1,337 matches
-
primul ministru pisica. Poate fi și viceversa. Oricum se comportă ca aceste animale, nici măcar îmblânzite. Precum circul cu injurii dintre ei tot așa este deliberat menținută ura, îndârjirea intre avuți și săraci, între țigani și români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de îndârjire sau un pretins pretext? Cultura, de fapt nu mai există demult. Cutumele locale, în special predominanta „capră
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi din necunoașterea limbii maghiare! Lipsa de interes pentru susținerea cauzei românești în Transilvania din partea specialiștilor români este cu amărăciune exprimată și de marele patriot David Prodan, academician, care în Cuvântul înainte din
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
acolo de unde-au venit. Ce să facă și biata Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au fost în stare s-o servească în treburile simandicoase ale lui Mister Laptop? Că alte limbi semețe și orgolioase, precum spaniola sau maghiara, nu le-au permis să le intre în cetate, obligând-o pe ladi PiSi să lase la porțile lor „liota” de barbarisme, asta e altă poveste. Care ne arată cât de lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
fost reprodusă în paginile revistei Tinerama nr. 210 din 21-27 decembrie 1994]. Interesul Securității pentru László Tőkés se manifestă cu adevărat abia în iarna anului 1985, când Direcția de Informații Externe află că László Tőkés este în vederile organizațiilor iredentei maghiare. În 1988, preluat de emisari speciali trimiși din Occident, Tőkés citește la posturile de radio Kossuth și Europa Liberă scrisori privitoare la acțiunea „Villages roumains” - Salvați satele românești, acuzând statul român că vrea să demoleze satele maghiare [Ulterior, așa cum arăta
Laszlo Tokes – Portretul unui agent de influență I by http://uzp.org.ro/laszlo-tokes-portretul-unui-agent-de-influenta-i/ [Corola-blog/BlogPost/93279_a_94571]
-
urmărea un minirăzboi civil în zonă, în acel „martie negru”. Am relatat despre zdrobirea sălbatică a țăranului Mihăilă Cofar, despre zvârcolirile antiromânești ale grupului iredentist-udemerist, despre încercările, încă de pe atunci, de autonomii teritoriale, pe criterii etnice, dorința de a fi maghiara cea de-a doua limbă oficială în România. Am protestat împotriva înlocuirii tablelor indicatoare ale unor localități, a schimbării abuzive, ilegală, a numirii unor străzi, a încălcării flagrante a Constituției - Legea fundamentală a țării. Mulți erau, pe atunci, și azi
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
devenite un Absurdistan al secolului 21, într-o Românie la răscruce, așa cum ar dori internaționaliștii papricașului. Am luptat împotriva schimbării străzii Călărași cu Kossuth, ucigașul românilor la 1848-1849, și am câștigat, a dublării străzilor cu nume sonore românești cu denumiri maghiare ofensatoare. Dar și împotriva celor care, pentru cei 30 de arginți ai Iudei, au dat mâna cu cei zguduiți de ambiții imperiale, de refacerea Ungariei Mari sub coroana Sfântului Ștefan. Un vis care nu se va mai împlini vreodată. Am
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
îmbrăcați în tunică națională și cu sabie la sold au prezentat împăratului Ferdinand constituția care, printre altele, decreta încorporarea Transilvaniei la Ungaria și suveranul a aprobat-o! Astfel, Transilvania devine țară ungurească în care singura limba admisă în municipalități era maghiara și toți cei ce au avere sunt unguri. Această constituție este exemplul clasic al șovinismului unguresc dominant, fiind înafara spiritului și ideilor de libertate și democrație ale revoluției europene de la 1848. Kossuth demonstrează acest lucru în 1848, când în dietă
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
vândut” un meci important, iar acum este căutat atât de autorități, cât și de alte grupări mafiote. Dragoș Bucur despre filmul Mirage “E un western modern, un film în care nu se vorbește foarte mult... Când vorbim, o facem în maghiară, engleză, română și franceză. Este primul meu rol într-un film străin în care joc chiar rolul unui român. Nu se vorbește foarte mult, în schimb se călărește la greu. Am multe scene călare, și chiar câteva galopuri în viteză
Dragoş Bucur şi Miraj-ul unguresc by http://www.zilesinopti.ro/articole/5767/dragos-bucur-si-miraj-ul-unguresc [Corola-blog/BlogPost/97770_a_99062]
-
al Corului Național de Cameră “MADRIGAL - Marin Constantin”, cel mai apreciat ansamblu coral profesionist autohton, o emblemă a vieții muzicale românești și universale, care va evolua alăuri de ansamblul Codex din Brașov, într-un spectacol In memoriam Valentin Bakfark (în maghiară Bálint Bakfark), muzician renascentist din Brașov, un virtuoz al lăutei. Alături de formațiile de renume internațional și de cele autohtone, prezente an de an la festival, vor putea fi audiate și câteva noutăți. De la actuala ediție nu vor lipsi concertele stradale
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 by http://uzp.org.ro/festivalul-de-muzica-veche-miercurea-ciuc-14-17-iulie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
explicat în mod eronat prin diverse forme la adj. longus, a, um, ce poate fi în relație cu chin. long, dragonul fiind un fel de balaur, șarpe care se caracterizează chiar prin lungime. Tot legat de lângă e lang „flacăra” în maghiară și lângă „gard” în basca. La ceceni și suedezi lângă are semnificația „a arunca”: soarele aruncă razele că pe niște arme ucigătoare. Într-o limbă africană lângă înseamnă „a fura”, în alta, swahili „târfa”, ce se compară cu astrul diurn
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406624056.html [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
din acest an a Ars Hungarica, a șasea la număr. Operă, concerte, film Deschiderea festivalului a avut loc la Sala Thalia, cu un program de melodii și operete maghiare interpretate de artișii Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca. Ariile cântate în maghiară au alternat cu cele în română și germană, evenimentul fiind deschis tuturor etniilor, reprezentând tocmai o ilustrare a diversității culturale locale, a deschiderii unor culturi către celelalte. Tot la Sala Thalia a avut loc un concert de pian la patru
Ars Hungarica, despre farmecul unei culturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1244/ars-hungarica-despre-farmecul-unei-culturi [Corola-blog/BlogPost/99818_a_101110]
-
prima dată în România. Faptul că o face la Sibiu este cu atât mai onorant pentru noi”, a spus Levente Serfőző. Fermecătoare, vădit încântată de căldura publicului de la Sala Thalia, Zséda și-a cucerit auditoriul cu piese proprii cântate în maghiară alternând cu ever-green-uri în limba engleză, din zona pop și jazz, cântece din cele foarte cunoscute tuturor, indiferent de vârstă, nație sau preferințe muzicale. O încheiere simbolică pentru un festival care își dorește să deschidă larg ferestrele dintre diferite culturi
Ars Hungarica, despre farmecul unei culturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1244/ars-hungarica-despre-farmecul-unei-culturi [Corola-blog/BlogPost/99818_a_101110]
-
acestă vârstă își trimiteau bilete de dragoste, femeia, chir și căsătorită fiind, nepăsându-i de ironiile prietenilor sau de prejudecățile celor din jur. Provenită dintr-o veche familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A debutat la Sibiu în 1903 cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu, fiind numită „ privighetoarea Ardealului” În 1909 cântă pe
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
fără mathlaburi. Să calculeze rația de medicamente, și mâncare. Că distracție... Să tot râzi, cu Florentin Smarandache... De bancurile altora... Dar să nu vă rețin de la prepararea meselor festive... oriunde ați fi pe drum... spre alte orizonturi roșii...Chiar și maghiare... Noi ne-am înțeles bine , întotdeauna... cât timp eram și suntem, în pace...Nu cred că este cazul să ne batem pe mathlaburi... Așadar, bravul nostru general al serviciilor universitare, cu sprijinul propriei mamei, sunt convins, care l-a susținut
Tăblițele de la Tărtăcuța, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/tablitele-de-la-tartacuta-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339312_a_340641]
-
deci oameni avuți. Eu, pierzându-mi mama la 5 ani, am fost răsfățatul acestui mare clan și am avut parte de o copilărie în care nu mi-a lipsit nimic. Am crescut într-o familie în care se vorbea germana, maghiara, fiind dus de mic copil la biserică, iar bunicile au fost cele care m-au inițiat în arta și tainele teologiei. Am fost chiar și ministrant în minunata biserică a cartierului Fabric, Biserica Millennium, una dintre cele mai frumoase biserici
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_maestrul_franc_george_roca_1356094549.html [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
-vă-ntre voi cum se cuvine Și-apoi convingeți-vă că e bine. C-ați luat o țară de mai mare dragul Și i-ați distrus averile și steagul. S-ajungem colonia de ocară Care-și va cere scuze în maghiară. Și, prin complicități cu demoni aprigi, Ați desființat uzine, câmpuri, fabrici. Și, prin vânzări de țară infernale, Ați omorât cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcă, Răspundeți cu un greu de moarte, parcă. Și i-ați găsit
PAMFLET de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1480948790.html [Corola-blog/BlogPost/376926_a_378255]
-
a unei broșuri denigratoare, scrisă de renegatul Pituk Béla (1855-1897) - un preot greco-catolic destituit - va avea de-a face, în 1893, cu un val de șovinism maghiar care-l acuză de „daco-românism“. Având titlul bombastic „Hazaárulók“ (Trădători de țară, în maghiară) și subtitlul „Országunk kellős közepén a jelen korunkban eloláhositott 24.000 tősgyökeres magyarjainkról“ (Despre cei 24.000 de unguri neaoși, romanizați în timpurile prezente, în mijlocul țării noastre), fostul preot maghiarofon oferea așa-zise „demascări“ despre atitudinea antimaghiară a episcopului Pavel
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
face că, dacă încă de pe primele ilustrate cu Oradea Mare, publicate la finele anilor 1890, apăruse text bilingv maghiaro-german, de acum înainte, cu un „patriotism“ greu de înțeles în zilele noastre, editorii nu vor mai publica textul ilustratelor decât în maghiară. Textele bilingve maghiaro-germane vor reapărea abia în ultimii ani ai Primului Război Mondial, când situația devenise disperată. -------------------------------------------------------- [1] Enciclopedia României, vol.I, Statul, București, 1938, p.456. [2] Aurel Tripon, coordonator, Monografia-almanah a Crișanei, Județul Bihor, Tipografia Diecezană, Oradea, 1936,.p.327
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
-vă-ntre voi cum se cuvine și-apoi convingeți-vă că e bine. C-ați luat o țară de mai mare dragul și i-ați distrus averile și steagul. S-ajungem colonia de ocară care-și va cere scuze în maghiară. Și, prin complicități cu demoni aprigi, ați desființat uzine , câmpuri , fabrici. Și, prin vânzări de țară infernale, ați omorât cu voia animale. La greul greu care mereu ne-ncearcă, răspundeți cu un greu de moarte, parcă. Și i-ați găsit
INDEMNUL MARELUI ADRIAN PAUNESCU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Indemnul_marelui_adrian_paunescu.html [Corola-blog/BlogPost/348128_a_349457]
-
cu trei copii, abandonată de un soț alcoolic, astfel încât să se și descurce, cu toate orele suplimentare și nopțile nedormite? Mi-o amintesc din școală pe Monika, că făceam glume pe seama ei: o unguroaică, ce nu știe o boabă de maghiară, într-un oraș cosmopolit, era de mirare. Mulți colegi români sau sârbi știau mai mult decât ea. Așa hotărâse mama ei, deși acum și de multe ori în viață, a regretat această decizie. Într-o lume aflată în continuă mișcare
IUBIRI CARE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Iubiri_care_dor.html [Corola-blog/BlogPost/366807_a_368136]
-
în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar” [ „Nu înțeleg maghiara”(trad.)] și „Igen”[„Da”(trad.)], ea încerca să-mi povestească cum a fost în România, la Santa Maria în loc de Satu Mare și multe alte improvizații învățate de la soțul ei - șofer pe un autocar cu
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
ceha mai ales pe litoralul românesc. În felul acesta, „discuția” noastră era de tot hazul cu mama Suzanei, când rămâneam în doi. Fiecare înțelegea ce vroia din spusele celuilalt. Eu nu știam în maghiară decât „Nem tudom magyar” [ „Nu înțeleg maghiara”(trad.)] și „Igen”[„Da”(trad.)], ea încerca să-mi povestească cum a fost în România, la Santa Maria în loc de Satu Mare și multe alte improvizații învățate de la soțul ei - șofer pe un autocar cu trasee internaționale, inclusiv România, cum am mai
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
aproape douăzeci de minute. Era ora opt dimineața și-mi era tare sete. Văzând o femeie de prin zonă, cu o desagă mare în spate, am întrebat dacă știe unde găsesc un robinet cu apă potabilă. Mi-a raspuns în maghiară că „Nem értem a román nyelvet”[ „Nu înțeleg limba română”(trad.)]. A urmat înjurătura mea neelegantă că nu știe românește în țara în care trăiește și replica ei rapidă că de ce o înjur. Deci, știa românește, dar nu dorea să
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
04 august 2014 Toate Articolele Autorului Prezentare Mă numesc Emil, un nume ales special de mama pentru faptul că nu se modifică în alte limbi. Ea ura nume precum Ștefan care în franceză se pronunță Etienne sau Ion care în maghiară devine Ianoș. Tata a vrut un nume „echt Deutsch” și pe actul de naștere figurez și cu Lothar pe care însă nu-l folosesc. Așadar mă găsiți la clasificarea Em. Mi-am ales drept simbol reprezentativ o gâscă. Albă, imaculată
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1407133841.html [Corola-blog/BlogPost/352356_a_353685]
-
Eliot: am învățat cu multă plăcere limba germană de drag de Kant, Schopenhauer, Hegel și Goethe, limba rusă de drag de Esenin, Dostoievski, Pasternak, Șukșin, Maiakovski și Evtușenko, limba latină, de drag de Ovidiu și Vergiliu, iar un strop de maghiară, de drag de Petöffi și Meliusz Jozsef, la un loc ... Azi, îmi doresc să fi știut araba, chineza, hindusa, ebraica ... Dulce neștiință, sfântă ignoranță ... Sunt bătrân!...” Taurul lui Falaris, mărturisește autorul, „este o carte trăită. Durută. E o parte din
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]