1,164 matches
-
Juglans (940-1000) este diplomatul uns cu toate alifiile și cu predispoziție către conspirație, Kal (976-1064), astrologul care calculează trecerea timpului și prevestește întîmplările viitoare, Nivalis (1001-1054), înțeleptul care sub masca umilinței dezvoltă o adevărată artă a supraviețuirii în vremuri tulburi, Memorialistul (1026-1089), anonim cum îi stă bine unui om cu asemenea preocupări, Caesar (1054-1098), un fel de Zorro, ziua înger, noaptea demon, aventurier și corsar; Schwartz von Schwartz (1088-1160), genealogul, omul care pune bazele științei pe care se întemeiază tot sistemului
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Constantin Țoiu Îmi șterg bine penița de relele strânse în vârful ei ca niște scame... O mai trec o dată prin păr ca pletoșii grămătici de altădată,... - cum zice în Cum se scrie memorialistul nostru viu și otrăvit cu penița lui veșnic muiată în zeamă de viespi... - grămaticii ceia dugoși care își ștergeau peanele în pletele lor sure și slinoase de se lua cerneala pă deștele vizirului ori imbrohorului dă striga sictir!... grămaticii răi
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prea multe justificări, care mie, unuia, îmi amintesc în rău de ezitările, nenumăratele ezitări ale președintelui Constantinescu. Există o mare justificare a dlui Constantinescu, aceea că a avut încredere în persoane care nu au meritat încrederea sa. Aici cred că memorialistul trebuia să-și pună întrebarea cine e mai vinovat? Cel care i-a solicitat încrederea sau cel care i-a acorda- t-o? Iau un exemplu dintre cele mai izbitoare - Costin Georgescu, șeful SRI după Virgil Măgureanu. Mut, incapabil și tranzacționist, dl Georgescu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Puiei, fiica romancierului. Foarte interesant! Un scurt dosar de presă Care parte dintre ziarele din București au editorializat despre cartea fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Note proaste de sus pînă jos. în JURNALUL NAȚIONAL, Marius Tucă e supărat că memorialiștii care au murit nu mai au loc de cei vii, printre care îl integrează și pe fostul președinte Constantinescu pe care îl consideră "Emil C. pe numele său de scriitor". Totuși să fim serioși, oricît de scurt ar fi un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
dintre afirmațiile sale au stîrnit replici. Și pe bună dreptate. Căci a spune că fostul președinte Constantinescu avea de gînd să pună tancurile pe minerii care porniseră spre București cu Miron Cozma în frunte și că numai faimoasa întîlnire a memorialistului cu Miron Cozma la Cozia a salvat România de evenimente sîngeroase, poate chiar de la un război civil e totuși cam mult. Fără îndoială însă că dl Vasile are un merit pe care nu i-l poate lua nimeni în rezolvarea
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
unic, căruia Radu Vasile nu i-a acordat importanța cuvenită, mai preocupat să se războiască la baionetă cu foștii săi adversari. Îl vedem pe dl Radu Vasile în aceste memorii singur împotriva tuturor, cu excepția, repet, a miniștrilor pediști. Dintre aceștia memorialistul și-a ales totuși o oaie neagră, pe fostul președinte al PD, Petre Roman, cu care e coleg și de partid și de Senat, dar care are o relație proastă cu actualul președinte al partidului, Traian Băsescu. Un alt indiciu
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
interpretare, în schimb ostentativ schematic, în rolul său de a comenta identități concrete, Al. George este atent la prezențele în cenaclu și reține în ce măsură numele acestora au fost trecute de E. Lovinescu în paginile sale de istoric literar și de memorialist. Margareta Feraru este autoare a unor note austere, substanțiale, de o concentrare a esențialului în citate și în rezumate, cu capacitate deosebită de a plasa scriitorul în contextul literaturii române, de a fixa fără îndoieli interdependența dintre scriitor și epocă
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
soldații nu mai încăpeau în cazărmi, se construiseră barăci la marginea orașului, pe unde s-au perindat nemți și români. Când se întorceau de la instrucție, primii cântau Haili hailo sau Lili Marlen, iar ai noștri Vrem Ardealul." Frâna temperamentală a memorialistului înlătură continuarea marșului militar: "prin oțel și foc"! Director de școală în satul moldovean Pleșești, iar pe front căpitan, tatăl memorialistului, om fără de păcat, suferă, după invazia sovietică în România rigorile învingătorului, de slugile acestuia aplicate, cu atât mai mult
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
se întorceau de la instrucție, primii cântau Haili hailo sau Lili Marlen, iar ai noștri Vrem Ardealul." Frâna temperamentală a memorialistului înlătură continuarea marșului militar: "prin oțel și foc"! Director de școală în satul moldovean Pleșești, iar pe front căpitan, tatăl memorialistului, om fără de păcat, suferă, după invazia sovietică în România rigorile învingătorului, de slugile acestuia aplicate, cu atât mai mult cu cât se bucură și de oarecare stare. Reținut în mai multe rânduri este apoi arestat, judecat și condamnat la o
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
primit de la Tudor Vianu, care-i găsește un loc de colaborator, de la G. Călinescu, ce-l angajează la Institutul de Literatură și Folclor, îl scoate din impas. Mult mai târziu, când operația pe cord deschis va deveni o stringentă necesitate, memorialistul va trăi clipe de mare neliniște, durere fizică și capitale întrebări, în esență povestea vieții unui intelectual în principalele ei direcții, cu date de exemplară autenticitate, slujite de o excelentă portretistică. Iată-l pe profesorul Călinescu, "...un bărbat potrivit de
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
de cotarea valorii. Dacă subiecții nu sunt scriitori, decât cu insule de valoare, atunci ei devin veritabile personaje literare picante, ieșite de sub pana criticului conștient de talentul său portretistic. Ce ar face cu acest talent Florin Faifer în ipostaza de memorialist al lumii literare ieșene? Nu înaintez în acest gând, pentru că nu vreau să-l încurajez (a se citi oblic). Slujitor al Mnemosynei (memorie și arte), Florin Faifer a dat viață celor mai variate tipuri umane, servindu-ne informații bio-bibliografice de
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
popular. Se înșală: e doar agasant. Și, vorba lui Argetoianu, ";o dictatură poate să terorizeze, dar nu trebuie să exaspereze!" Firește, dictatura năstăsiotă e de altă natură decât aceea pe care, nu neapărat în glumă, o preamărea celebrul politician și memorialist. Argetoianu vorbea despre România lui Carol al II-lea, dominată de partidul unic și de conducerea discreționară a monarhului. Năstase încă n-a ajuns rege. Dar a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru ca în România să nu
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
nostru. - Vă ascult. - Sunteți depozitarul unor amintiri fabuloase. Care ar fi primele dintre ele? - Primele, primele? Asta e foarte greu de știut; nu pot să-mi dau seama când s-a petrecut un anumit lucru. Sunt plin de admirație față de memorialiștii care povestesc o scenă situând-o exact în timp. Știu, din ce mi-a spus tata, că am vorbit foarte târziu și că "o băgaseră pe mânecă". Pe urmă, după ce am început să vorbesc, nu m-am mai putut opri
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
și spiritul sistematic (volumul este împărțit în cinci mari secțiuni: prima consacrată romanului, de la începuturile sale pînă la noul roman, cea de-a doua liricii (de la Villon și Charles d'Orléans, la Mallarmé, Alain Bosquet și Henri Michaux), a treia memorialiștilor, a patra criticilor și filozofilor, iar cea de-a cincea dramaturgilor. E de prisos să mai insistăm asupra faptului că un asemenea demers presupune, pe lîngă erudiție, spirit de sinteză și o extaordinară familiaritate cu o cultură deloc săracă... Dar
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
satisfacția de a trage singur toate concluziile care se impun. Evitarea marilor teme din manualele de istorie și aducerea în prim plan a unor episoade din viața personală, reținute de fluxul imprevizibil al memoriei, fac parte din intenția programatică a memorialistului: „Un incident mărunt menținut în prim-planul memoriei ia adeseori proporțiile unui cataclism. Văzute prin luneta întoarsă a anilor scurși, din întîmplări zguduitoare la vremea lor nu rămîn adesea decît amintiri incerte. Timpul este un concept flexibil, dar distanța produce
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
subiectivă. Perspectiva ierarhizează și nu de puține ori distorsionează profilul evenimentelor. Pînă la urmă, biograful are libertatea și, îndrăznesc să spun, chiar îndatorirea de a vedea numai ceea ce rămîne convins că merită să fie văzut.” (p. 5) Astfel privite lucrurile, memorialistul de azi dă o altă semnificație unor fapte petrecute în adolescența sa din primii ani ai deceniului șase. El pune în corelație textele patriotice din manualele epocii, în care era ridicat în slăvi eroismul armatei române, cu imaginea terifiantă a
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un calvar (examene grele, exmatriculări arbitrare), pentru alții o veșnică sărbătoare (cei proveniți din producție, sau cu părinți în mediul muncitoresc, înscriși la facultate fără examen, pe baza unui dosar sănătos). Memorialistul își reamintește cu lux de amănunte ampla acțiune de „demascare” care a urmat înfrîngerii revoluției maghiare, în urma căreia și el a fost exmatriculat din Facultatea de Filozofie. Au fost cîteva zile de teroare în care zeci de studenți și profesori
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
unor imagini surprinse „pe viu”, dar și pe cea a unor interpretări, așa cum una și aceeași melodie poate dobîndi aspecte diverse în funcție de timbrul vocii cîntărețului. Așa-zicînd partitura realului (ținînd de spiritul de geometrie) apare dublată de ireductibila notă individuală a memorialistului (ținînd de spiritul de finețe). Iată-l, în carne și oasele-i... literare pe Petre Țuțea: „Petre Țuțea a fost poate singurul om pe care l-am cunoscut, în epoca dictaturii comuniste, care spunea cu voce tare tot ceea ce credea
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
și atente la un itinerariu dintre cele mai atrăgătoare în epocă tocmai prin "cosmopolitismul" său afișat cu dezinvoltură. Raporturile scriitorului cu România sunt urmărite în cartea profesorului scoțian din un-ghiuri conjugate. Autorul pune în joc informații oferite de biografi și memorialiști legați de mediul românesc căruia îi aparținea soția scriitorului printre ei se numără Matyla Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
cu dezinvoltură. Raporturile scriitorului cu România sunt urmărite în cartea profesorului scoțian din un-ghiuri conjugate. Autorul pune în joc informații oferite de biografi și memorialiști legați de mediul românesc căruia îi aparținea soția scriitorului printre ei se numără Matyla Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente de arhivă diplomatică abordate pentru prima oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
superficială, fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de epocă schițat în capitolul următor, intitulat Fuga înainte, capătă relief din nou datorită apelului la documentele legate de familia Morand (îndeosebi corespondența Elenei Morand) și la cele oferite de memorialiști. Starea de criză politică, alunecarea spre dictatură, ascensiunea forțelor fascizante, pro-naziste din țară, ca și prezența franceză la noi ( apreciată, aceasta, destul de surprinzător, ca declinantă după Marea Unire din 1918) sunt privite iarăși prin ochii celor apropiați protagoniștilor cărții, iar
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
iar vocația sa rațională, de teoretician al literaturii, îi refuză talentul acela, al lui Nicolae Manolescu, de exemplu, de sepie care-și ascunde urmele în cerneala imaginilor dezarmante). Îi lipsește doza de histrionism indispensabilă diaristului și-ncă și mai mult memorialistului, lipsă asociată la el unei exigențe cu sine însuși și onestității, refuzului flateriei, față de ceilalți; această spaimă de dezgolire a intimității simțirilor se vede foarte bine în cele două epistole către Ion Vartic, „Scrisoarea spaniolă" și „Scrisoarea bavareză": cea dintîi
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
de Girodet care fusese în mod prudent pus de-o parte. Napoleon avu o reflecție foarte amuzantă, și care spune mult despre puțina neliniște ce i-o provocase omul din tablou ( p. 633): Pare un conspirator coborând prin horn" Specifică memorialistului pare a fi o bruscă înfiorare față cu viața efectiv trăită, devenită la ora scrierii ei un fel de alteritate. Chateaubriand are în multe rânduri asemenea mișcări de recul cronologic, ca și cum ar constata că obiectul narațiunii sale i se sustrage
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
mai multe ori, reface legătura cu perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul unei vaste și diverse opere. Povestirea aleasă pentru Premiul de traducere "Don Quijote", acordat anul acesta de Institutul Cervantes are un pretext românesc și mai multe subtexte
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]