35 matches
-
eventualitatea. Gaittany însoți sosirea unui soi de meringe cu frișcă cu mari demonstrații. Era prăjitura la care ținea îndeosebi, fără vreun motiv material. Corpul prăjiturii era fad, frișca prea G. Călinescu spumoasă și zaharoasă. Ioanide explica astfel lucrurile: la vederea meringii, Gaittany, neavând nici un fel de senzație personală, a exclamat odată din pură obișnuință: "Perfect!" Nefiind contrazis de nimeni, a luat tăcerea drept aprobare și de atunci e "convins" că prăjitura e bună. Așa făcea în toate chestiunile. La cafea, Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Londra. MUCHINSKY, P.M. (2000), Psychology Applied to Work: An Introduction to Industrial and Organizational Psychology, Wadsworth/Thomson Learning. Niedl, K. (1995), „Mobbing/Bullying am Arbeitzplatz”, Eine empirische Analyse zum Phänomen sowie zu personalwirtschaftlich relevanten Effekten von systematischen Feindseligkeiten, Hampp Verlag, Mering. OATES, W. (1971), Confession of a Workaholic, World, New York. OLWEUS, D. (1993), Bullying at School. What We Know and What We Can Do, Blackwell Publishers, Inc., Oxford. Quick, J.C. (1999), „Occupational health psychology: the convergence of health and clinical psychology
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost descrise în 1869 de Paul Langerhans (1849-1888). Acesta nu a avansat nici o ipoteză despre posibila lor semnificație, întrucât originea pancreatică a diabetului a fost susținută numai ulterior (în 1877) de către E. Lancereaux și confirmată cvasi-experimental de Minkowski și von Mering în 1889. Langerhans a menționat relația strânsă a insulelor cu sistemul nervos (fibre nervoase și celule ganglionare). Dimensiunea insulelor este de 80-250 μm (~ 140 μm). Sunt o masă compactă de celule epiteliale, intercalate în țesutul acinar, întrepătrunse de o densă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
localitatea Sînmartin, județul Arad, România, fiica lui Maria, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Obstmarkt nr. 11. 26. Turines Karin, născută la 11 noiembrie 1958 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Gheorghe și Erika cu domiciliul actual în Germania, Mering, Augsburgerstr. 19. 27. Martin Sofia, născută la 19 aprilie 1932 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Gheorghe și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Geretsried, Kochelseeweg 1. 28. Trinnes Helmut, născut la 3 octombrie 1959 în localitatea Mediaș
HOTĂRÂRE nr. 152 din 15 aprilie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123706_a_125035]
-
județul Mureș, România, fiica lui Gheorghe și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Geretsried, Kochelseeweg 1. 28. Trinnes Helmut, născut la 3 octombrie 1959 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Ștefan și Hilda, cu domiciliul actual în Germania, Mering, Augsbugerstr. 19. 29. Călinescu Lelia, născută la 4 decembrie 1957 în Craiova, județul Dolj, România, fiica lui Constantin și Didina, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Alpenrosenstr. 42. 30. Mancaș Tatiana Mianda, născută la 10 octombrie 1954 în localitatea Drobeta-Turnu
HOTĂRÂRE nr. 152 din 15 aprilie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123706_a_125035]
-
Albă Iulia, str. Ștefan Manciulea nr. 43, bl. 241, ap. 5, județul Albă. 53. Barbul Ildiko, născută la 12 august 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Kolcsar Dionisie și Katalin, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Meringerzellerstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Rozei nr. 43, județul Harghita. 54. Barbul Vasile-Jolt, născut la 1 octombrie 1961 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Vasile și Maria-Eva, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Rozei nr. 43, județul Harghita. 54. Barbul Vasile-Jolt, născut la 1 octombrie 1961 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Vasile și Maria-Eva, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Meringerzellerstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Ferenczi Karol nr. 2, ap. 4, județul Maramureș. 55. Cacuci Florin, născut la 28 octombrie 1967 în localitatea Peciu Nou, județul Timiș, România, fiul lui Crișan și Zlatinca, cu
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Take Ionescu nr. 57, ap. 17, județul Timiș. 247. Coțofana Cristina-Isabelle, născută la 24 iunie 1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Lilienthalstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4, ap. 2, județul Caraș-Severin. 248. Coțofana Ion, născut la 24 mai 1948 în localitatea Cornu, județul Prahova, România, fiul lui Vladimir și Elenă, cu
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4, ap. 2, județul Caraș-Severin. 248. Coțofana Ion, născut la 24 mai 1948 în localitatea Cornu, județul Prahova, România, fiul lui Vladimir și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Lilienthalstr. 23, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Herculane nr. 2, sc. 4, ap. 2, județul Caraș-Severin. 249. Giuchici Monika-Andreea, născută la 5 octombrie 1977 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Olah Atilla și Nicoleta
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
nr. 9A, bl. 15, sc. B, ap. 44, sector 2. (2209/2004) 23. CHINCEA DELIA-MARIA, fiica lui Chincea Traian și Petruta, născută la data de 19 septembrie 1983 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 86415 Mering, Munchener Str. 87, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Reșița, Calea Caransebesului, bl. 16, sc. 2, ap. 12, județul Caraș-Severin. (2213/2004) 24. CHLEPCSOK SIMONA-LIGIA, fiica lui Vadasan Ioan-Dumitru și Elenă, născută la data de 14 ianuarie 1970 în
HOTĂRÂRE nr. 1.141 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137583_a_138912]
-
Brașov, România, fiul lui Michael și Roza, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Josef Prillerstr. 24. 263. Kloos Mihael, născut la 8 iunie 1932 în localitatea Bran, județul Brașov, România, fiul lui Simion și Roșa, cu domiciliul actual în Germania, Mering, Lilienthalstr. 24. 264. Kloos Roza, născută al 23 martie 1937 în localitatea Bod, județul Brașov, România, fiica lui Martin și Roșa, cu domiciliul actual în Germania, Mering Lilienthalstr. 24. 265. Schuster Gita Katrin, născută la 25 noiembrie 1965 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 ianuarie 1994 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132431_a_133760]
-
județul Brașov, România, fiul lui Simion și Roșa, cu domiciliul actual în Germania, Mering, Lilienthalstr. 24. 264. Kloos Roza, născută al 23 martie 1937 în localitatea Bod, județul Brașov, România, fiica lui Martin și Roșa, cu domiciliul actual în Germania, Mering Lilienthalstr. 24. 265. Schuster Gita Katrin, născută la 25 noiembrie 1965 în localitatea Bazna, județul Sibiu, România, fiica lui Heinrich și Ekaterina, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Josef Prillerstr. 24. 266. Simionovici Alină Nadia, născută la 7 septembrie 1968
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 ianuarie 1994 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132431_a_133760]
-
plasa în opoziție totală cu cea a lui Claude Bernard, va fi trezit reacții de genul: „doar a fost dovedit de către Claude Bernard că pancreasul n-are a face cu diabetul”. A fost nevoie ca întâmplătorul experiment al lui von Mering și Minkowski, efectuat în 1889 în cu totul alt scop, să convingă comunitatea științifică despre totala dreptate a marelui clinician care a fost Etienne Lancereaux. Pentru a împinge lucrurile la absurd, se mai repetă încă aberanta informație că „diabetul pancreatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
în cu totul alt scop, să convingă comunitatea științifică despre totala dreptate a marelui clinician care a fost Etienne Lancereaux. Pentru a împinge lucrurile la absurd, se mai repetă încă aberanta informație că „diabetul pancreatic” a fost descoperit de von Mering și Minkowski, când de fapt ei nu au făcut altceva decât să confirme originea pancreatică a diabetului descrisă de Lancereaux înaintea lor. Claude Bernard a fost o personalitate prea mare pentru a nu semnala unele „efecte adverse” ale altui experiment
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
teoriei nervoase a fost Eduard Pflüger (1829-1910), care s-a opus până la moarte teoriei „diabetului pancreatic”, în ciuda numeroaselor dovezi furnizate de Laguesse și Hédon. Aversiunea față de această teorie nu a fost potolită (aș zice, chiar dimpotrivă) de experimentul lui von Mering și Minkowski, care demonstraseră apariția diabetului prin înlăturarea chirurgicală a pancreasului. El a susținut cu încăpățânare (a făcut-o până în 1908) că apariția diabetului în experimentul lui von Mering și Minkowski s-a datorat lezării nervilor plexului celiac. (Este o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
a fost potolită (aș zice, chiar dimpotrivă) de experimentul lui von Mering și Minkowski, care demonstraseră apariția diabetului prin înlăturarea chirurgicală a pancreasului. El a susținut cu încăpățânare (a făcut-o până în 1908) că apariția diabetului în experimentul lui von Mering și Minkowski s-a datorat lezării nervilor plexului celiac. (Este o curiozitate faptul că Pflüger și Lancereaux s-au născut în același an și au murit în același an. Tot ca o ironie a sorții poate fi considerat și faptul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
renale, una din numeroasele dovezi că în ciuda marii dezamăgiri pe care a încercat-o în 123 Paulescu continuă cu aceeași consecvență activitatea sa creatoare. Mistificări intenționate și răuvoitoare Nimeni nu contestă meritele lui Oskar Mincovski și ale lui Josef von Mering în odiseea descoperii hormonului antidiabetic, cercetători pe care domnul Manu îi strecoară subversiv ca deschizători de drumuri în diabetologie. Numai că în spiritul minimei decențe științifice și elementarului respect pentru adevăr ar trebui să nu treacă peste faptul că acești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sa (de fapt un mojarat pancreatic filtrat și izotonizat cu ser fiziologic) produce o scădere a glucozei în sânge și a eliminărilor de glucoză în urină, ceea ce se știa încă din 188 din experiențele lui Oskar Mincovschi și Josef von Mering, confirmate doi ani mai târziu (181) de experiențele lui Lancereaux și Thiroloix și ulterior de alți cercetători. Din păcate Kleiner nu a depășit această etapă, ba mai mult, susținea ipoteza că efectul hipoglicemiant ar fi urmarea reducerii permeabilității endoteliului capilar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Etienne Lancereaux (demonstrează legătura pancreas-diabet și descrie cele două tipuri de diabet: diabetul slab sau pancreatic și diabetul gras sau constituțional, rămase valabile până astăzi), Eduard Laguesse (emite ipoteza principiului antidiabetic secretat de aceste celule), Oskar Minkovski și Joseph von Mering (demonstrează, la animal, diabetul pancreatic și dispariția simptomelor după implantul subcutanat de țesut pancreatic), Zuelzer, Gley și Hedon, dar mai ales precursorii americani E. L. Scott, J. R. Murlin și J. S. Kleiner, fiecare cu contribuții proprii, dar nefinalizate din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
regretabilă greșeală de traducere (?). Concluziile acestei părți, la care ajunge autorul, sunt categorice: 1. Relația dintre diabet și pancreas a fost făcută pentru prima dată de Lancereaux între 1877 - 1887 și a fost doar confirmată experimental de Minkovski și von Mering în 188. 2. Descoperirea insulinei a fost făcută publică de Paulescu în 120-121 în volumul al II-lea al tratatului său de fiziologie și în revistele ce circulație internațională amintite mai sus. 3. Purificarea relativă a extractului pancreatic obținut de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
b) a pus bazele clasificării diabetului zaharat, identificând cele 2 tipuri fundamentale ale bolii, rămase valabile până în zilele noastre. În anul următor (1889), o dispută pe tema rolului vital al pancreasului pentru digestia și absorbția lipidelor, purtată între Joseph von Mering (1845-1908) și Oskar Minkowski (1859-1931), conduce nu la lămurirea disputei dintre ei, ci la confirmarea experimentală a teoriei lui Lancereaux. Înlăturarea completă a pancreasului induce diabetul experimental, care se dovedește a fi identic cu diabetul pancreatic al lui Lancereaux. Câinii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
prezentau simptomele clinice (poliurie și polidipsie) și biochimice (glucozurie, hiperglicemie) ale diabetului zaharat. În acest fel, acești doi cercetători germani confirmă experimental constatarea făcută de Lancereaux, împrumutând de la acesta și numele acestui tip de diabet: „diabetul pancreatic”. Experimentele lui von Mering și Minkowski au fost efectuate la Strasbourg, în clinica medicală a profesorului Naunyn (1829-1925), unul dintre cei mai renumiți „diabetologi” ai timpului. Ele sunt considerate, pe drept, dovada cea mai concludentă și definitivă a rolului pe care pancreasul îl are
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
medicală a profesorului Naunyn (1829-1925), unul dintre cei mai renumiți „diabetologi” ai timpului. Ele sunt considerate, pe drept, dovada cea mai concludentă și definitivă a rolului pe care pancreasul îl are în apariția diabetului zaharat. Trebuie menționat faptul că von Mering și Minkowski nu au făcut referire nici la insulele Langerhans, nici la lucrările lui Lancereaux. De ce acești autori nu fac referire la lucrările lui Lancereaux este greu de înțeles. Poate, pur și simplu, pentru că von Mering și Minkowski nu avuseseră
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
menționat faptul că von Mering și Minkowski nu au făcut referire nici la insulele Langerhans, nici la lucrările lui Lancereaux. De ce acești autori nu fac referire la lucrările lui Lancereaux este greu de înțeles. Poate, pur și simplu, pentru că von Mering și Minkowski nu avuseseră până atunci vreun interes asupra diabetului și nu cunoșteau ceea ce se realizase în acest domeniu. Că n-au spus-o nici mai târziu, asta ține de onestitate, fair-play și morală. Când aceștia au afirmat că ei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
asta ține de onestitate, fair-play și morală. Când aceștia au afirmat că ei au descoperit „diabetul pancreatic” (pe care îl descrisese Lancereaux și tot el îi dăduse numele) și mai ales când modestul clinician francez n-a reacționat defel, von Mering și Minkowski au acceptat fără rezerve laudele și cinstirea celor din jur (90). Oskar Minkowski Mai surprinzătoare mi se pare perpetuarea până în zilele noastre a unei grave erori de atribuire, a unui merit cert. Cei care scriu capitolul de istorie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]