553 matches
-
bicicletă să schimbe / vitezele, dragostea mea / bicicletă pe nume dorință. mișcarea / cântărită a mâinii ei care conduce - în timp ce o facem pe / animalul cu două spinări -, când abia atingându-i vertebrele când / strecurând-o / printre degete ca pe un șir de mătănii, comunică spațiului timp. / pedalarea în gol / a picioarelor care mă-nlănțuie în viparîta maithuna - în vreme ce facem / marea buclă a franței -, când accelerând când unindu-și / cu evavlie tălpile a rugăciune, comunică timpului nume: Yin Time. întoarsă ca o replică - din
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
fumez în felul în care o făceam pe atunci, aprinzînd țigară de la țigară, în vreme ce reciteam Lumină de august, de William Faulkner, care era pe atunci cel mai fidel dintre demonii mei tutelari. Mama s-a prins de șiragul ei de mătănii ca de un cabestan în stare să scoată un tractor eșuat în nisip sau să țină un avion în aer, și după cum îi era obiceiul, n-a cerut nimic pentru ea, ci prosperitate și viață lungă pentru cei unsprezece orfani
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
prosperitate și viață lungă pentru cei unsprezece orfani ai săi. Rugăciunea ei a ajuns pesemne unde se cuvenea, fiindcă ploaia se domoli cînd am intrat pe canal, iar briza abia mai sufla, cît să gonească țînțarii. Atunci mama puse bine mătăniile și un lung răstimp cercetă în liniște iureșul vieții care se desfășura în preajma noastră. Se născuse într-o casă modestă, dar a crescut în splendoarea efemeră a companiei bananiere, din care i-a rămas măcar o educație îngrijită de fată
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
Ovidiu Genaru De aceea Mai trec prin curcubeu bătrânii după ploaie? Mai sunt bătrâni? Sate de grauri mai lunecă pe cer? Dar florile divinității cum s-au ofilit? Mai faceți mătănii în fântâni și fântâni în câmp? Nu mai purtați pământul sub unghii pentru că e al vostru pământul vostru nu se mai ia sub unghii nu se mai ia pe călcâile crăpate nu se mai duce acasă De aceea nici potcoavele
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care Te îmbraci în milă, în mâna mamei pe fruntea copilului, în ochii tatei înrourați cu lacrimi în cuvintele Psaltirii, în vâsla ucenicilor, în mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a îngerului, în raza soarelui din geana pruncului, în raza lunii din cuibul privighetorii, în bucuria
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
zi ca-n scriptă și de uit c-am înviat vine altă votcă să mă ardă-n gît doar cu ea acolo uit de tot de toate și îmi trece iute de urît chiar de cad genunchii mă ridică din mătănii trist enoriaș în biserica din el ca pe o cruce răstignit la margini de oraș - doar acolo chiar de singur sunt vine votca să mă oblojească sulița din coaste să mi-o scoată și de viață iarăși să-mi vorbească
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
armură de Crăciun, stratul cu măciulii de mac, decapitate anume pentru un ospăț pe frunziș de alun. Așezi rotundele frunze păroase, pe spate, lângă alunele cu înveliș de smarald, ca degetar, care seamănă când le privești de departe cu niște mătănii de chihlimbar. Cum a putut să schimbe firul de apă subțire în cascadă și să-l arunce la mine în piept să-mi dea știuleți cu boabe de lapte, rânduite mai strâmb sau mai drept? Și să-mi spună că
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
să dezghioc o infimă descurajare, presentiment salin că dinspre oricine reciprocitatea vreunui râs înfundat - fără cruzimea vreunei îndoieli - are rarisima șansă de-a izbucni homeric. Trîitor ascuns Vedeam capul strivit al unui șarpe atârnând pe-o ferăstruică rotundă, făcând parcă mătănii în asfințit și mă găsisem eu, trăitorul în lume ascuns, să-i sorb mișelește ultimul sclipăt din ochi... Muzica sferelor Sviatoslav cântă, la trei noaptea, pe "R.R.C." din Bach și Chopin strivind între clape o beznă sângerie, intens melodioasă; doar
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
Emil Brumaru Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește Că lucrurile-s coapte în amurg. Iau cana-n mînă, roua-n ea mustește, Perdelele în ciucuri fragezi curg, Dulapul poartă-n rafturi omizi crude Ce bat mătasea în mătănii moi, Desprins de fluturi, sufletul s-aude Cum pîlpîie nedumerit apoi; Și iar adorm, în așternut cu vîntul, Izvoare tolonite albe-n prund; Atît aș vrea: un înger, să-l ascund De oameni cu cuvîntul....
Atît aș vrea: un înger ce-mi șoptește... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8307_a_9632]
-
postum, Generația amînată, că viața nu i-a fost deloc surîzătoare. Fiu al ținuturilor bistrițene (născut în 1924), a debutat în 1939 cu o poezie publicată în revista Tribuna din Cluj, condusă de Ion Agârbiceanu, primul său volum de poezie, Mătănii pentru Fata Ardeleană, apărînd în 1941, la Buzău, în colecția „Zarathustra”, patronată de Ion Caraion. Aidoma lui Ștefan Baciu, era socotit un fel de copil minune al versului românesc. În perioada războiului lucrează ca redactor la Gazeta Transilvaniei din Brașov
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
nodurile s-au transformat în destin. Au dobîndit un sens, au cîștigat o semnificație, un simbol și acum pot să spun: "Iată cine am fost!", "Iată cine sînt!" Frînghia este traseul de-o viață ce seamănă cu un șirag de mătănii - fiecare boabă o rugăciune - și care însumează "Ce ai vrut tu să faci din viața ta" și "Ce a vrut să facă Dumnezeu din tine". Raportul dintre imanent și transcedent, dintre "aici" și "dincolo". Dacă a existat o coincidență dintre
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
mai mare parte a timpului cu lecturi pioase și cu rugăciuni. În exercitarea credinței, mai mult decît învățăturile creștinești, îl atrăgea însă frumusețea calmă și misterioasă a ritualului, strălucirea icoanelor cu ferecături aurite, luciul veșminelor preoțești, sunetul grav al cîntărilor, mătăniile, închinatul, mirosul pătrunzător de tămîie. Îi obliga pe fiii lui să participe alături de el la principalele slujbe de peste zi. Cum în bisericile ortodoxe nu erau scaune, copiii stăteau în picioare ceasuri întregi, uluiți de desfășurarea solemnă a ceremoniei. Dar în
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
După ce se întorceau frînți de oboseală, Pavel Egorovici îi obliga să mai stea la încă o slujbă, pe care o făcea el acasă. Pompos și ridicol, cădelnița prin fața icoanelor și poruncea familiei să cînte împreună cu el. Tata, mama, copiii băteau mătănii și își uneau glasurile într-un pios omagiu. Așa trecea vremea pînă la ultima slujbă a dimineții. Cînd clopotele băteau din nou, toată lumea pornea iar spre biserică. Amintindu-și de aceste chinuri, Cehov îi scria în 1892 unui prieten: "Am
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
Simona Vasilache De cînd pămîntul, unii fac și alții se miră. Cască ochii și bat mătănii sau zeflemisesc pre limba lor. Chiar și prin lumea noastră răsăriteană, presărată cu ienibahar și-nsiropată ca baclavaua, prima purtare nu mai e de bon ton. Că tot prostul vede și tace. Coțcar e cine poate să zică, așa fel cît
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
bar. Scoase sticla de Crown Royal din sacul ei de catifea purpurie și o oferi musafirilor. Vechiul nostru joc de table a fost scos de sub un teanc de alte jocuri și cîteva dintre femeile mai bătrîne au început să bată mătănii. Toată lumea știa că fugisem, dar nimeni nu știa de ce. În particular, se întrebau unii pe alții: - Crezi că e însărcinată? Sau: - Callie avea un prieten? Sau: - Întotdeauna a părut un copil așa cuminte. N-aș fi crezut-o niciodată în
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
prima dată, la Kremlin îmi produsese o reacție de refuz, de repulsie, ca înaintea unei scamatorii, îmbrobodind nepermis de mult Natura. Contrar țărăncii siberiene în târlici, de lângă mine, de care am mai scris, cum ședeam la rând, și care bătea mătănii grele, ortodoxe, până la pământ, înaintea mumiei de sub sticlă, până ce ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial: "Oribilă, zeificarea acestui scelerat
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
de (indescifrabil). Dacă aveai bube în cap. Și cum avem toți... În România, jigodiile sunt ieftine - spune Panighian - în afară de câteva excepții... Stelian Popescu (Universul)... Pamfil Șeicaru (Curentul)... câteodată și Nae Ionescu (Cuvântul)... Panighian e tot mai visător. Din buzunar scoate mătăniile, pe bază de care orientalii cugetă... „La drept vorbind - spune el - Nae Ionescu e un crack de hârtie, (crack însemnând pe englezește cal de curse câștigător)... Mercedes cu compresor, vilă la Băneasa, haine la Londra... Panighian mai spune că pe
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
produc, în română, asocieri stilistice puternice: e vorba mai ales de termenii de origine slavă și grecească, marcați popular, evocînd de aceea discursul bisericesc tradițional: pomană (“oamenii cu dare de mână sacrifică berbeci, făcând pomeni bogate celor nevoiași” (vlg 1999), mătanie (“să-i ajute pe credincioșii musulmani să nu greșească numărarea mătăniilor din timpul rugăciunilor zilnice” (EZ 29.08.2003), evlavie (“intrau, pe rând, cu evlavie, în marea moschee”, vlg 2002) și chiar slujbă: “să-i privesc cum se roagă, și
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
termenii de origine slavă și grecească, marcați popular, evocînd de aceea discursul bisericesc tradițional: pomană (“oamenii cu dare de mână sacrifică berbeci, făcând pomeni bogate celor nevoiași” (vlg 1999), mătanie (“să-i ajute pe credincioșii musulmani să nu greșească numărarea mătăniilor din timpul rugăciunilor zilnice” (EZ 29.08.2003), evlavie (“intrau, pe rând, cu evlavie, în marea moschee”, vlg 2002) și chiar slujbă: “să-i privesc cum se roagă, și de la ușă să ascult slujba” (vlg 2002); “după slujba din sala
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
Or veni zile de toamnă Și n-om ști deloc ce-nseamnă Clipele ce-au fost în vară Cu parfum la subsuoară Cînd lăsai crinii să-ți moară În cleștare de pahară Și ne-om canoni în posturi Și-n mătănii fără rosturi Și ne-o fi atît de frică-n Mușuroaie că se strică Aripile de furnică Și că îngerii-n cișmele Se bagă fulgii să-și spele De dragoste și de jele... Draga mea copilă-doamnă Or veni zile de
Crengi lipsite de-adăposturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9269_a_10594]
-
călător francez. Poftit am fost la domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul, cu raze roze și calde îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, cu valuri de zări albăstrii. Voi căuta, pe cît mi-
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
nu pardosiți ulițele cu piatră să vă fie Cetatea de Scaun curată? m-am pomenit că rostesc peste obrazul domnesc, unde m-am trezit aruncat, pînă-n măruntaie zdruncinat. - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa mîngîindu-și îndurerat barba, jucînd pe genunchi mătăniile, "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, făcînd ochii mici tot mai mici, ca niște licurici, între stufoasele gene, gustînd alene șerbetul liliachiu dintr-o chisea, pe care i-o-ntindea îngenunchiată, la picioare, o fetișcană cu ochii de cicoare. - Nu vezi, mi-
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
mică adâncitură cu care tocurile femeii percutaseră asfaltul și, alergând să sărute acel bănuț, se împiedicau de ochii de panseluță cu viață scurtă presărați neglijent în jur și se lungeau la picioarele madonei florale ea nu avea habar de aceste mătănii în serie, ducând la buze cărnoasa tulpină neagră și ștergându-și apoi fruntea cu șfichiuitul unei nuiele desfrunzite de nuc în urma acelei femei, pe trotuar, seara se aduna în sine cum ceara la baza lumânării magazinele își pierdeau unul câte
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului nostru. o femeie al cărei neam se pricepea să cheme, la drumul mare, năpîrcile și să arunce cu piatra în geamuri luminate. un bărbat care-ar fi putut să vîndă lumînări, rachiu și mătănii în prăvălia tatălui, așteptînd să-i fie purtat cadavrul într-un vagon plin cu stridii spre ținutul barbarilor. stau lîngă mangalul stins și privesc cerul ca o burtă vînătă în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului lor: ,despre oameni știm
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
încă o dată, Ție, Fecioară Preacurată, Îți ard tămâie la picoare, Nu-s, în Altar, o cerșetoare! Nu vrea să-mi dai aur, mărire, Rog întru credință și iubire. Și mă rog, în gândul meu, La tine, Magnus Dumnezeu! Ți-aștern mătănii la picioare, Nu-s Fariseu ori cerșetoare! În genunchi mă rog pentru toți, Pentru cei vii,pentru cei morți, Doar pace, pace și iubire! Tu poți să-mi dai și fericire. Mă-nchin la Cer, mă rog la Soare, La
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]