60 matches
-
e necesar - va fi vorba în Ultimele zile din viața literaturii. Despre inaderența publicului autohton la ceea ce se trăiește, cultural, aiurea și nu aici, despre sufocarea didactică pe care o suferă textele odinioară fascinante, despre anorexicii minimaliști, mutanții autoficționari, intruvabilii maximaliști și cei din urmă dintre marii scriitori. Ce le e unește? La suprafață - o certă competență intelectuală în care Alexandru Matei nu pare să aibă, în presa românească, rival, iar în subsidiar - o tonalitate profetică, aplicată exclusivist, cât se poate
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
au îngreunat activitatea Partidului Național Român din Transilvania. Seria de articole publicate de Ioan Slavici în Corespondența română sub titluri ca Renegații, Moderații, Avertismente, Moții ș.a. este limpede în acest sens. Slavici nu este nici măcar un moderat, ci este un maximalist - el cere în permanență respectarea integrală, de către maghiari, a angajamentelor luate față de împărat în 1867 și a Legii minorităților din1868 -, dar unul care refuză retorica găunoasă și acțiunea pripită. Amenințarea colosului rus îl împidică să se înroleze în corul celor
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
sub raport estetic. Asta l-ar transforma pe Conkan într-un mediocru locvace. O altă cale (pe care, sagace, o adoptă și Bogdan-Alexandru Stănescu în articolul de care pomeneam) e cu adevărat subversivă, căci se referă la un întreg discurs (maximalist, cum i se spune cel mai adesea) pe care, pastișându-l discret, Conkan îl subminează. Pentru această a doua interpretare, argumentele mi se par și mai numeroase, și mai greu de combătut: numele fericitului Markon (care e evident, un cuvânt
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
care nu se tem că își vor pierde susținătorii. O acțiune nu poate fi exagerat de radicală. Nu există așa ceva. Dimpotrivă, în general nu sunt mulțumiți post factum, deseori spun că s-ar fi putut pronunța și mai ferm. Suntem maximaliști - notează Szocs Zoltan, lider HVIM. In al doilea episod al seriei noastre vom prezenta organizația din Transilvania a Mișcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM). HVIM din Transilvania a fost constituită în 2003. In momentul de față există grupe HVIM
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
ocupe aceste poziții în urma unei alegeri firești, în funcție de munca depusă de fiecare. In concluzie, membrii nu îi votează, iar după cum mai afirmă, nici Budapesta nu se amestecă (un alt intervievat al nostru susține însă că liderii sunt numiți de la Budapesta). • Maximaliști Situația centrului de la Budapesta este, în general, similară: uneori cer sfaturi, pentru că sunt mult mai experimentați, însă nimeni nu le spune transilvanilor ce să facă. Nu ne temem că ne vom pierde sprijinul, sponsorizarea.Ca președinte, Szocs nu își amintește
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
vreodată vreo acțiune pe motiv că ar fi considerat-o prea radicală. Dimpotrivă, în general nu sunt mulțumiți post factum cu câte o acțiune sau alta, se spune de multe ori că ar fi putut fi mult mai fermi. Suntem maximaliști -notează președintele. In opinia lui Szocs, organizația transilvană a HVIM trăiește vremurile organizării. Manifestările lor au tot mai mulți participanți și deși celulele își urmează propriul lor drum, aceste drumuri se intersectează deseori cu ale altor organizații. • Relația rusă Deși
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
se supune artistul prin lipsa de folos imediat a creației artistice: „Arta e cu totul nefolositoare”, susține ultima propoziție a acestui excurs Înspre limitele și dincolo de limitele stabilite de către Wilde propriului demers. În aparență minimalist, demersul se relevă a fi maximalist... În exces: o Încercare de a dobândi totul, totalitatea, invocând strategic piedicile puse În cale de practica excesivă a umilinței față de artă, dublată de practicarea agresivă a unui ton peremptoriu, mai potrivit unei dizertații aulice decât unui text ce vorbește
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
metodologic, textul are, după mine, un punct de slăbiciune, sugerând procedee de abordare hermeneutică pentru un tip de interpretare care este posthermeneutic, deconstructivist. Textul este foarte bun, se poate lucra foarte bine pe chestiunea aceasta, eu rămânând În continuare acel maximalist urât de toți, care spune că trebuie să facem o carte cu acest text pus În frunte, cu mici modificări operate de Corin, pentru că merită, dar deficiența În toată interpretarea este recursul la psihanaliză și la psihologie. După mine, anarhetipul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tendințe de reabilitare; prin ezitarea de a valoriza modelul democratic occidental și prin etatism economic - Înțeles ca reticență față de tranziția rapidă la economia de piață și față de diminuarea rolului statului În economie. O a treia categorie a format versantul reformiștilor maximaliști, care a sancționat (cel puțin În mod formal) politica regimului dictatorial anterior, a valorizat principiile democrației de tip occidental și a optat pentru o tranziție rapidă la economia de piață, dublată Însă de măsuri care să diminueze costurile sociale ale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
atitudine refractară față de integrarea europeană sau nord-atlantică. În afara semnării tratatului cu Uniunea Sovietică, reticențele lor nu au fost sesizabile decât În subsidiar, prin evitarea de a adera rapid la exigențele politice și economice ale Uniunii Europene sau ale NATO. Reformiști maximaliști Cea de-a treia de categorie este ilustrată de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Provenind dintr-o nomenclatură marginalizată În ultima decadă a regimului Ceaușescu, liderii UDMR s-au diferențiat de celelalte elite comuniste care au antamat conversii politice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Bruxelles, 2004; Daniel-Luis Seiler, „Pot fi aplicate clivajele lui Rokkan În Europa Centrală și de Est?”, În Jean-Michel De Waele, Partide politice și democrație În Europa Centrală și de Est, Editura Humanitas, București, 2003, p. 166. Distincția dintre minimaliști și maximaliști a fost folosită În contextul studiilor despre clivajele politice În Europa de Est de către Daniel-Luis Seiler. Politologul utiliza această dihotomie pentru a face diferența Între adepții unei tranziții lente la economia de piață și promotorii unei tranziții economice rapide. În studiul nostru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
clivajul identificat de Seiler, ci să definească categorii În cadrul nomenclaturii convertite, atât din perspectiva raportării la trecutul dictatorial, cât și din cea a chestiunii economice și a valorizării relațiilor cu partide și structuri europene. Astfel, termenii reformiști minimaliști și reformiști maximaliști propuși de noi nu trebuie confundanți cu definițiile seileriene. Monitorul Oficial al României, 22 decembrie 1989, an I, nr. 1, p. 1. Vezi, În acest sens, Raluca Grosescu, Reclassement social et regroupement politique de la nomenklatura roumaine dans la période postcommuniste
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
modelul acestora din urmă, "a treia revoluție" își exercită efectele conflictuale de-a lungul celor două axe structurale. Revoluții Naționale Industriale Internaționale Axe Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate civilă, care pune în opoziție "partidele totalitare" cu "partidele democrate", în timp ce pe axa funcțională ea se traduce prin clivajul minimaliști / maximaliști, care pune în opoziție "partidele sociale" cu "partidele liberale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate civilă, care pune în opoziție "partidele totalitare" cu "partidele democrate", în timp ce pe axa funcțională ea se traduce prin clivajul minimaliști / maximaliști, care pune în opoziție "partidele sociale" cu "partidele liberale". Patru familii de partide, care se opun două cîte două, se adaugă astfel celor opt care compun peisajul politic al țărilor occidentale. REVENIREA LA VECHILE CLIVAJE Devenite independente sau recăpătîndu-și independența
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
considerându-le: nu soluții, ci parte a problemei dezvoltării Africii, din pricina creării la nivelul beneficiarilor a unei mentalități de asistat, încurajării corupției, conflictelor interne și a distrugerii culturii locale. Poziția sa este criticată, în schimb, din toate părțile, atât de maximaliști, cât și de criticii moderați (Stuckler și Basu, 2010), din cauza acestor opinii considerate extreme, prin care se preferă sărăcia sau subdezvoltarea acceptării unui ajutor internațional pentru dezvoltare. Deși privite de unii autori ca fiind potențiale reformatoare în domeniu, organizațiile private
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
V. Alter. În anii '20, Liga poloneză a întreținut legături internaționale foarte strînse cu maximaliștii italieni: Pietro Nenni, sensibil la lupta împotriva fascismului, destul de apropiat de IAG prin pozițiile sale și care, pînă în 1930 a aparținut Partidului Socialist Italian Maximalist, membru al Biroului de la Paris 34, elvețianul Robert Grimm, francezul J. Zyromski, care din 1927 animă o tendință de stînga în SFIO, "Bătălia socialistă" favorabilă unității de acțiune cu comuniștii, o vor susține. Printre apărătorii săi, îi regăsim și pe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
transplantul de organe). În plus, în această a doua interpretare, care pune accentul pe tratamentele medicale disponibile, nu oferă nicio justificare pentru finanțarea cercetărilor menite descoperirii unor noi metode de tratament sau îmbunătățirii celor deja existente. Reproșuri similare la adresa idealului maximalist al egalității de acces au fost aduse și de Amy Gutmann. Acest ideal, observă Gutmann, ar fi un principiu acceptabil al echității în distribuția serviciilor medicale numai într-o societate care nu ar fi nevoită să facă niciun fel de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
la bunurile care sporesc calitatea vieții ar fi, într-adevăr, o societate sumbră. Cei mai mulți oameni nu doresc să-și devoteze întreaga lor viață obiectivului de a fi într-o stare maximală de sănătate și siguranță"14. Principalul reproș la adresa idealului maximalist al egalității accesului este, cu alte cuvinte, acela că acest ideal nu ține cont de faptul că resursele medicale sunt și vor fi întotdeauna insuficiente. Aceasta deoarece, așa cum a observat într-un celebru argument Kenneth Arrow, resursele disponibile nu vor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în privința principiilor potrivite în contexte particulare. Drept urmare, suspiciunea profundă cu privire la strategiile pur procedurale de stabilire a priorităților este întemeiată"42. 1.5. Egalitarianismul idealist versus egalitarianismul realist Este momentul să ne reîntoarcem acum la egalitarianismul pe care l-am numit maximalist și la criticile adresate de obicei acestuia. Așa cum am văzut, principala critică la adresa sa este lipsa de fezabilitate. În plus, maximaliștii sunt acuzați de faptul că nu țin seama de disponibilitatea limitată a resurselor medicale sau că încearcă să o
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu. Așa cum se poate constata cu ușurință din aceste scrieri, maximaliștii sunt conștienți de constrângerile privind disponibilitatea sau costurile serviciilor medicale asupra cărora atrag atenția egalitarienii realiști (precum Denier, Gutmann sau Cartwright). Mai mult, implementarea strictă și completă a idealului maximalist al egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale este atât nefezabilă, cât și indezirabilă (din motivele invocate de către realiști). Cu toate acestea, ei rămân convinși că idealul maximalist al egalității de acces este idealul adecvat al dreptății în distribuția
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
fezabilitate a idealului sau implicațiile sale inacceptabile dovedesc, în opinia idealiștilor, doar faptul că idealul nu trebuie aplicat în întregime, nu și faptul că el este inacceptabil 44. Această doctrină metafilosofică stă și la baza principalei argumentări produse în favoarea idealului maximalist: cea oferită de Albert Weale. Principalul argument al lui Weale în favoarea acestui ideal este acela că disponibilitatea limitată a resurselor medicale și necesitatea raționalizării lor nu dovedesc că acest ideal este contradictoriu. Nu există nicio contradicție între idealul accesului egal
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acestei concluzii pledează și alte câteva argumente importante, evidențiate pe parcursul lucrării. Unul dintre acestea este că idealul maximalist al egalității de acces nu este, de fapt, un ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Un altul este acela că idealul maximalist al egalității accesului la serviciile de îngrijiri medicale este afectat serios, spre exemplu, de faptul că el nu poate legitima în numele dreptății distributive asigurările medicale private (altfel spus, libertatea indivizilor de a dispune de propriile resurse după cum cred de cuviință
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
astfel de condiții? Dacă vom ridica acest tip de întrebări filosofilor contemporani preocupați de teoretizarea dreptății în distribuția serviciilor medicale, fie că sunt egalitarieni, suficientiști sau prioritarieni, vom constata că ei ne oferă aproximativ același răspuns. Mai precis, inclusiv egalitarienii maximaliști vor recunoaște că deși, la modul ideal, dreptatea cere accesul universal (egal) la cele mai bune posibil servicii medicale, în realitate, trebuie să ne mulțumim și este rezonabil să fim mulțumiți cu un acces la servicii medicale mai puțin decât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
insurance, or both). The ideal of equal access is supported, in turn, in two main versions: a maximalist one and a sufficientist one. The two differ by the answer they give to the question "Equal access to what?" In the maximalist version, the basic demand of ideal justice is the equal access of citizens with equal medical needs to "the best possible health care". In the sufficientist version, egalitarianism demands only the equal access to a "decent" or "proper" level of
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
needs a very exigent specification of what constitutes a "sufficient" or "proper" set of health care (similar, in this respect, with the specifications usually offered by the egalitarian philosophers to equal access to medical care). The greatest problems of the maximalist ideal of equal access are usually deemed to be either the fact that the attempt to carry it out would virtually require unlimited expenses for the supply and improvement of health care (expenses which would be economically unsustainable for any
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]