175 matches
-
la birourile din gări asupra schimbărilor intervenite în mersul trenurilor, în această perioadă. O. Nica Odorizarea l Gazului metan În cursul acestei săptămâni, în cadrul măsurilor ce vizează pregătirea pentru iarnă, au avut loc două acțiuni constând în odorizarea suplimentară cu mercaptan a gazelor naturale distribuite de S.C. Distrigaz-Nord S.A. în raza municipiului Timișoara, programate în nopțile de 8/9, respectiv 10/11 noiembrie. Astfel de acțiuni au ca scop detectarea eventualelor emanații din rețeaua de distribuție, precum și din instalațiile individuale de
Agenda2004-46-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283047_a_284376]
-
ca scop detectarea eventualelor emanații din rețeaua de distribuție, precum și din instalațiile individuale de utilizare pentru prevenirea incendiilor și a accidentelor ce se pot solda cu pierderi de vieți omenești. Din acest motiv, persoanele care sesizează mirosul specific de gaz (mercaptan) sunt rugate să contacteze telefonic dispeceratul S.C. Distrigaz-Nord S.A. Timișoara, la numerele 293 415 sau 494333. Până la sosirea echipei de intervenție la fața locului - recomandă Distrigaz abonaților săi -, în zona respectivă nu se va umbla cu foc sau surse de
Agenda2004-46-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283047_a_284376]
-
3. Examinări pentru controlul medical periodic: - examen clinic general anual - examen neurologic anual - manganul în urină anual. 4. Criterii pentru suspiciunea de boală profesională: - semne de afectare extrapiramidala, sindrom neurastenic - mangan în urină peste 10 miug/I. Fișa nr. 68 MERCAPTANI (etil-, metil-, butil-, dodecilmercaptan) 1. Examinări la încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 - PFV. 2. Contraindicații: - conjunctivite, keratite cronice - boli cronice ale căilor respiratorii - boli cronice ale sistemului nervos central - boli psihice. 3. Examinări pentru controlul medical
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anti-ADN Digitala etc Amanita phalloides Tabelul II. Metaboliți hidrofobi legați de albumina serică, care ating concentrații mari în insuficiența hepatică acută Acizi biliari Bilirubină Substanțe digoxin-like Benzodiazepine endogene Acizi grași cu lanț scurt și mediu Aminoacizi cu nucleu aromatic Indoli Mercaptani Oxid nitric Fenoli Prostacicline Triptofani Fig. 1. Principiile hemofiltrării. Anexa I. VALORI BIOLOGICE NORMALE DENUMIREA INVESTIGAȚIEI Valori normale Valori normale SI Uree plasmatică 10 - 50 mg % 1.6 - 8 mmoli/l Creatinina serică 0.7 - 1.3 mg % 62 - 115
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
chiar și ale urmelor de combustibil nears (metan) depind de regimul de funcționare a cazanului, de tipul de arzător, caracteristicile tehnice ale focarelor de ardere care asigură excesul de aer, de conținutul de sulf din gazul metan (provenit din utilizarea mercaptanilor pentru odorizarea combustibilului etc.) etc. Relații de calcul Pentru fiecare poluant se va calcula factorul de emisie necesar pentru a determina cantitatea totală emisă în atmosferă și implicit concentrația fiecărui poluant în parte<footnote Pentru dioxizii de sulf și de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
care contribuie la formarea gustului, aromei și mirosului unor legume și fructe. Dintre aceștia se menționează antranilatul de metil (Vitis labrusca), acidul cianhidric (sâmburoase și migdale), compușii pirazinici (ciuperci, ardei, cartofi). 9. Compușii cu sulf ca tiosulfinații, tiosulfonații, izotiocianații și mercaptanii formează principalele componente ale aromei și mirosului, imprimând chiar nuanța gustului unor legume din familiile Cruciferae și Liliaceae. Diși trisulfura de metil propil, precum și trisulfura de dipropil sunt compușii volatili mai evidenți și importanți din ceapă. La usturoi, disulfura de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
importanți din ceapă. La usturoi, disulfura de 96 dialil constituie 60% din compușii de hidroliză ai alicinei. Varza conține trisulfură de dimetil. Izotiocianații sunt reprezentați în ceapă și muștar de alilsevenol, un glicozid, iar în varză de 2-propenil izotiocianat. Metil mercaptanii se găsesc în varză și ridichi, iar propil mercaptanii în gulii și în ceapă. Compușii volatili cu sulf se formează în multe cazuri din precursori, substanțe care rămân nemodificate dacă țesuturile sunt intacte (ceapă, usturoi, hrean, varză, muștar, ridichi, gulii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
constituie 60% din compușii de hidroliză ai alicinei. Varza conține trisulfură de dimetil. Izotiocianații sunt reprezentați în ceapă și muștar de alilsevenol, un glicozid, iar în varză de 2-propenil izotiocianat. Metil mercaptanii se găsesc în varză și ridichi, iar propil mercaptanii în gulii și în ceapă. Compușii volatili cu sulf se formează în multe cazuri din precursori, substanțe care rămân nemodificate dacă țesuturile sunt intacte (ceapă, usturoi, hrean, varză, muștar, ridichi, gulii etc.). În usturoi, precursorul alicinei este un aminoacid, aliina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
întotdeauna că facem o simplificare/simbolizare. Și, pentru că organismele doar facilitează apariția coroziunii, o clasificare a fenomenelor de coroziune biologică se poate face după mecanismul facilitat, deosebindu-se: 1 - producerea de metaboliți cu acțiune corosivă, precum acizi organici, NH3, H2S, mercaptani, sulfuri, H2SO4 [16]; 2 - producerea de modulatori redox în scopul reglării condițiilor redox de mediu spre optimul caracteristic organismelor în cauză; unele dintre acestea, anume fotoautotrofele, modulează astfel condiții oxidante, în care metalul este instabil [1]; 3 - deplasarea echilibrului electrochimic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
alcool etilic sau eter; inhalație cu pulbere fină de NaHCO3, soluție 2% hiposulfit sau tiosulfat de sodiu. CH3COOH, HCl, H2SO4, HNO3: se bea suspensie de MgO sau soluție diluată de NaHCO3 se înghit bucățele de gheață. H2S, CO, KCN, CH4, mercaptani: se scoate accidentatul repede la aer, respirație artificială cu oxigen și 5% CO2 timp îndelungat, pentru cazuri grave se consultă medicul. Compuși cu Pb: se bea soluție de MgSO4; Compuși cu Ag: se bea soluție de NaCl. Lucrarea 2 MĂRIMI
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
alcool etilic sau eter; inhalație cu pulbere fină de NaHCO3, soluție 2% hiposulfit sau tiosulfat de sodiu. CH3COOH, HCl, H2SO4, HNO3: se bea suspensie de MgO sau soluție diluată de NaHCO3 se înghit bucățele de gheață. H2S, CO, KCN, CH4, mercaptani: se scoate accidentatul repede la aer, respirație artificială cu oxigen și 5% CO2 timp îndelungat, pentru cazuri grave se consultă medicul. Compuși cu Pb: se bea soluție de MgSO4; Compuși cu Ag: se bea soluție de NaCl. Lucrarea 2 MĂRIMI
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
la pământ. În caz de electrocutare se solicită imediat medicul, iar până la sosirea acestuia se va face respirație artificială. Gazul metan se utilizează cu aceleași precauții ca și aragazul. La intrarea în cameră se observă dacă nu există miros de mercaptan care este folosit la odorizarea gazului, pentru a recunoaște scurgerile. Când se simte miros, se sting flăcările, nu se acționează întrerupătoarele electrice, nu se scot aparatele din priză (pentru a nu se produce flamă), se deschid ușile și ferestrele pentru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
metodele descrise la punctele 5, 6 și 7. 13.Aldehidele se tratează cu sulfit de sodiu, apoi se amestecă cu puțină apă. După terminarea reacției, produsul se diluează cu multă apă, putând fi , de regulă, deversat direct. 14.Nitrilii și mercaptanii se oxidează cu o soluție de max. 15% de oxiclorură de calciu, sub agitare energică. După neutralizare, se diluează cu multă apă și se pot deversa. 15.Substanțe dizolvate în solvenți organici se deversează după metodele 6 sau 7. Se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
generată, la reacții stoichiometrice cu substanța ce trebuie determinată. APLICAȚIILE COULOMETRIEI - Titrările coulomerice sunt utilizate pentru neutralizarea acizilor. Mercurul, clorura de argint sau bromura de argint pot fi utilizate ca electrod de referință. - Se determină ionii din halogenuri, Zn+2, mercaptani prin complexare sau precipitare în prezența unui electrod ce generează ioni de argint. - Oxidarea ceriului de la Ce+3 la Ce+4 în acid sulfuric 1 N cu electrod polarizabil din platină și electrod de referință nepolarizabil (amalgam de plumb- sulfat
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de punctul izoionic. 5. Natura soluției Ỉn soluție se pot găsi săruri, acizi, baze etc. care influențează mobilitatea: - EDTA, acidul citric favorizează separarea unor ioni anorganici; - tamponul borat favorizează hidrații de carbon pe care îi transformă în borocomplecși ionizabili; - ureea, mercaptanul favorizează proteinele; - lauril sulfatul de sodiu (LSS) și dodecilsulfatul de sodiu (DSS) desfac agregatele prin fixarea de proteine cărora le conferă sarcină negativă. Alți factori: - mișcarea de electroosmoză a soluției de electrolit care se deplasează spre catod (-); - fenomenul de evaporare
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
cantitatea de alcool, fiind reprezentați de acizii acetic, butiric, izobutiric, propionic, valerianic, capronic, caprilic, caprinic etc. Esterii etilici și metilici ai acizilor organici alcătuiesc pînă la 0,05% din concentrația etanolului. In cantități neînsemnate se mai găsesc amoniac, aminoacizi, amine, mercaptani, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat etc. In vederea separării alcoolului etilic, plămezile fermentate din materii prime amidonoase sau melasă sunt supuse operației de distilare, cînd se separă spirtul brut, care la rîndul său este purificat prin rafinare. In procesul de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
25. Antimoniu 26. Antracen 27. Arsen și compuși 28. Auramina 29. Benzantracen 30. Benz-a-piren 31. Benz-b-fluorantren 32. Benzen 33. Benz-g,h,i-perilen 34. Benzidina 35. Benz-k-fluorantren 36. Benzpiren 37. Bioxid de sulf 38. Brom 39. Bromura de etil 40. Butil mercaptan 41. Butilamina 42. Celosolv și derivați 43. Cianogen 44. Cianuri de potasiu 45. Ciclohexanona 46. Ciclohexilamina 47. Clor 48. Cloralcani C10-C13 49. Clorfenvinfos 50. Cloroform 51. Clorura de alil 52. Clorura de benzil 53. Clorura de cianuril 54. Clorura de
LEGE nr. 73 din 4 mai 2000 (**republicată**) (*actualizata*) privind Fondul pentru mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128326_a_129655]
-
Nonil-fenoli 119. o- si p-Diclorbenzen 120. o-Toluidina 121. o-Clorfenol 122. Octil-fenoli 123. Oxid de etilena 124. Oxid de propilena 125. p-Aminoazobenzen 126. p-tertiar Butiltoluen 127. Paration-metil 128. Pentaclorbenzen 129. Pentacloretan 130. Pentaclorfenol 131. Percloretilena (tetracloretilena) 132. Perclormetil mercaptan 133. Pirocatechina 133^1. Plumb și compuși 134. Rezorcina 135. Abrogat. 136. Stiren 137. Sulfura de carbon 138. Tetracloretan 139. Tetraclorura de carbon 140. Toluen 141. Toluilen diizocianat 142. Triclorbenzeni 143. Tricloretan 144. Tricloretilen 145. Triclorpropan 146. Triclorura de benzil
LEGE nr. 73 din 4 mai 2000 (**republicată**) (*actualizata*) privind Fondul pentru mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128326_a_129655]