46 matches
-
Personajele (profesori, maiștri, pedagogi, elevi, secretare ș. a.) se impun prin, cel puțin, trei caracteristici, puternic definitorii: lipsă de ideal și de onestitate; inadecvare la statut; onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta Babarău ș. a.). Pe de alta, sunt anulați, șterși, anihilați de propriul nume (care
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
ce au făcut, cu excepția genocidului, au lăsat lucrurile la jumătate, punând în circulație o monedă fără curs valutar. Structurați pe relații de putere, ideologii roșii, inclusiv finanțiștii lor, precum neuitatul Eugen Varga, nu oboseau să sublinieze că, de când o născociseră maloneștii fenicieni, până la smintiții Yankei care au creat dolarul, moneda n-a încetat să provoace nenorociri, pe care studiul istoriei ni le aruncă în față, spre a ne consterna. Primul efect al desființării banilor ar fi încetarea falimentelor bancare, implicit a
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
care cei mai mulți jucau rolul de giruete, a dovedit la un om și mai mult: un caracter drept și statornic sau, ceea ce relevă "Presa", un om de treabă și cinstit într-o generație în care cei mulți sunt de-a dreptul malonești, iar o minoritate oarecare se mulțumește cu mănținerea aparențelor onestității, credem că ne putem dispensa și mai mult de venerabilele piei de vițel ale culturii întinse și variate și a ne mulțumi cu cunoștința de țară și oameni și mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ministru pentru a juca la bursă, ba unii au câștigat jucând cu banii vistieriei chiar. A-și da orbește votul guvernului pentru a se folosi bănește de secretele oficiale, de punga statului chiar, e în cel mai mare grad malonest, dar toți o fac fără jenă. Și masa? Masa populațiunilor din oraș invidiază încă pe fericiții care prin mijloace maloneste ajung, fără cheltuiala de spirit sau muncă, la avere și vază. Dar de la cine câștigă ei? Căci acest trai a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
votul guvernului pentru a se folosi bănește de secretele oficiale, de punga statului chiar, e în cel mai mare grad malonest, dar toți o fac fără jenă. Și masa? Masa populațiunilor din oraș invidiază încă pe fericiții care prin mijloace maloneste ajung, fără cheltuiala de spirit sau muncă, la avere și vază. Dar de la cine câștigă ei? Căci acest trai a unei generații de feneanți trebuie neapărat să se traducă într-un punct oarecare în... muncă! Hârtiile cumpărate de stat de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu ne putem îndoi că e în adevăr român, în chipul următor: "El e în genere blând, deștept, vesel, generos, ospitalier, îndrăzneț și onest" Cum sunt elementele dominante? Tocmai contrariul de ce e țăranul: viclene, incapabile de a pricepe un adevăr, maloneste. E dar de înțeles ca rasa îndrăzneață, onestă și deșteaptă să cucerească această țară, e de înțeles chiar cum a putut să-i mănție autonomia politică de la 1300 și până azi, nu e însă de înțeles, nici admisibil, ca ea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înlăuntrul unității monarhiei. Daca există vro piedecă care să 'ntunece conștiința solidarității de interese, aceasta e procederea maghiarilor față cu popoarele cari prin pactul dualist de la 1866 au avut nefericirea de-a schimba un guvern onest și părintesc pe unul malonest și vexatoriu. Dar ideea noastră nici nu este că avem a alege între sfera austriacă și cea rusească. Din contra, prin o accentuare din ce în ce mai hotărâtă a independenței României, prin înlăturarea absolută a oricărei preponderanțe fie apusene, fie răsăritene, conflictul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numit doctor al Universităței din Cambridge. Dar, în sfârșit, ce suntem noi de vină dacă constatăm un fapt pe care nimeni nu îl poate contesta, că partidul roșu consistă în cea mai mare parte din străini (greco - bulgari ) vicleni și malonești, incapabili de a se asimila rasei române, incapabili de a o pricepe chiar? Ne pare rău că așa este. Ne pare rău că pișicherlâcul și lipsa de caracter sunt titluri de {EminescuOpXII 309} înaintare în România; ne pare rău că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Când contele Andrassy a vorbit de insula romanică împresurată de valurile oceanului slav n-a gândit, nici a putut gândi numai la statul politic al regelui Carol, unde deasupra insulei s-a cocoțat o mână de grecotei și de bulgăroi malonești cari formează un ciudat epizod în istoria noastră. A gândit desigur la espresia etnologică, la poporul românesc astfel precum se află. aci și pretutindenea același, și care la un loc formează insula etnică de care e vorba. Greco - bulgarii, fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în care le-a învins Serurie și Carada, nu constituie un merit pentru a-i vedea cu lefuri și diurne de zeci de mii de franci pe an. Și pe lângă aceasta, pe lângă că sunt necapabili de muncă, leneși și tâmpiți, malonești și răi, mai sunt și străini, veniți de ieri alaltăieri, ridicați de la covrig și bragă la ranguri sociale înalte. Fără îndoială că și în alte țări clasele lucrătoare nu sunt bogate; pentru ele e adevărat axiomul stabilit de Turgot că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și ar rămânea numai ca o organizare solidă a meseriilor în corporații să deosibească pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și știe meșteșugul și care, oferind consumatorului obiecte rău confecționate, îl frustrează pe acesta, făcând totodată o malonestă și păgubitoare concurență meseriașului solid. Chemată sau nechemată în țară, această categorie de meseriași e utilă și necesară și asupra ei nu pierdem nici o vorbă. Cât despre serviciul pe care evreii [î]l fac ca mijlocitori între consumatori și producători
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
datorie daca are de unde. Numai unde-or fi evrei prea mulți, precum în Dorohoi și Botoșani, în Țara de Sus, acolo și inima cea dreaptă a țăranului e atinsă de corupție. Cu toate acestea țăranul acesta onest are cea mai malonestă și mai răpitoare administrație și toată legislațiunea, calculată pe creare de posturi și pe căpătuire de postulanți, contribuie a îngreuia zilnic poziția lui. În mâna acestei admnistrații se știe la ce abuzuri a dat loc legea tocmelelor. Cată dar ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un număr vedem acuzarea ca din senin ca reacționarii (care? unde? cine? ) amenință pe rege cu asasinatul. Mai ieri ne numesc pseudoînvățați, falsificatori ai teoriei Lamarck-Darwin, ca și când noi am fi de vină că cei mai mulți dintre roșii sânt cațoani vicleni și malonești, incapabili de-a se amesteca cu rasa română, incapabili de-a o pricepe chiar. În sfârșit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine. În furia care i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de țap pe care-o răspândesc, cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și paragraf, ba chiar între cuvânt și cuvânt, advocații fără de pricini se înmulțiră peste măsură, deci se vede că începură a căuta pricinile cu lumânarea, începură, după cum au dovedit mai multe cazuri, a se ocupa cu tranzacțiuni de-a dreptul maloneste; sărăcia, sarcina familiilor, grijile vieții făcu ca o parte a clasei căreia-i e încredințată tocmai apărarea justiției să alunece pe căi contrarie justiției. Prin mulțimea concurenților pe acest teren, câștigul, departe de-a mai fi lesnicios, devine greu și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
titluri de înaintare, asemenea tagmă de patrioți merită deocamdată să fie băgată în seamă până va ajunge să fie băgată în internatul de la Văcărești. Și asemenea oameni discută actele lui Strat, ba le pun în paralelă cu panglicăriile de politică malonestă ale unui I. C. Brătianu care a învățat arta de-a guverna de la melcii simpatici ai lui Jules Allix și în ascunzătorile comunarzilor Parisului? Dar nu li se trece. [ 20 noiembrie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE "DISCUTĂ... "] "L'Independance roumaine" discută poziția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pun pe gânduri. Când se găsesc într-o societate ce ne e zugrăvită atât de delicată, de nobilă și de cuviincioasă, atâtea aventuri scandaloase, atâtea rușinoase dezordini, atâtea căsnicii prost alcătuite, atâtea averi ce nu se susțin decât din expediente maloneste, mari seniori care cumpără fără a plăti, care promit fără a-și respecta cuvântul, care împrumută fără a restitui, care se pleacă la genunchii miniștrilor și metreselor acestora, care trișează la cărți ca d. de Cessac, care trăiesc pe socoteala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altfel, a și convocat imediat o ședință de colegiu, pentru a avea „documentul” referitor la divergența noastră. Bineînțeles, am repetat întocmai frazele pe care i le spusesem cu două ore în urmă. Cu excepția Măndicăi, ceilalți au început să se clatine. Malonest, cum e de obicei în asemenea împrejurări, Sporici s-a derobat, primul, de orice răspundere față de „materialele” intrate la secția sa. „Reacția” lui nici nu m-a surprins, nici nu m-a indignat: de la o anume vîrstă, lipsa de caracter
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu este mască, chipul Mântuitorului. Este departe de mine intenția de a confunda pe acest cetățean cu figura cristică, ci doar de a sublinia același mecanism de telescopare a diferenței, a singurei figuri oneste sau altfel spus dezinte- resate în mijlocul maloneștilor concetățeni. Nu este vorba la Caragiale de ceea ce Richard Shusterman numește „nos- talgie tolstoïenne pour l’ordinaire, le simple, l’humble.” cu care Wittgenstein dorea să reconcilieze rafinata sa sen- sibilitate estetică, ci de totala absență a grandorii în minimalizare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cartea Alexandrei Laigniel Lavastine. Dl George scrie: "Doamna Lavastine este un intelectual din acea specie aberantă care domină încă spațiul cultural francez de mai bine de o jumătate de secol, anume intelectualul de stînga, obtuz, fudul, îngust-partizan și, în fond, malonest". Părerea d-lui George coincide cu a Cronicarului și cu a editorialistului României literare: "Autoarea cărții și a atîtor erori le-a extras pe toate din scrierile celor care au acreditat un fals: că Eliade, Cioran, Noica, eventual Eugen Ionescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
faptul că respectiva cronică fusese publicată deja (într-o formă foarte diferită) în același ziar „Epoca”. Trecuseră, când Davila consemnează întâmplarea, mai bine de treizeci de ani, deci scăparea nu-i numaidecât imputabilă. Semn că nu toate impreciziile au substrat malonest. Adeseori oamenii se contaminează de verva lui Caragiale și încearcă s-o mimeze pe cont propriu. Un exemplu edificator (și, în felul lui, trist) de astfel de „parazitism” îl constituie relatarea lui Ion Suchianu. Crezânduse ei înșiși atinși de aripa
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
clica Eliade" l-au acuzat pe Bălcescu de proasta administrare a banilor obținuți de revoluționari pentru cauza lor. Bălcescu era acuzat că nu poate justifica (sau returna) o importantă sumă de bani. În aceste condiții, Tell îl considera ,un om malonest" și, ca atare, nu putea să-i accepte provocarea la duel decât dacă își dovedește onestitatea. Pentru Bălcescu motivul refuzului era altul, după cum îi scria lui Ghica la 6 noiembrie 1849: ,Am poftit pe Tell să se bată la duel
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Brusa (decembrie 1849), la care s-au adăugat Heliade-Rădulescu, C. Aristia și B. Iscovescu de la Paris (ianuarie 1850), au semnat un memoriu în care se stabilea că gestiunea financiară a lui Bălcescu a fost ,neonestă și antipatriotică", iar Bălcescu era ,malonest și chilipirgiu". ,Prin urmare - conchideau semnatarii -, d. Bălcescu nu merită a se măsura șîn duelț cu d. Tell, până mai întâi nu se va pune în stare de a fi stimat".3 Încă un duel ratat, despre care nu vom
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
doi, continuând să întrețină relații de prietenie cu niște foști, dar forever green, fasciști. Pentru a demonstra validitatea acestei pseudo-teorii, Alexandra Laignel-Lavastine nu ezită să folosească, pe scară largă și de fiecare dată când necesitățile rechizitoriului o impun, diverse procedee maloneste: contrafaceri grosolane, deturnări de date și sensuri, extrapolări abuzive și convenabile extrageri din context, intervenții abuzive pe texte tipărite și modificări oportune de citate, totul în spiritul unui biografism vulgar, instrumentat ideologic. Numai că această dirijată discreditare devine, pe măsura
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
întinde aceste instincte. Aceste pasiuni slăbitoare [î]i vin în ajutor; ele abat și ocupă imaginația oamenilor departe de afacerile publice. Despotismul și demagogia creează ici secretul și umbra, dincolo nepăsarea publică, cari pun la adăpost lăcomia și permit câștiguri maloneste, bravând dezonoarea. Fără despotism aceste patimi sunt tari, cu el ele devin dominante. Aceste nu sunt idei pe cari să le spunem de la noi: maniera de-a judeca evenimentele și stările de lucruri ale istoriei în chipul acesta se datorește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
el nici un rol; el devine evlavios abia după ce averea e pusă bine în lada de fier. Pentru a câștiga această avere, el nu se sfiește de nici un mijloc și oricare-i permis după opinia lui, moral sau imoral, onest sau malonest, drept sau criminal. (V. R. Henke, Rumanen, pag. 37, 38). Din cele ce preced d. N. Xenopulos se va fi convins cât de puțin mă poate atinge ori supăra ceea ce spune despre mine. D-sa îmi face onoarea de a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]