144 matches
-
zice, critica în sînge, împrejurare învederată atît într-o mentalitate neslăbit disociativă, cît și într-o expresie susținut ironică, de-o personalizare bătătoare la ochi. Astfel putem vorbi de Cornel Regman ca de un personaj. Unul cu profunde rădăcini poporane, megieș pe tărîmul relativ nou al exegezei, așa cum am mai arătat și altădată, cu prodigiosul humuleștean, cu istețul Fiu al Pepelei și cu părintele erudit-facețios al }iganiadei, din al cărui ținut de altminteri se trage. Rostirea sa dispunînd, așa cum se cuvine
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
Sionu - dorobanții mei îl vor umili pe fudulul din Bărcănești; Gogu Ionescu va câștiga poate alegerile, nu degeaba duce el geanta lui Guță, dar curcănașii lui vor pierde la Expoziția din 1936. On les aura!" Gogu Ionescu - cel mai avut megieș al lui Mateiu; moșia Bărcănești pe care o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
sapa pe umeri, cu gândul bun să se ducă pe postata lui taică-său, care în gândurile sale îndărătnice și atotstăpânitoare era de acum a sa și să curețe de bălării rapița ca-abia începea să se înfiripe în frunze. Nu știu ce megieș îl văzu uitându-se în soare, înainte de a scuipa în palme ca să se apuce de lucru și țin-te pânză să nu te rupi. Se duse într-un suflet la Năsturel să-i spună povestea și acesta, cu o falcă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească era un grup de boieri, de megieși sau de „oameni buni și bătrâni” în număr prefixat, nominalizați în actul domnesc (6, 12, 24, 36, 48), care erau și „jurători” (arbitri) și care serveau de martori în fața domniei atunci când hotărârea trebuia „aprobată sau casată”. Însă, după cum am mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu supunere. Să trăiești, Măria Ta! POSACUL (aparte): Cu adevărat, mare bucurie o să aibă așteptându-și rândul... PRICINĂ: Ai zis ceva? Nu. Bine! Deci hotărăsc să-i dau de soț fetei mele mai mari, Ana, pe Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, megieș al nostru. Să se întocmească numaidecât carte din care să se vadă că dorim să ni se pețească dintr-acolo această fată a noastră. Și cartea să fie dusă și sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
destui învățați care n-au după ce bea apă și care, pentru un ban cu bortă, abia așteaptă să scârțâie din pene ce li se cere de către cei cu stare. Așa se și cade! Bun urmaș va fi pentru Degeaba-Împărat, tot megieș al nostru, acest Fudul-Voievod și bine o vei duce lângă dânsul, fata mea. Să se scrie deci carte și către aceștia, cum că așteptăm bucuroși pețitorii. Iară acolo să se arate, dar tot numai prin viu grai, ca și dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rămân lângă Măria Ta o vreme, ca să nu-ți pară casa pustie. Nu m-am gândit încă la soț și la plecare. PRICINĂ: Însă m-am gândit eu. Și să nu cutezi a te împotrivi hotărârii mele, că... Iaca, alți megieși ai noștri au feciori buni de-nsurat, care abia așteaptă să le fac semn: Dolofan-Voievod, al lui Hulpav-Împărat, ori Bramburel-Voievod, al lui Lehamite-Împărat, ori Mârlete-Voievod, al lui Bolovan-Împărat, ca să nu mai vorbim de alții, mai depărtați. Alege, și-ți făgăduiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de scaun. LIANA: Așa. Și-n toți acești cincisprezece ani, la multe bătălii și războaie ai luat parte? PÂRJOL: Nu. De ce să spun c-am luat parte, dacă n-am luat? Măria Sa, Gând-Împărat, se află în bună înțelegere cu toți megieșii săi, și nici spre alte hotare mai îndepărtate n-a pornit cu fier și foc. LIANA: Așa am aflat și eu c-ar fi, viteazule. Da' în anii dinaintea venirii domniei tale, cam câte războaie să fi purtat Măria Sa Gând-Împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâlnit mai încâlcită. Brăduț, dă tu de veste să poftească sfetnicii chiar aici; mă aflu cam trudit și-am găsit bun loc de odihnă. (Brăduț iese, revine imediat) LIOARA: Tot nu pricep... GÂND: Vei pricepe îndată. Iaca ce-i: Zarvă-Împărat, megieș al nostru, care, după cum cunoști, n-are tihnă până nu se știe luat la harță cu cineva, văzând că, de fiecare dată, am răspuns cu blândețe împunsăturilor lui, a născocit una mai gogonată: mă trezesc c-un trimis de la dânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răspuns cu blândețe împunsăturilor lui, a născocit una mai gogonată: mă trezesc c-un trimis de la dânsul și c-o carte. Iacă aici și cartea. (scoate din straie o scrisoare cu pecetea desfăcută) Ce zice Măria Sa Zarvă-Împărat? (citește) "Către Gând-Împărat, megieș al nostru. Văzând noi că nu ți-i îndemână și ocolești a te măsura cu noi în luptă, așa cum se cade între doi împărați adevărați, vrem să-ți dovedim că și în trebile filosoficești suntem tari. Așa că te poftim a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Strâmb, de care avem trebuință, drept ale noastre, intrând noi cu putere acolo și bătând semn nou de hotar." LIOARA: Vrasăzică, iar se-ndemnă acest Zarvă-Împărat către ce nu-i a lui. Și ce istorie vrea să-i dezlegi? GÂND: Megieșul nostru socoate, cu puțina lui minte, că cel care-i doritor de liniște și de bună înțelegere face așa pentru că i-ar fi frică. S-ar putea să se încredințeze, până la urmă, că altfel stau lucrurile, dar nu asta dorim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ca, vizita aceasta, să fie ultima din viața voastră, vizită pe care o să-mi aduc aminte permanent, oriunde mă voi găsi! Așa, să știți, și, să țineți minte,asta, întreaga voastră viață! Casapul țăran, ca toți țăranii din satul Bulboaca; megieș de treabă, ca toți megieșii de treabă din comunitate; om ca toți oamenii prin gospodărie, cu animale și păsări; pentru familie, al cărei număr sporise de curând, cu încă un băiețel, al cincilea, cea mai mare fiind fata, Ilinca. Cunoscut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ultima din viața voastră, vizită pe care o să-mi aduc aminte permanent, oriunde mă voi găsi! Așa, să știți, și, să țineți minte,asta, întreaga voastră viață! Casapul țăran, ca toți țăranii din satul Bulboaca; megieș de treabă, ca toți megieșii de treabă din comunitate; om ca toți oamenii prin gospodărie, cu animale și păsări; pentru familie, al cărei număr sporise de curând, cu încă un băiețel, al cincilea, cea mai mare fiind fata, Ilinca. Cunoscut fără antecendente neavenite. Calm la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
auzit de el pentru simplul motiv că băietanul Roibu, după cum îl numește cumătrul Bas-stăpânul, este un căluț discret care o viață întreagă și-a văzut numai și numai de poverile lui și doar arar gospodarul îl mai slobozea, la rugămintea megieșilor, să monteze câte o mânză-iepușoară cu speranța obținerii unor produși de rasă superioară. Că doar Roibu nu-i un roib oarecare, ci un lipițan pursânge de peste patru chintale, cu părul roșcat, înalt la greabăn de aproape 1,60 m., cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să auzi... Că nu-i cu cale s-o scoatem de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înălțătoare imaginea cosmogonică răsturnată într-un ceaun cu mămăligă, din Prânzul, dar se trece repede, pierdută în catastiful unor minuni de uz local. De pildă, unul îl vede pe Dumnezeu, lucru „ieșit din comună" (vanitatea ia frazeologia pe sus...), fiindcă megieșii lui văzuseră, de când erau, doar pe dracu'. Acela, vizionarul, devine sfânt și pleacă, „înotând prin pustiu și certând omenirea/ Până aproape de Caracal." Un sfânt caraghios și tragic, ca Nastratin al lui Barbu, ca Lelița care, tot așteptând vești de pe front
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
că aveam fântână în curte, apa fiind sălcie, bună doar de adăpat animalele și de udat grădina, trebuia să aducem apa de băut de la niște vecini care ne lăsa să facem acest lucru nu numai pe noi, ci pe toți megieșii care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei era din bârne din lemn și scânduri bătute pe deasupra, apoi
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
din mila lui Dumnezeu, domn al țării Moldovei. Iată că a venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri mari și mici, popa Andronică din Fruntești și a arătat înaintea noastră un zapis de mărturie de la mulți oameni buni și de la megieși de prin prejur, anume: Gherasim din Hilipeni și Ionașcu de acolo, și Andronică și Ion Platon și Iosif bătrânul de acolo și fiul lui Iosif și Gavril de acolo și Pentelei din Oncești și Constantin din Medeleni și Ionașcu fiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Școala generală Lunca - Filipeni cu numele și prenumele în unele cazuri, sau numai cu numele de botez și prenumele tatălui, în altele. De asemenea, participarea la tranzacțiile realizate în legătură cu părțile de moșie a multor martori din sat, dar și a megieșilor din alte sate răzășești, a oamenilor buni și bătrâni, ne oferă posibilitatea să facem aprecieri în legătură cu numărul locuitorilor dintr-un sat răzășescă din secolul al XVII-lea și al XVIIIlea. Dacă documentul de danie din 1437-1438, dat de Ilie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
și chingi care bat și strâng ritmic burțile nărăvașelor patrupede, crupele biciuite din care ies aburi, însoțite de îndemnurile chiuite ale călăreților, care dau o tură-două arăturii din stânga cozii, dau senzația unei nemulțumiri că stăpânirea o să aibă de furcă cu megieșii și parcă atenționează mulțimea că trebuie să-și păstreze numulțumirea pentru ea și pentru altă dată, cârmuirii n-o să-i cadă bine murmurele de nerăbdare care ajunsese până la ea. Din cortul mare unde se dădeau sfaturi și reguli de urmat
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un megieș și înaintă falnic: - Hoțule, vei fi pedepsit după legea noastră! Țipetele se întețiră, înghițind și-un chiot gângav de bucurie, ieșit din gâltejul unui om bubos, cocârjat, c-un ochi albit și doi colți lupești în gură... Nicodim îl zărise
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu gaolean[4], o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ce se îndreaptă spre declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd să pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țara pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie... Cutez a-mi părăsi țara și a începe viața într-o țară perfectă
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]