81 matches
-
răsar figurile de stil Și-mi cade stilografu-n astenie La capătul acestui vers fosil. Prea galopantă-i trecerea prin lume Prea galopantă-i trecerea prin lume La care toți contribuim din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
afle cum este apreciat de fetele sale: „ca mierea“, îl lingușește cea mare; „ca zahărul“, îi ține isonul cea mijlocie; „ca sarea în bucate“, spune cea mică, nemulțumindu-l pe împărat, care o alungă din ținut. După ce ajunge nora împăratului megieș, fata cea mică își poftește tatăl la masă, ospătându-l cu bucate pe care le-a „sărat“ cu... miere și zahăr. Tâlcul acestui basm, ca și perenitatea unor obiceiuri, zicale și proverbe sunt mărturii ale însemnătății pe care sarea a
Agenda2003-15-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]
-
și răspunde-n Ursa Mare"; ".Oaspeți suntem/ în tinda luminii/ cu cerul vecini"; S-a întors, ah! în lume-o stea/ mi-s arse mâinile de ea"; În seara aceea ceva se schimbase nespus/ aici-n pământeana epocă/ și-n megieșe ținuturi lunare de sus". Dacă Arghezi vrea să se simtă în infinit "acasă", Blaga ar voi să-și facă zare din pridvor. El își "dezmărginește gândul pe măsura înaltă a firii", pentru ca istoria sufletului să se desfășoare pe nemărginitele dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și era fata frumoasă ca o floare și bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și pentru cei veniți din meleaguri megieșe sau din țări mai depărtate, stăpânirea orânduiește aici popas pentru vămuire... Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel de dialog interior al călugăriței de la Dealu. Dacă până acum călătoria noastră a avut sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nu se afla departe de locul obîrșiei lui Ion Budai-Deleanu și nici la o distanță astronomică de Humulești, drept care ne luăm îngăduința a presupune că prin venele sale pulsa un sînge poporan predispus la șotie. E o redundanță a vitalității megieșe cu gratuitatea, o estetizare spontană a acesteia pe coarda comică. Păcală, Tândală ca și, pe alte meridiane, Till Eulenspiegel, se revendică din același fond psihic hîtru ce se exprima pe o direcție a proiectării neajunsurilor inerente viețuirii în haz expiator
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
pietre și femei”. Se simte, în temeiul unui impuls mizantropic, „perfect în viciul (...) de a însufleți obiecte”. Solitudinea îi ascute simțurile. În perspectiva cosmică, adoptată ca un semnal al lejerității spiritului neconstrîns de convenții, se disting elemente familiare, mărunțișuri anodine megieșe cu simbolurile: „își face rîndunica norocosul cuib: sîrme, crucifixuri,/ lanțuri vechi din economia omului căzute, / lămpița cărnii clipocește-n beznă, / auzul toarce puf nou în urechiușa iernii”. Ființa balansează între întreg și detaliu, între dramă (atribut al ansamblului) și absoluție
Din stirpea damnaților by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5798_a_7123]
-
naționalului”, lipsit de orice interes, întrucît ar fi „pur german”, deci neintegrabil unicei zone de interes în prezent, cea anglo-saxonă. Arghezi, Sadoveanu, Voiculescu? N-ar putea fi decît perdanți din capul locului. Așadar, imixtiunea în estetic a unor criterii geopolitice, megieșe - cum altminteri? - cu cele ale materialismului istoric. Aveți numeroși prieteni, sunteți admirat de mulți. Sunteți tolerant, sunteți dificil? Care sunt criteriile de selecție a celor apropiați? Aproape fiecare din noi se poate arăta și „tolerant”, și „dificil”, în funcție de circumstanțe. Iar
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
nîucî Se balansează lumea pe-o osie năucă Și landul isihiei necât ni se arată, Părând că ne pândește o bolgie șireată în care orice frunză de suflet se usucă. Și, câtă armonie am fost avut al^dată, Frățește-mpărtășită cu megieșe stele. Ci unde-i seminția istoriei acele Acuma când, din oameni, ne-am preschimbat în gloată!? Au nu cumva-i pătrunsă-ntre noi vreo matracucă: Anume să ne-mpingă spre faptele mișele? (Nici Dunărea, de care nu-i modru să
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
astfel s-ar fi răzbunat pe amândoi, că l-au lăsat mofluz, dar asta nu s-a putut dovedi de nimeni niciodată. El nu fusese la nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel ca toți răzeșii, și cei din Filipeni sunt activi în vânzarea și cumpărarea de părți de moșie, sunt consemnați în acte ca martori, semnează cu degetul, adeveresc hotarele, fac parte din instituția „megieșilor”, a „oamenilor buni și bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș, după cum rezultă dintr-un act de întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și-a umplut plosca din lemn de cireș sculptat, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș, un om avut din Moșneni, un sat megieș. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
și întortocheatul tunel al atâtor veacuri întunecoase, ca mai la urmă (într-o mână cu crucea răbdării și resemnării, iar în cealaltă cu candela plăpândă, dar mereu vie, a speranței de mai bine) să mănânci coliva tuturor celor trei imperii megieșe, care de care mai hapsân și mai al dracului cu aceste meleaguri și cu tot ce mișca pe ele. Dar un popor fără idealuri, chiar și atunci când acestea au chipul neeroic al supunerii și îmbracă veșmintele nearătoase ale răbdării, este
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ci acei ai vremurilor care au consacrat locul, prin pana Maestrului. Și cum oamenii trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
sale la Verșeni, îl va fi determinat pe prozator să-i aducă, vremelnic, pe Nicoară Potcoavă, eroul din romanul cu același nume, și pe însoțitorii săi în preajma satului bunicilor. La Davideni (de aici se trag neamurile bunicii sale materne), sat megieș cu Verșenii, despărțit de acesta prin râul Moldova, Nicoara, rănit, a fost adus de credincioșii săi însoțitori pentru loc de adăpost și prilej bun de îngrijire a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
duminică, poate consilierii parohiali și ai primăriei, pentru a nu mai vorbi de păstorul confesional al turmei ... Pe când cele de sus erau tocmite și începuse deja „demantelarea” întregului edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung (de o anumită parte a eșichierului politic dar și, culmea „inepției lui Ceașcă”, de a fi în poziția
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
L-am avut pe Camil Flamarion la îndemână, Dumnezeu în natură. Ăsta-i mare astronom francez din secolul trecut. Da, zic, dumneavoastră vedeți o stea care, când răsare, cam dănțuiește, “Alfa Centaurului”. Toată astronomia arată că Alfa Centaurului este steaua megieșă a sistemului nostru solar. Sistemul solar se compune din nouă planete, cu soarele zece. Și până la megieșa noastră, cea mai de-aproape, este un milion de ani călătoria luminii. Vă rog să calculați, domnilor, ce-a făcut Iuri Gagarin! - N-
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
astfel s-ar fi răzbunat pe amândoi, că l-au lăsat mofluz, dar asta nu s-a putut dovedi de nimeni niciodată. El nu fusese la nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
INTOARCE" - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. I Nuntă îndoliată (Fragment in continuare) La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]