232 matches
-
din München; ora 18 - Palmaresul expoziției filatelice, în cadrul căruia dlui Leonard Pașcanu, președintele F.F.R. , îi va fi oferită insigna de onoare din partea Academiei Europene de Filatelie l duminică, 12 octombrie, orele 8-14, la Cercul Militar, Târgul colecționarilor de timbre, cartofilie, medalistică, numismatică, antichități, insignofilie, obiecte decorative.
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
A. Urechia, unul dintre organizatorii manifestărilor, Ilie Zanfir. Manifestările au început cu un "Omagiu la Statuia lui Mihai Eminescu', prilej cu care s-au depus flori iar autoritățile locale și personalități culturale gălățene au rostit alocuțiuni. A urmat "Eminescu în medalistică" - vernisajul expoziției de medalii și alte materiale specificate în cataloagele 'Eminescu în medalistică" și respectiv '101 portrete în medalistică", din colecția prof. Victor Macarie, între care se remarcă și medalii al căror autor este sculptorul leton Janis Strupulis, în total
Prima statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68637_a_69962]
-
Omagiu la Statuia lui Mihai Eminescu', prilej cu care s-au depus flori iar autoritățile locale și personalități culturale gălățene au rostit alocuțiuni. A urmat "Eminescu în medalistică" - vernisajul expoziției de medalii și alte materiale specificate în cataloagele 'Eminescu în medalistică" și respectiv '101 portrete în medalistică", din colecția prof. Victor Macarie, între care se remarcă și medalii al căror autor este sculptorul leton Janis Strupulis, în total fiind 354 de exponate. Vernisajul a fost urmat de lansarea unei Plachete și
Prima statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68637_a_69962]
-
prilej cu care s-au depus flori iar autoritățile locale și personalități culturale gălățene au rostit alocuțiuni. A urmat "Eminescu în medalistică" - vernisajul expoziției de medalii și alte materiale specificate în cataloagele 'Eminescu în medalistică" și respectiv '101 portrete în medalistică", din colecția prof. Victor Macarie, între care se remarcă și medalii al căror autor este sculptorul leton Janis Strupulis, în total fiind 354 de exponate. Vernisajul a fost urmat de lansarea unei Plachete și a unei Medalii omagiale pentru marcarea
Prima statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68637_a_69962]
-
lipsește. Cartea vine din Iașul secolului al XVII-lea și a fost în posesiunea lui N. Istrate. Se dau facsimile și se reproduc majuscule.” (Revista istorică, 11, nr. 7-9, iulie-septembrie 1925, p. 242-243). 12. Florian Zapletal (1884-1969), numismat. Specialist în medalistică.
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
E. Simion, M. Steriade, Titiucă, Todoran, Ungheanu, Uscătescu, Vatama niuc, Vianu, Vuia, Vieru etc., etc.). Nu putea lipsi prezența lui Eminescu ca erou literar sau în lucrări de istorie, dicționare și enciclopedii, în muzica, arte vizuale, cinema tografie, filatelie și medalistică, precum și edițiile importante ale operei sale, în limba română și în alte limbi. Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic este opera unui exeget de care însuși Poetul ar fi mândru, o lucrare care se înscrie în pantheonul culturii române, pentru că această lucrare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
amenajat după 1990, alături de biblioteca publică „Luca Paul”, cu sediul tot aici, cea mai veche bibliotecă din mediul rural al Țării Românești . Muzeul cuprinde, pe lângă obiecte de etnografie și folclor, colecții de icoane pe lemn și pe sticlă, colecție de medalistică, lucrări de metaloplastie și artă plastică modernă, colecție de pristolnice și cruci vechi, carte veche (în incinta bibliotecii). O scurtă incursiune în muzeu dă la iveală bogata istorie a localității, importanța acordată de mănăstirea Argeșului (cea mai valoroasă moșie a
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
evul mediu” și „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud-vestică a Moldovei”. COLECȚIILE SECȚIEI DE ISTORIE-ARHEOLOGIE Secția de istorie-arheologie deține în patrimoniul său un număr de aproximativ 35.000 de piese, structurate pe următoarele colecții: arheologie, istorie, numismatică, medalistică, documente și carte veche românească și străină. Aceste colecții acoperă o lungă perioadă de timp, începând din paleolitic și până în zilele noastre. Ele s-au creat și dezvoltat în principal pe baza cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
paleolitică și până în epoca medievalăă sau din achiziții și donații (pentru perioada medievală, modernă și contemporanăă. Acestea cuprind obiecte de patrimoniu cultural reprezentate prin unelte, ceramică, arme, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și până în prezent, precum și importanța economică și comercială a zonei. În ceea ce privește colecția de medalistică, instituția noastră deține un important număr de piese datorat, pe de o parte donației col.(r.Ioan Dogaru, precum și unor achiziții și donații din alte surse. Un loc important în cadrul colecțiilor instituției noastre îl ocupă colecția de acte, documente și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii format din Grădina Botanică care se întinde pe o suprafață de 18 ha, Planetariul și Acvariul Muzeul de Istorie Galați Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Muzeul de artă vizuală Muzeul Satului Galați Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică Casa Colecțiilor ÎFarmacia Țincă Castrul Roman de la Tirighina Barboși Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați Teatrul Gulliver Teatrul Liric Nae Leonard Domnia lui Cuza a adus orașului, de la început, o serie de îmbunătățiri, ca să ajungă o “mare piață
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are încrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de medalistică pe care le-am publicat în anii 2002 și 2005. Am extras și am integrat, în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat discuției privind imaginile simbol de pe medaliile instituțiilor academice ieșene. Incursiunea în medalistica ieșeană de la 1774 și până în zilele noastre, are acum unele îmbunătățiri și completări cu medalii despre existența cărora am aflat ulterior și se constituie în partea întâi a prezentei ediții. Pentru frumusețe dar și pentru a reține atenția asupra grijii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
își leagă numele, între altele, punerea pietrei de temelie a Palatului Universității și impozantul edificiu, amplasat în zona Iașului încărcată de istorie, numită Fundație, care adăpostește acum Biblioteca Centrală Universitară, dar care, din păcate, nu este reprezentat medalistic. Splendida realizare medalistică, scanată după un exemplar dintr-o colecție ieșeană, stimulează imaginația contemplatorului prin impresia de masivitate și greutate a coroanei de pe capul regelui Ferdinand, prin compoziția simbol de pe revers pe care personal o văd ca pe o „pălărie de floarea soarelui
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
este reliefată harta acesteia. ISTORIE PRIN EFIGII ȘI CELEBRITĂȚI Învățăcelul de altădată la Alma Mater Iassiensis, pe ale cărei personalități - reflectate în domeniul pasiunii domniei sale - le-a omagiat la 150 de ani ai instituției, este autorul și al altor lucrări de medalistică privind istoria Iașului, ori cea a personalităților afirmate aici și pe alte meleaguri românești, ori de departe. Cititorul le va reține lesne în timpul lecturii pe cele selectate în lucrarea de față. Ceea ce ținem să punctăm acum sunt câteva nuanțe pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dune, E necuprinsu-n care vei fi de-acum-nainte Încununat de lauri, știință și renume ! Format întru rigoare și temeinicie de mari profesori de la facultățile de Filologie/Litere și Filosofie ale Universității ieșene, cărturarul Andone Cumpătescu, truditor de mulți ani pe tărâmul medalisticii, exeget perseverent și membru de seamă al Societății Numismatice Române, autor a multor studii și articole de profil în presa ultimelor decenii, este semnatarul și al altor lucrări de referință în domeniu, cum ar fi Personalități ale Iașului în imagini
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
România. Sunt acestea probe neîndoielnice ale urmării cu credință a spiritului în care a fost format la înalta școală academică ieșeană. Actuala ediție a doua Alma mater Iassiensis în imagini medalistice oferă cititorului o altă perspectivă, prin excursul atotcuprinzător al medalisticii ieșene, în contextul căreia își găsește locul firesc cea privitoare la instituții și personalități academice pe domenii. Fiecare apariție este privită critic și valorizator, lămurește polemici și erori, grăbiri artstice și multe altele, dar și multe medalii noi, cunoscute în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dar și multe medalii noi, cunoscute în medii restrânse, ceea ce va atrage atenția specialiștilor și cititorilor. Am credința că această carte va fi citită cu interes de toată lumea, spre cinstea și bucuria autorului. Constantin Ilie jurnalist Radio Iași PARTEA I MEDALISTICA IEȘEANĂ DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, monedă sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
SUPUSE ÎN ANUL DOMNULUI 1600 PRIN VIGILENȚĂ, VIRTUTE ȘI PUTEREA ARMELOR A REPURTAT VICTORIA”. Moneda, medalia, „moneta-medalie” sau, de ce nu, moneda comemorativă rămâne în istoria noastră culturală ca o realizare de excepție din epoca Viteazului, care marchează debutul în reflectarea medalistică românească și care face trimiteri tangențiale la istoria Moldovei și implicit a Iașului, din acele timpuri. Peste un secol și mai bine, Constantin Brâncoveanu realizează medalii care, după opinia lui Del Chiaro, secretarul particular al acestuia, urmau să fie împărțite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe aceea de monedă, celor din 1772 și 1774 nu li se poate atribui decât aceea de medalie, și implicit, de prime medalii românești care se referă la Moldova și la Iași. Următoarea medalie referitoare la Iași, care marchează începutul medalisticii moderne în această parte de țară românească, este realizată în anul 1838, cu ocazia împlinirii a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene. Până la actul Unirii din 1859, încă trei medalii se referă la viața Iașului. Două dintre acestea, bătute în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
reluăm o discuție referitoare la afirmațiile din Catalogul medaliilor moldo-române de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/II, 1906, care pun sub semnul întrebării autenticitatea a trei dintre realizările medalisticii ieșene timpurii: medalia aniversării Academiei Mihăilene, din 1838, aceea a concertului susținul de Liszt la Iași, în ianuarie 1847 și medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola de lângă Iași, în aprilie 1859. „La serbarea existenței de un an al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și 36rv) se realizează la împlinirea a trei ani de la înființarea Academiei Mihăilene (și nu la un an) și că negarea autenticității nu este susținută cu nici un fel de argumente. Este prima și, din păcate nu și ultima, dintre realizările medalisticii timpurii ieșene, a cărei autenticitate este negată, cu brutalitate și fără argumente. Așa stau lucrurile, cum afirmam mai sus, și cu medalia dedicată vizitei lui Liszt la Iași, din 1847 sau cu medalia fuzionării armatelor moldovene și muntene, la Socola
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Șaraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistică românească, care acreditează ideea că Șaraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografică a lui Ion Massof vor clarifica statutul familiei Șaraga în raport cu creația medalistică ieșeană. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și poziția lui Nicolae Sternberg în această problemă. În aprilie 1912, Elias Șaraga se adresează cu un memoriu Primăriei din Iași arătând că: „Dacă n-ar fi
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că dintre frații Șaraga, Elias, deși om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lunga sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatică în general și medalistică, care i-au dat o prestanță deosebită atât în perioada activă, de dinainte de primul război mondial, cât mai ales în perioada dintre cele două războaie, când era foarte regretat și devenise simbolul omului care știe tot, al Iașului de odinioară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]