37 matches
-
viteză mare cursul este vijelios - este faza de tinerețe, urmează cursul mijlociu unde viteza apei scade, valea se lărgește, asperitățile se estompează - este faza de maturitate și cursul inferior, aproape de locul de vărsare, unde viteza apei se evazează, cursul se meandrează - este faza de bătrânețe. Și în evoluția vieții unui om există cele trei faze: tinerețe, maturitate și bătrânețe. Deosebirea esențială constă în faptul că viața râului se măsoară în zeci și sute de milioane de ani, pe câtă vreme viața unui om
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481406946.html [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
2) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Inconsistența timpului constă În faptul că trecutul Are forma unui ou meandrat A cărui coajă subțire de bronz Acoperă un alt ou Mai puțin meandrat Cu o coajă de bronz și mai subțire Mai estompată și mai nehotărâtă Care învelește un alt ou... Care învelește un alt ou... Sfidând parcă și fiind în antiteză cu prezentul Prezent din a cărui tectonică Din fragmente,și particule
INSTABILITATEA PREZENTULUI (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Instabilitatea_prezentului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/364611_a_365940]
-
prizoniere Se zbat în ceasuri tăcute și reci. Ce luna albă în ochi se scufundă Ce viforâta zăpadă în mine mai strigă. Ce albă e banchiza așteptării... Un râu de vorbe parcă nerostite Când cuvintele curg prin venele visării Ce meandrează timpul în catrene triste. Din colaps se învolburează umeri Frânturi de stele, adânc de pulberi Dintr-a eternității coasta, Descompuși,diformi și parcă moi, Umbre plutind la întâmplare Noi vom rămâne rătăciți și goi Între real și ireal sub cruntă
INSTABILITATEA PREZENTULUI (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Instabilitatea_prezentului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/359302_a_360631]
-
Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra ... Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra: trei degete cu care să-ți faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
la intersecția dintre drumul respectiv și linia parcelară ce pornește din borna 32. Limita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecția acesteia cu linia parcelară dintre 13 D și 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nordică: se desfășoară pe la poalele dealurilor Beștepe, începe de la drumul De687/1, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof terenurilor arabile A685, A670) apoi continuă spre est în lungul drumului De667, ocolește spre sud pășunea Pp664, apoi continuă meandrat spre est, învecinându-se cu terenul arabil A528, pășunile P581/2, P527, terenurile arabile A532, A537, A560, pășunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se îndreaptă predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De563, până întâlnește intravilanul comunei Mahmudia; Limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
vidre, nurci, hermeline și mistreți. Fauna piscicola este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul. 2.18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare ... Zona cu regim de protecție integrală lacul Belciug este situată în insula Dranov, în ultimă meandra a brațului Sfântu Gheorghe (km 20 - km 25) și cuprinde lacul propriu-zis, în limitele mâlurilor, la nivelurile maxime ale Dunării. b) Caracterizare ecologică ... Datorită izolării și adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se caracterizează în general printr-un regim variabil cu viituri pluviale în timpul anului și ape mari de primăvară de proveniență mixtă. Există o rețea torențială bine dezvoltată. Valea principală este puțin adâncă, pe alocuri meandrată cu caracter asimetric. În amonte de confluența cu valea Răchita (cca 700m amonte), lunca este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite proluvio-deluviale și sunt fragmentate intens de torenți sau sunt îngropate
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul și Viișoara formează pe stânga Prahovei o lunca comună"). Din zona Puchenii Moșneni panta se reduce și mai mult, iar Prahova începe să meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul actual al acestora, ceea ce indică o tendință generală de acumulare
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni. Aici a fost amenajată o albie nouă, cuprinsă între două diguri. Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperești în aval, are o lungime de 56 km și este cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și efectuându-se lucrări de regularizare mai importante în zona Costuleni. Partea inferioară
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
nisip și de către zone inmlastinate precum Pugi și Xeraco și bazine de apa proaspata. Deasupra tuturor se află laguna Valenciei. Această coasta este traversata de 4 râuri care își încep călătoria în munți : Palancia, Turia, Xuquer, si Serpis. Aceste râuri meandrează în jos către coasta unde intra în mare. Aici apare trafic în cadrul și în jurul porturilo Sagunta, Valencia și Gandia. În aceste porturi se găsesc facilități moderne de pescuit, și centre turistice de unde turistul are șansa de a descoperii frumusețea ținuturilor
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul nu meandrează, ci duce la despletiri. Deci nu orice cot al râului constituie un meandru. Ele se întâlnesc de obicei grupate dar pot fi și izolate. Cele mai tipice se dezvoltă în sectoarele cu profil de echilibru. Numele provine de la râul Meandras
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
un râu de munte în principal pentru că are o vale îngustă, ea devenind destul de orizontală de la Jelezneț în jos. Puțin mai jos, Cerna intră într-un defileu ce taie Munții Krușevo și Demir Hisar către platoul Prilep. Defileul nu este meandrat, dar este adânc, și are maluri abrupte. În platoul Prilep, ajunge la satul Bucin, de la care zona și-a tras denumirea de „cheile Bucinului”. În platoul Prilep, Cerna curge pe la poalele muntelui Krusevo, prin defileu. Albia este superficială. În satul
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale îngustă pe direcția E-V până la Săliște, având o pantă de scurgere accentuată, apoi urmează o direcție de scurgere SE-NV, cursul fiind meandrat, având o lungime de 4 km pe teritoriul orașului Vașcău. Debitul său variază în funcție de cantitatea de precipitații, vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile fiind mai puține. Din afluenții râului Crișul Negru de pe teritoriul orașului Vașcău se amintește: În Platoul Vașcăului
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
acestea pot fi întâlnite prin acele forme de relief cunoscute sub toponimele de : Dealul Sărata (200 m), Dealul Turcului (212 m) sau Dealul Coștiugenilor (214 m). Teritoriul comunei Albești este udat în jumătatea vestică de râul Jijia, cu un curs meandrat pe direcția nord-vest spre sud-vest. În ceea ce privește terasele Jijiei, pe teritotiul comunei Albești s-au putut distinge 3 tipuri de terase : terasa I - inferioară (cu altitudine relativă de 10 metri, sesizată la Mășcăteni și Albești), terasa a II-a (cu altitudine
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
John Law și a Companiei Indiilor condusă de el. În 1718, Bienville a redevenit guvernator al Louisianei, și în timpul acestui mandat a înființat orașul New Orleans, Louisiana. Bienville a scris directorilor Companiei în 1717 anunțându-i că a găsit o meandră a fluviului Mississippi, în formă de semilună, pe care o considera protejată de uragane și de maree și lângă care a propus să se construiască noua capitală a coloniei. A priit permisiunea, iar Bienville a plecat în 1718 să înceapă
Jean-Baptiste Le Moyne de Bienville () [Corola-website/Science/321776_a_323105]
-
mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea se îngustează căpătând aspect de defileu, cu versanți uneori verticali (Pietrișul, Coastele Scheiului), dar apar și bazinete de eroziune în care Argeșul meandrează larg. La ieșirea dintre dealurile subcarpatice valea se deschide și zona apare din nou ca o depresiune, de data aceasta mai joasă. Suntem în Depresiunea Curtea-de-Argeș care face parte din Depresiunea celor Șapte Muscele. Profilul longitudinal al văii coboară de la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
este de 8-11 m, adâncime medie de 1,5-2 m, iar adâncimea maximă de 2,5-4 m. Debitul său mediu este de 7 m³/s în satul Vîtkovți (în ). Principalii afluenți sunt Hnila (dreapta) și Bovaneț (stânga). Cursul râului este meandrat, formând mai multe ostroave. Pe cursul mijlociu, străbate o vale în formă de V (canion)cu pante abrupte, râpi și chei, în care are o lățime de 0,5-1,6 km. Au fost construite hidrocentrale (Bodnarivska și Martînkivska) și aproximativ
Râul Zbruci () [Corola-website/Science/319159_a_320488]
-
sunt de observat în special pe râul Râul Galbein din China în zona de vărsare în mare, unde navele care se îndreaptă spre ocean par să navige deasupra albiei majore. Digurile naturale sunt un fenomen curent în toate râurile care meandrează de pe suprafața globului.
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
380 de metri, curgând din sud spre nord-vest dar schimbându-și în mod repetat direcția. Secțiunile longitudinale ale văii râuiui sunt înguste, bine delimitate, iar cursul este în linie dreaptă. Cu toate acestea, în anumite părți transversale mai largi, râul meandrează lin și trece prin albia îngustă a unui fost râu. În cursul superior secționează zonele compuse din calcar, creând ziduri înalte și abrupte. Cel mai valoros dintre acestea este defileul Załęczański Przełom Warty, dar la fel de impresionante sunt și defileurile din
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
până la 300 m și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Așeză tarta „oferită din impuls“ a lui Gabriel pe o tavă de metal, își trase pardesiul pe umeri și ieși în grădină. Pajiștea de lângă casa Belmont, largă și presărată cu copaci, începea să se îngusteze în dreptul Papucului, ajungând până la o meandră de verde ce se pierdea în desișul de copaci și de tufișuri din capătul grădinii. Aici se afla și un hangar, un loc pentru ars buruienile, și un spațiu care fusese pe vremuri un teren de tenis. Mai supraviețuiau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]