86 matches
-
de creație și procreație, trebuie să există două feluri de stele: stele mari, fixe și arzătoare și stele mici, mobile. “Stelele arzătoare cu opt raze” trebuie să existe pentru că numai în cuptoarele lor energetice se produc energiile BEMF ( bioluminiscența, electronicitatea, magnetosfera și fotono-sfera, acestea două sfere interferând într-o permanentă spectroscopie stelară ) echivalente cu cele patru elemente fundamentale ale pământului, focul, aerul, vântul și apa, necesare echilibrului vieții terestre “în spațiul sublunar”. Iar stelele mici, precum Soarele, Luna, sau alte ființe
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 629 din 20 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_despre_legea_universu_constantin_milea_sandu_1348132389.html [Corola-blog/BlogPost/343833_a_345162]
-
a) fizica laserilor; ... b) electronică cuantică a solidului; ... c) fizica plasmei; ... d) fizica acceleratorilor de electroni; ... 2. cercetare fundamentală de bază și orientată, realizată în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în următoarele domenii ale fizicii spațiului cosmic și conexe privind: a) magnetosfera terestră; ... b) interacțiile Soare-Pământ, vremea spațială și protecția planetară; ... c) mediul interplanetar; ... d) sistemul Pământ-Lună, planete și corpuri mici din sistemul solar (atmosfere planetare și stelare, surse de energie, deșeuri spațiale); ... e) stelele și Universul; ... f) astrofizica (compoziția și spectrele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161926_a_163255]
-
a) fizica laserilor; ... b) electronică cuantică a solidului; ... c) fizica plasmei; ... d) fizica acceleratorilor de electroni; ... 2. cercetare fundamentală de bază și orientată, realizată în scopul creșterii nivelului cunoștințelor în următoarele domenii ale fizicii spațiului cosmic și conexe privind: a) magnetosfera terestră; ... b) interacțiile Soare-Pământ, vremea spațială și protecția planetară; ... c) mediul interplanetar; ... d) sistemul Pământ-Lună, planete și corpuri mici din sistemul solar (atmosfere planetare și stelare, surse de energie, deșeuri spațiale); ... e) stelele și Universul; ... f) astrofizica (compoziția și spectrele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161925_a_163254]
-
anti-radiații. Terraformarea planetei Marte ar face viața în afara clădirilor presurizate posibilă; există discuții dacă se poate sau nu realiza. Marte este considerată de specialiști ca fiind prima pe lista de terraformări. Acestei planete îi lipsesc trei elemente importante: atmosferă densă, magnetosferă extinsă și căldură. Atmosfera planetei este redusă, având nevoie de una mai densă care să conțină gaze ce produc efectele de seră, precum dioxidul de carbon. Cu ajutorul gazelor, căldura solară e captată în atmosferă ridicând astfel temperatura planetei. O temperatură
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
găsesc ape foarte sărate, deci putem folosi vietățile din apele noastre, pentru a popula apele marțiene. Aceste vietăți vor produce oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în Antarctica pe data de 27 decembrie 1984 de către o echipa de căutători de meteoriți. Această rocă de pe Marte a căzut
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
și Marte și Terra erau bombardate cu meteoriți. Ca această rocă, au căzut mai multe, toate provenind de pe Marte și fiind magnetizate. Prima a fost găsită în Egipt în 1911. După ce s-a hotărât oficial că Marte a avut o magnetosferă extinsă și că a fost aproape la fel ca Terra, a apărut ipoteza încă în dezbatere, cum că viața pe Terra să fi ajuns de pe Marte, dovedindu-se că microorganismele pot supraviețui unei călătorii la bordul unui meteorit, adăpostindu-se
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
presiune și de viscositate la mantaua, care încurcă alunecarea la litosferă. Studile sugeră că tectonica plăcilor poate să pună în loc pe corpurile având o masă cumprinsă între 1 și , cu o masă optimă de în jur de . Prezența de o magnetosferă destulă de puternică în jurul de o lună sau de o planetă evită ca suprafața să fie expusă la vântul solar și la radiațiile cosmice puternice, care sânt periculoase pentru devloparea vieții. Temperatura optimă pentru viața pe Pământ este necunoscută, dar
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
Satelitul Phobos, datorită perioadei sale de revoluție siderala mult mai mică decât perioadă de rotație siderala a planetei, are mișcare aparentă de la vest spre est și răsare și apune de căte 2 ori într-o zi marțiană. Marte a pierdut magnetosfera acum 4 miliarde de ani, vântul solar interacționând direct cu ionosfera marțiană, ținând atmosferă mai rarefiata decât ar fi în mod normal din cauza eliminării atomilor din atmosferă superioară. Atmosfera marțiană este relativ rarefiata; presiunea atmosferică la suprafață are o valoare
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
1000 km pe an. Observațiile realizate în 2014 cu ajutorul telescopului spațial Hubble au confirmat că Marea Pată Roșie măsoară sub 16500 km, cel mai mic diametru observat vreodată. Jupiter are un câmp magnetic uriaș, mult mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică—se extinde spre soare „doar” 4,3 milioane de kilometri). Lunile lui
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
16500 km, cel mai mic diametru observat vreodată. Jupiter are un câmp magnetic uriaș, mult mai puternic ca al Pământului. Magnetosfera lui se extinde pe mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică—se extinde spre soare „doar” 4,3 milioane de kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parțial activitatea de pe Io. Din păcate pentru viitoarele călătorii spațiale și o
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
mai mult de 650 milioane de km (după orbita lui Saturn!). (De notat este că magnetosfera lui Jupiter e departe de a fi sferică—se extinde spre soare „doar” 4,3 milioane de kilometri). Lunile lui Jupiter sunt cuprinse în magnetosfera lui, ceea ce explică parțial activitatea de pe Io. Din păcate pentru viitoarele călătorii spațiale și o problemă mare pentru proiectanții sondelor Voyager și Galileo, mediul de lângă Jupiter prezintă mari cantități de particule prinse de câmpul magnetic al lui Jupiter. Această „radiație
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
modele ce prezic faptul că temperatura nu ar fi mai mare de 400 de Kelvin. Acestea pot fi cauzate de absorbția radiațiilor de înaltă energie venite de la Soare (UV sau raze X), prin încălzirea de la particulele încărcare ce precipită sin magnetosfera joviană, ori prin risipirea undelor propagate ascendent. Troposfera și exosfera de la poli și de la latitudinile mici emit raze X, ce au fost observate prima dată la Observatorul Einstein în 1983. Particulele energetice provin di magnetosfera lui Jupiter și creează aurore
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
particulele încărcare ce precipită sin magnetosfera joviană, ori prin risipirea undelor propagate ascendent. Troposfera și exosfera de la poli și de la latitudinile mici emit raze X, ce au fost observate prima dată la Observatorul Einstein în 1983. Particulele energetice provin di magnetosfera lui Jupiter și creează aurore ovale ce înconjoară polii. Spre deosebire de analoagelor pământești, care apar doar în timpul furtunilor magnetice, aurorele jupiteriene sunt permanente în atmosfera plantei Jupiter.. Termosfera a fost primul loc extraterestru unde a fost descoperit cationul "trihidrogen" (H). Acești
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Alți compuși chimici prezenți sunt "arsina" (AsH) și "germana" (GeH) Cel mai înalt strat atmosferic conține mici cantități de hidrocarburi ca etanul, acetilena și diacetilena, ce se formează de la metan sub influența radiațiilor ultraviolete și a particulelor încărcate provenite din magnetosfera lui Jupiter.. Se crede că dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și apa din atmosfera superioară au rămas aici în urma unui impact cu o cometă, ca și "Shoemaker-Levy 9". Este imposibil ca apa să provină sin troposferă deoarece tropopauza rece
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
munți și o suprafață relativ nouă fără cratere de impact vizibile. Nava Galileo a făcut câteva zboruri prin apropiere în 1990 și 2000, colectând date despre interiorul și suprafața satelitului. Aceste nave de asemenea au descoperit legătura dintre satelit și magnetosfera lui Jupiter și existența unei centuri de radiații centrată pe orbita lui Io. Acesta primește zilnic o radiație de 3600 rem. Mai târziu, observații asupra satelitului au efectuat sonda spațială Cassini-Huygens în 2000 și Noi Orizonturi în 2007, precum și telescoapele
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
Această rezonanță ajută la păstrarea excentricității (0,0041), care este de altfel și motivul activității geologice a satelitului (a se vedea „Încălzirea mareică” pentru o explicație mai detaliată a procesului). Io joacă un rol important în menținerea câmpului magnetic jovian. Magnetosfera lui Jupiter culege praf și gaze din atmosfera subțire a lui Io cu o rată de 1 tonă pe secundă. Acest material este format din sulfură ionizată și atomică, oxigen și clor, sodiu și potasiu atomic, sulfură și dioxid de
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
ar fi cenușă) sunt aruncate la o înălțime de 200 km în spațiu, producând nori largi în formă de umbrelă, care pictează terenul înconjurător în roșu, negru sau alb, și produce materie primă pentru atmosfera neregulată a lui Io sau magnetosfera extensivă a lui Jupiter. Suprafața lui Io este punctată cu depresiuni vulcanice numite "paterae". Acestea reprezintă calderele terestre, dar nu se știe dacă s-au produs prin prăbușire sau prin golirea camerei magmatice. Acestea au un diametru aproximativ 41 km
Io (satelit) () [Corola-website/Science/302335_a_303664]
-
avion realizat vreodată a atins viteza de 2,200 m/s (7,900 km/h sau 4,900 mph) (în 1967, aeronava nord-americană X-15). Geospațiul este regiunea spațiului cosmic din apropierea Pământului. Geospațiul include regiunea superioară a atmosferei, precum și ionosfera și magnetosfera. Centura de radiații Van Allen se află, de asemenea, în cadrul geospațiului. Regiunea dintre atmosferă Pământului și Luna este uneori denumită spațiul cis-lunar. Spațiul interplanetar, spațiul din jurul Soarelui și a planetelor sistemului solar, este regiunea dominată de mediu interplanetar care se
Spațiul cosmic () [Corola-website/Science/309737_a_311066]
-
cu o lungime de undă de 21 cm, după principalele impacturi, care a atins 120% din emisiunea normală provenind de pe planetă. Aceasta este datorită radiației sincrotron provocate de injecția de electroni relativiști - electroni cu viteze apropiate de viteza luminii - în magnetosfera lui Jupiter în urma impacturilor. În jur de o oră după coliziunea « fragmentului K » pe Jupiter, observatorii au înregistrat emisiuni aurorale în proximitatea zonei de impact cât și la antipodul sitului de impact, ținând cont de puternicul câmp magnetic al lui
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
programului "Noi Frontiere", care orbitează planeta Jupiter. A fost lansată de la Cape Canaveral Air Force Station la 5 august 2011 și a sosit pe orbita lui Jupiter la 5 iulie 2016 pentru a studia compoziția planetei, câmpul magnetic, câmpul gravitațional și magnetosfera polară. Misiunea are un buget de 1,1 miliarde de dolari americani. Nava reprezintă a doua misiune a programului "Noi Frontiere". "Juno" a fost lansată de o rachetă Atlas V la 5 august 2011. La doi ani de la lansare, "Juno
Juno (navă spațială) () [Corola-website/Science/336480_a_337809]
-
în evidență și separarea fenomenelor complexe care caracterizează câmpul geomagnetic cu cauze în interiorul adânc al Pământului (curenții de convecție din nucleul extern) precum și câmpul cu cauze externe, extins la mare distanță în spațiul extraterestru (curenți ionosferici, centurile de radiație, structura magnetosferei). Câmpul extern se manifestă printr-un spectru de variații larg și se datorează fluxului radiațiilor solare electromagnetice și corpusculare. Acest proces de monitorizare conduce la următoarele direcții de cercetare cu rezultate mai importante: Participarea Observatorului Geomagnetic Surlari la programul internațional
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
tabere, dar în final se împart în două mari tabere, cei care sunt contra și cei care sunt pro. Marte este considerată de specialiști ca fiind prima pe lista de terraformări. Acestei planete îi lipsesc trei elemente importante: atmosferă densă, magnetosferă extinsă și căldură. Atmosfera planetei este redusă, având nevoie de una mai densă care să conțină gaze ce produc efectele de seră, precum dioxidul de carbon. Cu ajutorul gazelor, căldura solară e captată în atmosferă ridicând astfel temperatura planetei. O temperatură
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
găsesc ape foarte sărate, deci putem folosi vietățile din apele noastre, pentru a popula apele marțiene. Aceste vietăți vor produce oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei Marte, aceasta avea o magnetosferă extinsă, și planeta în general era mult mai asemănătoare Terrei. Acest lucru e dovedit de meteoritul ALH 84001, găsit în Antarctica pe data de 27 decembrie 1984 de către o echipa de căutători de meteoriți. Această rocă de pe Marte a căzut
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]