54 matches
-
avut loc Festivalul „Pe marginea Dunării”? Rodica Anghelescu: La Casa de Cultură din municipiul Giurgiu a început adevăratul drum al afirmării mele artistice! Fiind considerată de specialiști ca o tânără, viitoarea Maria Tănase, fiindcă prin interpretarea mea: gestică, nuanțare, timbru, melisme, trăire scenică, vocea gravă... ajunsesem s-o copiez la indigou. Cum destinul fiecărui om este de a-l ridica sau coborî, de-ai veni în cale cu norocul pe care-l doresc toți muritorii, eu am avut șansa vieții mele
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
cele două spații istorice. Evoluând, Paul Surugiu nu concepe universul fără portative, conștientizându-și astfel misiunea, cea de a împlini și configura personalități, de adună și alină sufletul, de a fauri artă muzicii, prin glasu-i duios ce ascunde-n el melisme și căldura, pasiune, onestitate și trăire. “Muzică, notele, ritmul pianului, acordurile calde îmi creionează existența, iar fiecare piesă compusă, interpretată de mine, are în spate o poveste frumoasă, transformată în vibrații ale inimii pe înțelesul tuturor. Fiind una dintre minuni
UN ARTIST! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_simplu_un_artist_rodica_elena_lupu_1371221983.html [Corola-blog/BlogPost/342173_a_343502]
-
recenzie asupra discului "Back to Black", criticii "Entertainment Weekly" erau de părere că frazările lui Winehouse sunt dovezi clare ale influenței pe care Billie Holiday a avut-o asupra sa; aceeași sursă o critica pe Amy pentru cantitatea exagerată de melisme folosite pe parcursul înregistrării LP-ului "Frank". Deși Douglas Wolk de la Pitchfork Media era nemulțumit de felul în care Winehouse își „imita cântărețele favorite de jazz” în momentul debutului, acesta recunoștea calitățile sale vocale deosebite. Conform aceleiași publicații Winehouse „a fost
Amy Winehouse () [Corola-website/Science/309326_a_310655]
-
nu există un text fix, interpretul introduce în cântecul său toate versurile în care se vorbește de singurătate, înstrăinare pe care le cunoaște. Din punct de vedere muzical, cântecele de înstrăinare prezintă, în afară de forma liberă și de caracterul recitativ, unele melisme mai ample amplasate pe ultima silabă a versului și pe interjecții, precum și frecvente inflexiuni în moduri cromatice. În zona vlăscean-teleormăneană se întâlnește un tip aparte de cântec, numit în mod curent „de dragoste” sau, mai simplu, „dragoste”, a căror tematică
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
simbol (coda) este întâlnit mai ales în muzica modernă, dar și în lucrările compozitorilor clasici, cum ar fi Haydn sau Mozart. Cauda, rădăcina latină a codei, este folosită în studiul dirijorilor, din secolele 12 și 13. "Cauda" a fost o melismă lungă pe una din ultimele silabe ale textului, care se repetă în fiecare strofă. Dirijarea, a fost în mod tradițional împărțită în două grupe, "„Conductus cum cauda”" și "„Conductus sine cauda”" (în latină: „Dirijare cu caudă”, „Dirijare fără caudă”), bazată
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
una din ultimele silabe ale textului, care se repetă în fiecare strofă. Dirijarea, a fost în mod tradițional împărțită în două grupe, "„Conductus cum cauda”" și "„Conductus sine cauda”" (în latină: „Dirijare cu caudă”, „Dirijare fără caudă”), bazată pe prezența melismei. Codetta (din italiană „codă/coadă mică” sau „codiță”) are un scop similar cu al codei, dar pe o scară mai mică. O "codetta" tipică încheie expunerea și recapitularea secțiunilor unei lucrări în formă de sonată, după a doua temă (modulată
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
întonării de către un cântăreț sau un grup. Desfășurându-se pe un spațiu melodic (ambitus) restrâns, aceasta cantare putea totuși îmbracă forme diferite, de la psalmodia ce repeta un singur sunet, intercalând pe alocuri scurte formule melodice,până la cantul propriu-zis, bogat în melisme. Cântările liturgice ortodoxe au fost organizate în secolul al VIII-lea de Ioan Damaschinul într-o carte numită octoih. Cele mai vechi canturi care s-au păstrat datează din secolul al IX-lea. Cântările liturgice catolice au căpătat denumirea de
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
a fos aleasă în urma unui casting riguros la care au participat și Andreea Bălan sau Andreea Bănică la începutul lunii mai, Lora a fost aleasă fiindcă a adus acea sensibilitate aparte personajului, informează U TV în original Lea Michele folosește melismele pe tot parcursul pasajelor joase, și amplifică sunetele atunci când sunetele trebuie să fie emise pe cap, iar Lora a reușit aproape impecabil această performanță. Artista a rezonat cu echipa de sunet, cu regizorul de dublaj cât și cu filmul, având
Legendele din Oz: Întoarcerea lui Dorothy () [Corola-website/Science/331635_a_332964]
-
rapid pentru foxtrot. De fapt, din cauza sunetului de tobă de fanfară, seamănă foarte mult cu «Hollaback Girl» al lui Gwen Stefani, fiind o versiune baladescă a acestuia. Trecând mai departe la părțile pozitive, Leona își reține vocalizele, nedeviind în acele melisme care au chinuit-o mereu pe Christina Aguilera”. „Bleeding Love” a debutat în UK Singles Chart pe 28 octombrie 2007, ajungând pe cel mai înalt loc, astfel Lewis devenind prima câștigătoare a emisiunii "The X Factor" care ocupă prima poziție
Bleeding Love () [Corola-website/Science/313547_a_314876]
-
o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
structură ritmico-melodică este deseori folosită de către protopsalți pentru lansarea cadențelor interioare sau finale. Ex. nr. 15: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Fericit bărbatul, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Sfintei Liturghii, p.232, s. 3-4. footnote> Ex. nr. 16: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Anton Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Pann - Axion la Liturghia Sf. Vasile cel Mare, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.167, s. 1. footnote> Aceste patru sunete din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene analizate anterior, cel de-al treilea, cu toate că este mai amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Melisma (gr: μέλος, melos, însemnând „arie, melodie, cântec” în muzică, reprezintă un ornament muzical ce constă în interpretarea unei singure silabe pe o succesiune de note. În culturile antice, această tehnică vocală a fost utilizată pentru hipnoză, în ritualurile de inițiere
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
constă în interpretarea unei singure silabe pe o succesiune de note. În culturile antice, această tehnică vocală a fost utilizată pentru hipnoză, în ritualurile de inițiere și în cele de venerare religioasă. Vechii greci o foloseau pentru incantațiile dedicate zeităților, melisma întâlnindu-se și la majoritatea religiilor din Orientul Mijlociu. În secolul XIX, acest ornament muzical începe să fie folosit și bisericile afro-americane și mai apoi integrat în muzica gospel și R&B. Cântul gregorian este recunoscut pentru melismele sale caracteristice, papa
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
incantațiile dedicate zeităților, melisma întâlnindu-se și la majoritatea religiilor din Orientul Mijlociu. În secolul XIX, acest ornament muzical începe să fie folosit și bisericile afro-americane și mai apoi integrat în muzica gospel și R&B. Cântul gregorian este recunoscut pentru melismele sale caracteristice, papa Grigore al XIII-lea dorind excluderea lor din interpretarea acestuia. În anii 90, cântărețe ca Whitney Houston sau Mariah Carey s-au remarcat prin utilizarea acestei tehnici, iar în anii 2000, presa a dus în atenție folosirea
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
acestuia. În anii 90, cântărețe ca Whitney Houston sau Mariah Carey s-au remarcat prin utilizarea acestei tehnici, iar în anii 2000, presa a dus în atenție folosirea ei în exces de către concurenții de la "American Idol" sau "The X Factor". Melisma a fost utilizată pentru a hipnotiza ascultătorii de popoarele antice, fiind inclusă în cânturi și în anumite ritualuri. Se întâlnește și în cultura indiană, în cântarea Torei. Ulterior, acest ornament muzical a fost preluat de către greci în incantațiile lor dedicate
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
la finele anilor 1800, Biserica catolică a anulat toate modificările realizate de el. În muzica gregoriană există două genuri melismatice: genul mediu melismatic și cel intens melismatic. Majoritatea religiilor din Orientul Mijlociu folosesc această tehnică vocală. Afro-americanii au început să utilizeze melismele odată cu răspândirea bisericilor gospel la începutul secolului 20. În anii anii 1950, acest ornament a fost introdus în muzica R&B și soul. Whitney Houston și Mariah Carey au fost solistele anilor 1990 ce au adus melismele în muzica pop
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
început să utilizeze melismele odată cu răspândirea bisericilor gospel la începutul secolului 20. În anii anii 1950, acest ornament a fost introdus în muzica R&B și soul. Whitney Houston și Mariah Carey au fost solistele anilor 1990 ce au adus melismele în muzica pop, iar în anii 2000 această tehnică vocală este destul de folosită de către Beyoncé, Kelly Clarkson, Mary J. Blige, Christina Aguilera și alții. În muzica gregoriană, melismele au rolul de „a face scările muzicale mai puțin mohorâte și plictisitoare
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
Houston și Mariah Carey au fost solistele anilor 1990 ce au adus melismele în muzica pop, iar în anii 2000 această tehnică vocală este destul de folosită de către Beyoncé, Kelly Clarkson, Mary J. Blige, Christina Aguilera și alții. În muzica gregoriană, melismele au rolul de „a face scările muzicale mai puțin mohorâte și plictisitoare”, Rembert Herbert afirmând despre atribuția acestora: „presupun că pasajele melismatice reprezintă un punct de întâlnire între liniște și vorbire, un fel de pod ce le unește, care se
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
ajută să localizăm vocea autentică a recitării. Este ca și cum ne arată cum sa fim nemișcați când suntem în mișcare, ne ajută să găsim tipul de energie de care avem nevoie. Dacă dorim să descoperim acest caracter al nemișcării vii în melisme, trebuie să le interpretăm nu ca frazele «legato» clasice (...), ci ca pe niște momente momente tăcute. ce vin de nicăieri și se îndreaptă spre nicăieri, ca și cum cântăreții ar putea rămâne la orice notă, în orice moment”. Anthony Heilbut, producător muzical
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]