1,388 matches
-
întâietate în schimbul de păreri. Omiterea subiectului iscă azi nedumeriri. Și tânărul A.K. fusese confruntat cu ispita revoluției, sosise la întâlnirea cu T.M cu o experiență pe frontul de luptă, parcursese faze de extremă implicare. T.M. fusese impresionat de martiriul pe care îl traversase junele oaspete. La vârsta sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat, verificase pe propria piele diferite forme ale răzmeriței. Se raliase partidului comunist, încrezător în utopia dreptății și a prefacerilor radicale
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
pentru a-și continua demersurile este nevoia disperată de a-i face dreptate mamei sale, fie și după patruzeci de ani. În cele din urmă, demersul său este încununat de succes. Mai mult decît atît, Jela Doina încheie cartea despre martiriul Ecaterinei Bălăcioiu, așa încît se poate spune că datoria fiicei de a-i face mamei sale dreptate în posteritate a fost împlinită. În privința crimelor comuniste, Monica Lovinescu observă, laolaltă cu importanți gînditori politici francezi - Alain Besançon, Jean-François Revel, François Furet
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
poetului, care a fost autentică. Excesul este limita presimțită de grecii care recunoșteau în Dyonisos "zeul nebun" așa cum au știut-o Hölderlin și Nietzsche. Și credem a nu greși dacă vedem în Eminescu un frate mai tânăr al lor, în martiriul lor comun. Lupta "de nesusținut" care s-a petrecut la profunzimi nemaiauzite, necunoscute oamenilor și nici vreunei "psihanalize posibile", cum spune Maurice Clavel despre Nietzsche, e asemănătaore lui Dyonisos cel sfâșiat de titani. Căci eterna debordare și fecunditate a Zeului
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
chateaubriandești", esențialul, centrul ar fi însă o chestiune de ordin poetic și anume: de ce dintre toate genurile pe care le-a practicat Chateaubriand, autobiografia i-a reușit cel mai bine. De ce a reușit mai puțin în genurile ficțiunii, Rene, Atala, Martirii. Este o problematică de genuri care mă interesează mult la Chateaubriand. Și aceasta pentru că între domeniul ficțiunii și cel al dicțiunii care i se opune, Chateaubriand s-a împlinit cel mai bine pe terenul dicțiunii: autobiografia, reflecția politică, alte tipuri
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
sacrificată de urzelile diavolești ale orgoliilor și intereselor politice care mișcă istoria declanșînd forțele unei mase confuze și derutate. E interesant că Medeea Christei Wolf poate reprezenta și un simbol christic; ea își asumă durerea unei lumi aservită răului, acceptîndu-și martiriul pînă la capăt. Este multă supunere și mult orgoliu în acceptarea acestui sacrificiu. Două cuvinte despre construcția cărții care poartă sugestiv subtitlul Glasuri. Romanul este alcătuit din șase monologuri interioare aparținînd Medeeii, lui Jason, Agamedei, lui Akamas, lui Leukon și
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
nou, nu acela creat după tiparul rigid al omului nou, ci tînărul anilor 2000 așa cum arată el în mod firesc: dezinhibat, fără complexe, care se întreține singur, care arată bine și se îmbracă bine, care face din literatură nu un martiriu, ci o plăcere, fără obsesii, fără drame, dar cu o reală seriozitate. Cam aici s-ar opri similitudinile. Pentru că ceea ce îi aduce împreună pe cei doi în spațiul aceleiași cronici sînt de fapt diferențele. îmi închipui aceste două cărți așezate
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
Martirii - biruitori ai suferinței prin credință - Despre martiri și martiriu - Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Dr. Liviu PETCU Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf. Mucenic Saturus către ucenicul său, Pudens
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Martirii - biruitori ai suferinței prin credință - Despre martiri și martiriu - Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Dr. Liviu PETCU Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf. Mucenic Saturus către ucenicul său, Pudens, în Actele martirice) Introducere Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din ziua de 18 iunie 2009, a proclamat anul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
societatea, precum și necesitatea evidențierii acestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre, am găsit de cuviință să venim în întâmpinarea clerului și a credincioșilor prin întocmirea unui un florilegiu patristic tematic, intitulat Sângele martirilor - sămânța creștinilor. Despre martiri și martiriu. După cum se știe, propovăduirea creștină a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
footnote>. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Creștinii bogați își pierdeau averile și libertatea și erau puși la munci silnice în mine și ocne, pe tot parcursul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de tortură, cât mai înfricoșătoare. Martirii, privind supliciile ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre viață, căci pentru ei, Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Șiau îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viață, pe care cred că au descoperit-o. Au avut de ales între a-și lepăda credința și a muri o dată cu convingerile pe care le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei (Gal. 2, 20). În lumina sa, martiriul dobândește un sens nou: este urmarea deplină a lui Hristos, participarea desăvârșită la mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mărturisirea Sa și la mântuire. Îngerii îi priveghează și Duhul Domnului e alături de ei și lucrează în ei. Din moment ce Hristos suferă în martir, acesta din urmă participă la patimile lui Hristos. El, Care suferea în ei, împlinea mari minuni. Astfel, martiriul este un gest de iubire: martirii erau ușurați de iubirea lui Hristos. În timp ce mulțimea cerea ca martirii să fie biciuiți și supuși la diferite suplicii - așa cum a fost biciuit și prigonit Iisus -, ei se bucură pentru că îndură astfel o parte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul al II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 s.q. footnote> Asupriți pe nedrept și fără milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște, Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985, p. 450. footnote>. Astăzi, comunitatea creștinilor își exprimă și își înnoiește bucuria reunindu-se în jurul moaștelor mucenicilor; astfel, martiriul apare ca o bucurie pentru întreaga Biserică. Chipurile bunilor și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. Și în timpul nostru, problema mărturisirii dreptei credințe este una de actualitate. Sunt unii care se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumnezeu, pentru ca lumea, eliberată de patimi, să fie dreaptă, și din inimă smerită să le adresăm cerere de rugăciune, zicându-le: Sfinților Mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre! Definiția martiriului „Mucenicia este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Sf. Nicolae Cabasila, în opera Despre viața în Hristos, făcând referire la martiriu, scrie: „Mucenicia este o școală a sfințeniei, o arătare a bunătății, mărturia lămurită că nu cunoaște nimic altceva
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre! Definiția martiriului „Mucenicia este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Sf. Nicolae Cabasila, în opera Despre viața în Hristos, făcând referire la martiriu, scrie: „Mucenicia este o școală a sfințeniei, o arătare a bunătății, mărturia lămurită că nu cunoaște nimic altceva decât pe Hristos; că-L iubești mai mult decât tot ce poate fi iubit și că în nimic nu-Ți mai pui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
înapoi lui Dumnezeu, cu recunoștință și dragoste, ca pe o comoară încredințată lui, omul pe care îl cere Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 75.4., în PSB, vol. 5, p. 269) „Ce este în fond martiriul și câtă îndrăzneală ne dă față de Dumnezeu, se poate vedea și din cele ce urmează. Fiind sfântul un om generos și vrând să răscumpere binefacerile cu care i-a luato înainte Dumnezeu, el caută ce echivalent ar putea aduce Domnului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit, sună astfel: Paharul mântuirii voi lua și numele Domnului voi chema (Ps. 115, 4). Paharul mântuirii se numește de obicei martiriul, după cum găsim în Evanghelie<footnote Notă Pr. Bodogae: Expresia paharul mântuirii, în sensul de la Rom. 8, 17 (dacă pătimim împreună cu Hristos), e pusă de Origen în legătură cu ruga Domnului Iisus, din grădina Ghetsimani (Mt. 26, 39), cum se vede din In
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
râvneau mai multă cinste cei care voiau să fie așezați de-a dreapta și de-a stânga lui Iisus în Împărăția Sa, le-a spus Domnul: Puteți bea paharul pe care Eu îl voi bea? (Mt. 20, 22), prin pahar înțelegând martiriul, după cum apare lămurit și din: Părinte, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu (Mt. 26, 39; Mc. 14, 36). Mai învățăm și că cel care bea acel pahar pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bisericească, VI, 42, 5. (n.s. 164, p. 372) footnote>. Acesta este deci paharul mântuirii. Cel care-l va lua va chema numele Domnului, iar tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui (In. 2, 32)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXVIII, în PSB, vol. 8, p. 374) Martiriul botezul sângelui „Toate păcatele se răscumpără prin această suferință. De aceea și noi vă aducem pe dată mulțumiri pentru sentințele voastre. Aici stă contradicția între lucrurile divine și cele umane: în timp ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Acesta este deci paharul mântuirii. Cel care-l va lua va chema numele Domnului, iar tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui (In. 2, 32)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXVIII, în PSB, vol. 8, p. 374) Martiriul botezul sângelui „Toate păcatele se răscumpără prin această suferință. De aceea și noi vă aducem pe dată mulțumiri pentru sentințele voastre. Aici stă contradicția între lucrurile divine și cele umane: în timp ce voi ne osândiți, Dumnezeu ne mântuiește”. (Tertulian, Apologeticul, L
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne osândiți, Dumnezeu ne mântuiește”. (Tertulian, Apologeticul, L, 16, în PSB, vol. 3, p. 109) „După legile evanghelice nu putem fi botezați de două ori cu apă și duh spre iertarea păcatelor, și că în schimb ni se îngăduie botezul martiriului<footnote Notă Pr. Bodogae: S-ar părea că Origen nu ar cunoaște Taina pocăinței din moment ce prezintă aici martiriul ca substitut al ei. În schimb, în alte opere ale sale el se exprimă mai clar. De pildă în tratatul Despre rugăciune
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]