcuța ("Citrullus colocynthis"), de feriga, de "Hamamelis Virginica", de măselarița, de corn de secara, anin negru, Salsaparila. 13) Rășina de frasin, care este o seva îndulcita natural, este obținută prin incizarea anumitor specii de frasin. 14) Cleiul, materie vâscoasa și care curge încet, este de culoare verzuie și este extrasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166483_a_167812]
-
21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29. Hyoscyamus niger - măselarița 30. Juniperus sabina - cetina de negi 31. Lactuca virosa - lăptuca veninoasa 32. Lycopodium clavatum - pedicuța 33. Lolium temulentum - zizanie 34. Lupinus albuș - cafeluța 35. Oenanthe aquatica - mărăraș 36. Paris quadrifolia - dalac 37. Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
pentru înlăturarea resturilor alimentare dintre dinți și clătirea cavității bucale cu apă de gură antibacteriană. Ar trebui să renunți la fumat, să eviți situațiile stresante, să adopți o dietă echilibrată, care să întărească sistemul imunitar. Leacuri pentru paradontoză Frunze de măselariță și hrean. Gargara cu un decoct de frunze de măselariță este considerată că fiind unul dintre cele mai bune leacuri pentru paradontoză. Acest lucru trebuie realizat în fiecare dimineață, timp de șapte zile și apoi reluat după jumătate de an
Parodontoza, ce este și cum o tratezi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104751_a_106043]
-
cu apă de gură antibacteriană. Ar trebui să renunți la fumat, să eviți situațiile stresante, să adopți o dietă echilibrată, care să întărească sistemul imunitar. Leacuri pentru paradontoză Frunze de măselariță și hrean. Gargara cu un decoct de frunze de măselariță este considerată că fiind unul dintre cele mai bune leacuri pentru paradontoză. Acest lucru trebuie realizat în fiecare dimineață, timp de șapte zile și apoi reluat după jumătate de an. Atenție, măselariță este o plantă periculoasă dacă este înghițită, așa că
Parodontoza, ce este și cum o tratezi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104751_a_106043]
-
hrean. Gargara cu un decoct de frunze de măselariță este considerată că fiind unul dintre cele mai bune leacuri pentru paradontoză. Acest lucru trebuie realizat în fiecare dimineață, timp de șapte zile și apoi reluat după jumătate de an. Atenție, măselariță este o plantă periculoasă dacă este înghițită, așa că doar clătiți gură și aveți grijă să nu înghițiți. De aemenea, hreanul, fie se mestecă o rădăcină de hrean în fiecare zi, fie se clătește gura sau se masează gingiile cu tinctura
Parodontoza, ce este și cum o tratezi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104751_a_106043]
-
Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
De asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
in lumea lui el este o elită, în lumea ei el nu poate străluci. El nu reușește sa se apropie de minunata floare, care trăiește în lumea ei cu reni și zăpadă. In final trebuie să se mulțumească cu o măselariță, o plantă comună. La lectura poeziei se pot descoperi multe legături între acest mit și povestea pe care o prezintă Ion Barbu(vezi legătura externă). În scena din "Hamlet", de W. Shakespeare, în care regina anunță suicidul fetei, se face
Orhidee () [Corola-website/Science/300096_a_301425]
-
struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla palustris"), cucută de apă ("Cicuta virosa"), garoafă ("Dianthus barbatus"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), milițea roșie ("Silene armeria"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
romană care înainta. Soldații care au mâncat mierea și-au pierdut simțurile și au fost înfrânți cu ușurință de armata greacă. Tradiția spune că revelațiile, previziunile Pythiei, preoteasa templului lui Apollo din Delphi erau stimulate prin inhalarea vaporilor vizionari de măselariță ("Hyoscyamus niger"), ce ieșeau dintr-o crăpătură în pământ împreună cu aburii în care planta era aruncată și deasupra căreia preoteasa era suspendată. Plinius cel Bătrân a descris mierea toxică din această regiune ca și "meli moenomenon" („miere nebună”) și de
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]
-
de câmp ("Adonis aestivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), neghină ("Agrostemma githago"), talpa gâștei ("Chenopodium rubrum"), piperul apelor (din speciile "Elatine alsinastrum" și "Elatine triandra"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
de umbra timpului și sustrasă posesiei mele. Și o canava tragică de-a mea, istoria lui Jim Cânepă, care se Întoarce În Anglia În suita lui sir Walter Raleigh și descoperă că tatăl său a fost ucis de către fratele incestuos. Măselariță. — Dumneata ai har, Kelley, Îmi spusese Dee. Și ai nevoie de bani. Există un tânăr, fiu natural al cuiva pe care dumneata nici măcar nu cutezi să ți-l Închipui: vreau să-l fac să urce În faimă și onoruri. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează între 4-
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Fr., Bacillus mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și salvia (Salvia officinalis), folosite în tratarea flebitei, valeriana (Valeriana officinalis), busuiocul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-i inimă plesnește:/ Spre zece vii peceți de semn/ Venin și roșu untdelemn/ Mustesc din funduri de blestem". Inima criptogamei se hipertrofiază și explodează, nu mai este regele ciupercilor, ci un nebun, o ciupercă veninoasă în compania laurului și a măselariței. Întâlnirea dintre protagoniști a avut loc noaptea, în absența soarelui, în somn, când spiritul a amorțit în om și insul e numai materie. Cei doi pot comunica numai în starea de materie inertă. S-a afirmat că poezia aceasta cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
producător, anume conservarea pe timp mai lung a calităților comerciale. Asta a fost ieri. Să vedem ce a fost alaltăieri. Etalonul calității berii, anume aceea de Pilsen a fost, vreme de trei secole, adică până la 1507, trucată cu ajutorul semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
berii, anume aceea de Pilsen a fost, vreme de trei secole, adică până la 1507, trucată cu ajutorul semințelor de măselariță, iar Pilsen Însuși asta Înseamnă, din pricina Întinselor culturi ale acestei buruieni toxice care Înconjurau până la acea dată orașul. Drogul hiosciamina din măselariță dădea impresia de bere tare celei mai prăpădite poșirci... Și a fost nevoie de un edict imperial, bașca capetele retezate de rigoare. De alaltăieri, prin ieri, către azi, ba chiar și către mâine, mărșăluim În aceeași direcție: o tot mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cum îi spune lumea, sunt păstăile de la buruiana siminichiei"); nemțoaice călțunași, lupidragi, condurul doamnei; osul iepurelui dârmotin, sudoarea calului, sălășitoare ("rădăcina este așa de tare că oprește câteodată plugul în loc, de unde numele de osul iepurelui"); rostopasca calce mare, crucea voinicului, măselariță; strașnic acul pământului, părul Maicii Domnului ("ceaiul se dă în tuse veche"); tortel torițel, borangic, steagul zânelor, părul Sfintei Marii ("e un leac bun pentru cei încuiați cari sufer de stomac și de ficat, cu gălbinare"). Iată și informațiile despre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căpătă o culoare brună. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii, stânjenel, crin, măselariță etc. Prevenire și combatere. Boala poate fi prevenită prin respectarea asolamentelor, fertilizare echilibrată fără exces de azot ce intensifică putrezirea tuberculilor și prin plantarea de tuberculi sănătoși, fără răni și nesecționați. Plantarea trebuie să se facă la adâncimi mai mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]