101 matches
-
Și-n altă se mănâncă scriitorii." NICOLAE IORGA Când academicienii vorbesc prea mult De ce vorbesc așa de lung,/ Când academicieni ajung?/ Fiind un corp nemuritor,/ Ei au eternu-n fața lor." AL. MACEDONSKI "Lui G. Bacovia Poete scump, pe frunte porți mandre foi de laur,/ Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur." MARIN SORESCU "Nedumerire lingvistică De se vor găsi, departe,/ Oameni pe planetă Marte,/ Cum vor fi numiți de noi:/ Marțieni sau... marțafoi?"
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
nemuririi Peste-o țară milenara. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbuna Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mandre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă Pentru-a-ntări legământul Să purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Arhip și Filimon; 8 iulie - Sf. Mare Mc. Procopie; Sf. Mc. Epictet și Astion; 9 iulie - Sf. Sfințit Mc. Pangratie și Chiril; Sf. Mc. Andrei și Prov; 11 iulie - Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga Împărăteasa Rusiei; Cuv. Leon din Mandra. Biserica Ortodoxă Sârbă 5 iulie - Sf. Sfințit Mc. Eusebie; Cuv. Anastasia sârbă; 6 iulie - Duminica a III-a după Rusalii. Sf. Mc. Agripina; 7 iulie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Biserica Romano-Catolică 6 iulie - Duminica a 14-a de peste an; 11
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
excomunicat reciproc. În felul acesta, biserica din Roma s-a separat definitiv de cea din Constantinopol. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 11 iulie - Duminica a 6-a după Rusalii. Sf. M. Mc. Eufimia; Sf. Olga, împ. Rusiei; Cuv. Leon din Mandra; 13 iulie - Soborul Sf. Arh. Gavriil; Cuv. Ștefan Savaitul; Cuv. Sara; 15 iulie - Sf. Mc. Chiric și Iulita, mama lui; Cuv. Iosif, arhiep. Tesalonicului; Sf. Vladimir, luminătorul Rusiei; 16 iulie - Sf. Mc. Antinoghen și cei 10 ucenici ai săi. BISERICA
Agenda2004-28-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282641_a_283970]
-
o frumusețe fără seamăn, Se aplecă spre dânsa-ncet ; Era în tristă lui privire Atâta jale și iubire, Era atât de mult regret ! Dar nu e îngerul de pază Ce către cer durează punți, Căci nu lucește nici o rază În jurul mandrei sale frunți, Nici duh din iad ce-ar îngrozi; O, nu ! Făptura lui străină Părea și beznă , și lumina, Si noapte-n miez, si miez de zi !... Partea a ÎI a I « O, tata drag, cu vorbe grele De ce o
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
urmă se lasă noaptea, dând loc reflectării sub privirile tăcute ale lunii și mângâierile miliardelor de ... XXVII. VEȘNIC SĂ NE TRĂIEȘTI, ROMÂNIA!, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. Țara sfântă a sufletului meu, Mandră foc, lăsată de Dumnezeu, Fii de-a pururi binecuvântată, Iar de-ai tăi fii, cu dor, sărutată... Pământul tău străvechi, greu apărat Cu sacrificii și sânge vărsat, Astăzi, în lacrimi, îi mulțumește Lui Dumnezeu, că te ocrotește! O lume-n
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
a fi o țară întreagă Doare, căci nu toți vor să-nțeleagă Că alții, frați de sânge-au despărțit, Iar, un neam au călcat și umilit... Noi, cei ce-avem inima curată, ... Citește mai mult Țara sfântă a sufletului meu,Mandră foc, lăsată de Dumnezeu,Fii de-a pururi binecuvântată,Iar de-ai tăi fii, cu dor, sărutată...Pământul tău străvechi, greu apăratCu sacrificii și sânge vărsat,Astăzi, în lacrimi, îi mulțumeșteLui Dumnezeu, că te ocrotește!O lume-n a cărei
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
revistei că pe 17 mai să poarte o ie, oriunde s-ar afla. “De la Londra la Iași, de la Madrid la Craiova, de la New York la Sibiu, hai să vedem cum arata frumusețea în românește.”, le spune revista The ONE cititoarelor sale. Mandre de iile lor, mai multe vedete au răspuns provocării lansate de campania The ONE și au dezvăluit poveștile tradiționalelor bluze românești pe care le poartă. Mai multe informații despre campanie găsiți pe www.one.ro și pe pagina de Facebook
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93657_a_94949]
-
nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol?ile lor splenzizi, ?-a lor hale luminate, Stele de-aur ard În facle, pomi În floare se În?ir". (,Memento mori") Prin „por?i albastre", „sc?ri de valuri", „albastre hale" str?juite de „bol?i antice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde „pe-um?rul Dochiei mandre cânt? pas?rea m?iastr?" (Memento Mori). Lacul, ca stare de suflet, ca mod de a fi În acest univers „orfic", are propriul s?u „glas" („Îngâna?i de glas de ape") ale c?rui ecouri „ating" Ins??i „r
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se va Întoarce mereu spre orizontul de lumin? al vechiului templu unde „secolii se torc" În fuiorul poeziei: „ Turmă visurilor mele eu le pasc că oi de aur". „Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite", „cu-a ei mandre flori de aur", „alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite / Te Întorci a stoarce lapte din a stâncii coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
arhitectonica" original? a spa?iului atent configurat În detalii sau perspective cosmice uimitoare. Un exemplu este „gr?dina cea din codri vechi" a zânei Miradoniz: insule sfinte se Înal?? „că scorburi de ț?mâie" În palatul codrilor str??? țuț de „mandrele c???ri" pe care luna a?terne „pulbere deargint"; p?ianjeni ?es „dintr-un copac În altul" pânze de diamant, pe care se plimb? rază lunii, iar greierii cânt? că ni?te „orologii aruncate-n iarb?"; palatul „de stânci" al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mitic, codrul este „Împ?rât sl?vit": „Împ?rât sl?vit e codrul, Neamuri mii Îi cresc sub poale, Toate Înflorind din mila Codrului, M?riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În contextul proiectatei reforme a învățământului, Emil Boc vizitează o școală; asistă la ore, își dă cu părerea, promite etc. La sfârșitul vizitei, în fața clasei model, directoarea, îmbujorată și mandră de onoarea făcută, îi mulțumește din inimă și îi întreabă pe copii: - Ei, ce-i spunem noi acum domnului premier? Liniște apăsătoare, noi și repetate îndemnuri, până când, în sfârșit, se ridică Bulă din fundul clasei și-i zice lui Emil
Bancul Zilei: Ce spui dacă-l vezi pe Băsescu îngropat până la gât în ciment? () [Corola-journal/Journalistic/68451_a_69776]
-
Băile Herculane, locul în care vor ajunge mai mulți pictori români. Orașul stațiune situat pe Valea Cernei, Băile Herculane, va găzdui și va inspira timp de nouă zile, nouă artiști contemporani importanți ai culturii românești: Ioana Crăciun Dobrescu, Vasile Craita Mandra, Ioan Darida, Ion Grigore, Dumitru Macovei, Marinela Măntescu, Ștefan Pelmuș, Ana Petrovici Popescu, Ștefan Pristavu. Menirea artiștilor, în cele nouă zile de popas în pitoreasca așezare din valea adapostită de munți, este de a face să izbucnească pe pânzele lor
„Cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32724_a_34049]
-
Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului FETIȚELOR eu am iubit fetiță cu jind că pe-un noroc că pe un vârf de munte sădit din loc în loc cu falnici arbori mandre piscuri întinse spre înălțimi din care ape limpezi se scurg în vai blajin ......................................................................... iubirea-i că o torța ce arde stinsa în vânt e însăși forță vieții ce vine din adânc e darul ce împarte ce-i bun și rău
FETITELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362961_a_364290]
-
poezie), domnul Dobre, în calitate de redactor șef al revistei „Helis” și președinte al Asociației Culturale „Helis”. Domnia sa, din motive nemotivate, nu a putut veni. Astfel, Asociația Helis a fost reprezentată de doamna Creola Buzu. De unde până unde? Păi... de la Vitalie. Foarte mandre de noi că am nimerit autostradă București-Pitești (via centura Bucureștiului), am uitat să ne oprim la timp. De fapt, indicațiile prețioase ale unui taximetrist (care a sărit peste un „dreapta, la primul sens giratoriu”), ne-au trimis tocmai la Poiana
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
diferite. Spun de trei imperii diferite, pentru că deși se zice că aceste imperii au apus demult, cenușa lor este mereu aruncată aici peste noi. Iată de ce afirm cu certitudine că noi, româncele, venim dintr-un neam mândru și ars. Suntem mandre, fiindcă știm din ce sânge și din ce amestec de fiare și de zei ne tragem. Și apoi suntem arse în Focul-Iubirii al Venerei de Dumnezeu Creatorul nostru, fie-i numele binecuvântat. Despre noi se mai spune că suntem arse
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
plai frumos.. Cei ce am stiut sä iubim vâltoarea Sau... liniștea märii cu valul duios.. Cei care-am gustat din amarul vieții Știind sä slävim..mierea de pe faguri, Toți ce-am admirat petala din grädinä Și-am doinit cu dor mandre crânguri N-am päsit degeaba pe drumul Sorții! Vlästarele ne vor purta în amintire. Zburând mereu aproape, vom fi Îngeri Luându-i sub a noasträ ocrotire. D. Theiss Referință Bibliografica: Nu plânge.. / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU PLÂNGE.. de DOINA THEISS în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351985_a_353314]
-
zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete mari, atâtea pagini frumoase și înălțătoare în istoria neamului nostru( ... În ea s-au păstrat neatinse și firea și graiul, și poporul românesc( ... .)băștinașul mandrei Oltenii e pretutindenea”cruce de voinic”, român deștept și vrednic, făcut să țină piept nevoilor, pururi semeț, încrezător în el, gata să lupte morțiș pentru ceea ce i s-o părea lui că-i sfântă dreptate.” Asemenea circumstanțe readuc în actualitate
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Colind Asta-i noapte de argint, Ies copii la colind Cerule tu prinzi să-ți scuturi De pe aripi nor de fluturi. Și-ți aprinzi că și candele Roiuri mari de mandre stele Drumul să li-l luminezi În inimi să le dai crez. C-au pornit în cinstea ta Doamne pruncii colinda Să vestească pe pamant Nașterea Pruncului Sfânt. La nojițe clopoței, În obrăjori bujorei, Iar în glasuri și privire Simți
VALERIA TAMAS, COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351384_a_352713]