78,308 matches
-
1855, reprezintă ,întâiul roman sentimental și epistolar din literatura noastră." Până la acea dată, romanul românesc se afla într-o stare embrionară. Prima încercare de roman românesc, Elvira sau amorul făr^ de sfârșit, din 1845, care poartă pe foaia de titlu mențiunea ,romans compus de D.F.B.", este mai mult o localizare, o adaptare stângace a unui roman străin rămas neidentificat până acum. O a doua tentativă, romanul istoric Radu al VII-lea de la Afumați, tot din 1845, este ,tradus de S. Andronic
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
fost receptiv la problema climatologica,ecologică și de mediu.Tot liceul am învățat foarte bine,am participat la zeci de concursuri și olimpiade.Cele mai dragi sunt cele naționale,la geografie.In 2007,în clasa a 12-a am luat mențiune pe țară la geografie.Deci vorbesc în cunoștiință de cauză,cunosc foarte bine limitele naturii,chiar dacă e “aparent” un sistem autoreglabil.Dar altceva contează,nu trebuie să avem doctorate în geografie,pentru a știi că:daca plantam copaci vom îmbunătăți
Audiatur et altera pars by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82777_a_84102]
-
să-mi dau seama că e încă un pic de circ pe pâine. De ce l-au invitat pe Vadim. Tocmai pentru că face circ, iar în opinia lor circul vinde... am inteles perfect ce ai citit, ader fără rezerve. cu o mențiune: dacă vă țineau nervii (normal că e de înțeles să nu te țină cu așa o urlătoare demență), ar fi fost fain să vă uitați la el așa și SĂ VĂ STRICĂȚI de râs în timpul perorației. v-aș fi căzut
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea spre post-suprarealism (și implicit, spre postmodernism), a discursului poetic al lui Gellu Naum. În această zonă, "susul și josul, viața și moartea
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
codificare a rezoluțiilor ei, astfel încât să nu poată fi supuse oprobriului public (sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, subsemnatul, ca referent vigilent al lucrării, vă atrag atenția că ea nu poate
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
nu l-am sădit noi/ și care va trebui smuls din rădăcină.// Iar că repovestesc poemul, o fac numai și numai de dragul/ moto-ului, o fascinantă perlă dintr-un șirag militant: Ținea pe masă, lîngă blid,/ Cartea Marelui Partid,/ cu mențiunea sursei, desigur.// În finalul Însemnărilor se mai spunea că Veneția-i putredă,/ că se scufundă, secundă de secundă, că-i iremediabil pierdută/ și că fabuloasa omidă roșie a fost strivită/ de niște omizi albe sau albastre,/ dacă-mi amintesc bine
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
sărbătorilor cu acelea de la Anul Nou. Nici Elena Niculiță Voronca, în Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) nu-l consemnează. Abia în 1914, în studiul etnografic Crăciunul, de Tudor Pamfile, se face o scurtă mențiune ("Pomul de Crăciun e o datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
credeți despre psihologia omului contemporan? - Niciodată nu-mi construiesc personajele. Mereu le-am luat din viață, așa cum mi-au fost oferite de întâmplare și noroc. Relativ la psihologia individului contemporan, cred că-i aceeași de vreo cinșpe mii de anișori. Cu mențiunea că unii se ticăloșesc pe zi ce trece, iar alții devin din ce în ce mai umani. Mă rog, este și acesta unul din paradoxurile societății. - Sunteți un om curajos? - Aveți puțintică răbdare să-mi apară volumele 7 și 8 din Memorii aproximative, și-
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
remarcabili totuși prin umorul involuntar ori candid (!) jucat al confesiunilor - Sălașul intrând, pe de altă parte, în clasa documentarelor de observație, ilustrând pe îndelete (și pe tăcute) viața austeră a unei țărănci de la munte cu cadre frumoase și plastice. O mențiune specială a fost acordată filmului Două sate al Alinei Mungiu-Pippidi, cu un proiect interesant la bază (o paralelă între Scornicești și Nucșoara, două extreme - sau nu?! - cât privește reacțiile la îndoctrinarea comunistă), dar insuficient limpezit și prea marcat de trimiteri
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
sârbo-croat - fără gropi comune, case distruse, execuții sumare, ci având în vedere doar opiniile unor jucători de fotbal risipiți pe la vilele de lux ale marilor cluburi europene. Drama războiului nefiind estompată din acest motiv, ci câștigând, dimpotrivă, în contur. O mențiune specială i-a fost acordată filmului Femeile, fața uitată a războiului de Susan Muska și Greta Olafsdottir - poate cel mai exasperant film din festival prin lungimea sa (84') greu de suportat și printr-o poveste extrem de dezlânată și de risipită
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
un subiect exotic și un tip de demers nu foarte îndepărtat de intențiile unui antropolog. Premiul Centrului Național al Cinematografiei i-a revenit filmului german Dilema lui Duka, gândit oarecum în aceeași cheie a explorării minuțioase a unor culturi îndepărtate. Mențiuni au revenit filmelor Tinutul din nord de Furedi Zoltan (Ungaria), Brigada de Liivo Niglas (Estonia) și Cheia de Dan și Noit Geva (Israel) - ultimul fiind o parabolă foarte actuală și vie a conflictului milenar din Orientul Apropiat. Cu 370 de
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
cel mai greu [...] Pentru a juca acest rol, actorul trebuie să aibă un talent foarte multilateral, să nu exprime permanent unele și aceleași trăsături, ci o diversitate de trăsături. Dan Puric ilustrează perfect toate aceste stări cu maximă naturalețe. O mențiune specială ar trebui făcută în legătură cu dirigintele poștei, partitură pe care Marius Rizea o execută admirabil. Bobcinski și Dobcinski, în schimb, sunt - în această montare - cele mai modificate personaje, în sensul depărtării lor de original, în construirea cărora regizorul a mizat
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
prin disciplina stilului și acuratețea tehnică: cvartetul Renaissance - premiul II - are toate șansele să acopere în perspectivă un mare gol în muzica de cameră românească; Mariana Tudor - premiul III - probat munificența dificil de relevat a harpei; violoncelista Mădălina Irina Tudose (mențiune) a dovedit că are stofă de solistă, bine croită, pe care o va surfila neîndoios vârsta și experiența; Dragoș Mihai Dobre (mențiune) ne-a amintit că arta chitaristică nu se deprinde doar citind instrucțiunile de folosire ale instrumentului, ci și
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
de cameră românească; Mariana Tudor - premiul III - probat munificența dificil de relevat a harpei; violoncelista Mădălina Irina Tudose (mențiune) a dovedit că are stofă de solistă, bine croită, pe care o va surfila neîndoios vârsta și experiența; Dragoș Mihai Dobre (mențiune) ne-a amintit că arta chitaristică nu se deprinde doar citind instrucțiunile de folosire ale instrumentului, ci și intrând în contact cu marile școli chitaristice. A fost un concurs binevenit și binemeritat. Vorba cronicarului: "o mică îndrăzneală, la vreme și
O mică îndrăzneală by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14069_a_15394]
-
polițist Patimă și sânge, în timp ce mânuia aparatul, consemnase toată comanda prânzului bogat, curcan, tort, prăjituri, șampanie și celelalte, onorându-ne, după care casierița ne refuzase banii... No money... no money...băgând de seamă că pe chitanță scria o felicitare precum și mențiunea că totul era gratis având în vedere Crăciunul... Abia luând loc în sală, observasem că toți clienții erau ori ciungi, ori șchiopi, handicapați de toate felurile, ori bătrâni-bătrâni. Fericire civilizată... Fericire barbară... Un prânz pe care nu-l voi uita
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
și publicate în Cahiers Panaït Istrati, no 12, fără precizarea sursei. Cea de a șasea, datată "10.III.1931", o publicăm, prima oară, acum. La vremea apariției Paginilor de corespondență, nu aveam detalii, în afara celor deduse din scrisori și a mențiunii Mihaelei Cristea, despre "prietenia" celor doi scriitori (Istrati nu face nicăieri vreo referire la acest episod din viața sa). Pe de altă parte, conținutul scrisorilor dovedea mai mult decît ceea ce Mihaela Cristea numise "o aleasă prietenie". O confesiune a Henriettei
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
experimentale de cerșetorie, pe care le dădea prin restaurante, seară de seară, de luni pînă vineri, alături de o falsă soție (Mara Nicolescu, promptă și precisă ca o rotiță de ceasornic). Dintr-o distribuție viu colorată, cu multe nume notabile, o mențiune specială ar merita interpretul "jigodiei de cartier", elevul feroce Robert, un tînăr actor, Cristian Gheorghe, care, cum se spune, "se lipește de ecran" (analogul lui "trece rampa"?) și pare făcut pentru cinema. Nae Caranfil are voluptatea de a povesti. Filmul
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
nostru: corupții nu sînt de regulă "leneși"ci, hélas, activi, chiar extrem de activi, propagîndu-și lipsa de scrupule pe diverse planuri și în diverse medii, străduindu-se a-i acorda o funcție complexă. "Lenea"lor ar constitui un factor benefic... O mențiune aparte merită adnotarea lui Constantin Călin la un răspuns oferit unei anchete a revistei Ateneu de către Daniel Dumitriu (pe urmele, specifice eseistului în discuție, ale lui G. Călinescu). Exegetul ieșean prețuiește "cel mai mult"la un om "sărăcia", iar la
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
dovedesc a fi toți din provincie: Ianuș îi atrage atenția, Vakulovski e din Brașov, în fine se face o altă propunere: "Dar să zicem, Svetlana Cârstean, care este din București sută la sută?". Nu e. Și așa mai departe. O mențiune de stil: e inflație de deșteptăciune în cultura română, toți eventualii padre padrone suferă de această meteahnă: Manolescu e "atît de inteligent încît...", Mircea Martin este "un tip superinteligent", ȚȚepeneag e "hiperinteligent". Tot în cercul vicios al "provincialismului": " de Mircea
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
A mers. Parte din discurs a fost televizată. Vorbele lui Patapievici spuse odată la Chestiunea Zilei, par adevărate: "Ei... ne dădeau mult mai mult voie să îndrăznim, decât am făcut-o noi". Am un document emanat de la fostul CNST cu mențiunea "secret de serviciu", și semnat de un om cu nume de animal. Era adresat tovarășului. Pronumele sunt scrise cu literă mare, precum în Biblie când se pomenește de Iisus: "Ca urmare a indicației Dumneavoastră, Vă prezentăm o informare asupra stadiului
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
dovedește astfel a fi în perfect acord cu intuiția lingvistică: la o simplă căutare în rețea (cu Google), primei forme nu i se găsește nici o atestare, în vreme ce pentru cea de a doua apar nu mai puțin de 1.690 de mențiuni. De fapt dumneasa - pronume care nu face diferența între masculin și feminin - continuă să existe doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
că nu vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează pe post de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă n-ar fi mențiunea cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează o mulțime de consecuții și cauzalități în care se amestecă fără restricții planul
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
decembrie 1916, e din același aluat. Numeroase articole amintesc interesul grupului Dada pentru futurism, ca și pentru toate expresiile avangardei în planul poeziei și al picturii. De-abia în numărul 3, din decembrie 1918, Dada și-a găsit vocea proprie. Mențiunea «Culegere literară și poetică» a dispărut, fiind înlocuită de «Director: Tristan Tzara». Dada 3 e o foaie anarhistă, cu o grafică revoluționară. Cubismul și futurismul au fost azvîrlite la coș, odată cu «bunul simț» și «salata burgheză». Cel mai interesant lucru
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
profesorul evocat. Și Ion Mărgineanu solicită evocările unor foști studenți ai profesorului, trăitori pe meleagurile Albei, dar și ale unor prieteni și colaboratori apropiați ca Dumitru Salade (el însuși un fiu al județului Alba), Maria Protase, Mircea Popa etc. O mențiune deosebită merită paginile documentare: referatele de la susținerea doctoratului, semnate de Sextil Pușcariu și D. Popovici, cu aprecieri superlative și cu memorabile caracterizări despre acribia informației istoricului literar Iosif Pervain.
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]