140 matches
-
linia culmilor (pasurile), fie la văile ce străpung sistemele muntoase (trecătorile), aceste locuri de trecere dintr-o parte în alta a muntelui concentrează majoritatea fluxurilor turistice iar uneori chiar și amenajări pentru cazare, alimentație publică și agrement, așa cum sunt Tihuța, Mestecăniș, Prislop, Bratocea, Predeal ș.a. Cel mai mare potențial turistic specific reliefului este generat de tipurile genetice de relief. Se remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul Predeal), Sibiu Râmnicu Vâlcea (prin Pasurile Turnu Roșu și Cozia). De un farmec aparte se bucură șoselele de mare altitudine: Transfăgărășanul ce străbate Masivul Făgăraș și Transalpina, din Grupa Parâng, șoseaua care ajunge, în Pasul Urdele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă, așa cum am văzut,”breza” în limba slavă înseamnă mesteacăn sau pădure de mesteceni. -Aleea Nucilor- se află
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
publicat în 1922 sub titlul Și vechi, și noue... urmat de o carte de cântece intitulată În războiu și după războiu. Combatant în primul război mondial, în iarna anului 1915 se îmbolnăvește grav, degerându-i ambele picioare, pe frontul de la Mestecăniș, fiind tratat în spitale din România, la Vatra Dornei și Cluj, dar și în Germania, totuși rămâne olog în cârje timp de patru ani. Cunoscut de istoricul Nicolae Iorga, care venise în vizită la Vama la deputatul liberal Iorgu Toma
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ai aprins o lumânare? -Plăcințico, ți-am spus că a dispărut. Am venit acasă și nu mai era. L-am căutat peste tot, zile În șir, am fost și la poliție, am cotrobăit prin toate cotloanele, pe calea ferată, prin mestecănișul din parcuri, prin subsoluri, prin straturile de iarbă și de flori, prin spitale, dar a fost În zadar. Mi-a rămas de la el cutia asta de tablă În care sunt câteva țigări fumate pe jumătate și amintirea momentelor În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să le povestesc colegilor și profesorilor mei! Că ne-au spus numai minciuni scoase din cărți!... A intervenit un băiețel de la Boian pe nume Ion Stănoagă. Să refacem, rebiata, traseul călătoriei noastre, a cerut ajutorul comandantului, Viorel Purice. Bucșoaia Voroneț Mestecăniș Vatra Dornei Bicaz -Târgu Neamț Fălticeni Suceava Bucșoaia. Bine, rebiata! Să coborâm în ordine, ne odihnim un ceas după care urmează cina și apoi dansul pioneresc cu cântec, joc și voie bună! Iar eu, Simion Simionovici, îmi iau rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
parchete) rezultate în urma exploatării prin tăieri rase prevăzute a se regenera pe cale artificială ; terenuri aflate în folosință temporară la alți deținători și reprimite pentru a fi împădurite. Terenuri (parchete) rezultate în urma exploatării arboretelor necorespunzătoare: arborete derivate provizorii (mestecănișuri, plopișuri de plop tremurător, arțărete, cărpinete ș.a.); arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală; arborete în care se execută lucrări de ameliorare în scopul îmbunătățirii compoziției și consistenței. Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală: arborete parcurse
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și retragere La Uniunea Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere - Filiala Timiș „Colonel Ion Enescu” se primesc deja cererile membrilor care doresc să obțină bilete pentru anul viitor, în stațiunile balneoclimaterice din țară - Predeal, Sinaia, Vatra Dornei, Mestecăniș, Cap Aurora, Mangalia și Sulina. Solicitările vor fi însoțite de copii ale talonului de pensie și ale buletinului de identitate și se vor depune până cel târziu 10 septembrie a.c. la sediul U. N.C. M.R. R. -Filiala Timiș, din Piața
Agenda2005-34-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284101_a_285430]
-
român. Având în vedere că prima zi de festival a coincis cu Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, acesta a început cu slujba religioasă oficiată la Biserica cu acest hram din Ciocănești, de către preotul paroh Ilie Rusu, preotul Vasile Bota din Parohia Mestecăniș și preotul Vasile Lupanciuc de la Chișinău. Venind din altă regiune a țării suntem impresionați de câteva elemente specifice hramului Adormirii Maicii Domnului în localitatea Ciocănești și, după cum spune părintele Ilie Rusu, în Bucovina, în general. Un număr impresionant de enoriași
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Dar, dintre toate acestea, unul părea că mi se potrivește ca o mănușă, post de care aș fi ținut și cu dinții, fără să-mi mai pese de nimic altceva. - Ce post îți alegi, Mateiescule? - Observatorul Astronomic "Bradul" din Obcina Mestecănișului, afiliat la Institutul de Meteorologie!... - Bravo! Îți urăm mult succes în profesiunea aleasă! (va urma) Referință Bibliografică: Puterea razei albastre (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
oi, produse vânătorești ori fructe de pădure, în timp ce se ocupau și cu extragerea pietrei de var și a pietrei de construcții. O parte din aceste produse erau trimise spre Liov, spre centrele tătărești și spre porturile Mării Negre, peste munți, pe la Mestecăniș, peste pasul Suhardului spre Bistrița și Rodna sau spre Maramureș, pe la Prislop. Se înțelege de la sine că țăranii câmpulungeni nu au fost niciodată iobagi. Ei s-au bucurat secole întregi de libertate. Erau mândri și purtau fruntea sus, conștienți de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
realizezi împreună cu Cosmin Dumitrache 3 episoade ale serialului „Descoperă România Sălbatică”. Ce urmează? Serialul Descoperă România Sălbatică a plecat mai degrabă ca o joacă la început pentru că am vrut să facem și altceva în afară de fotografie. Sunt până acum 3 episoade: „Mestecănișul de la Reci”, „Delta Dunării” și „Valea Ialomiței din Bucegi”, urmează „Parcul Natural Apuseni”, zona Padiș în special, iar apoi va mai fi și episodul despre Ciucaș cu care se va încheia sezonul, plus un episod de making off în care
România văzută prin obiectiv [Corola-blog/BlogPost/100410_a_101702]
-
contrariat a oprit imediat și omul ,,X'' ne arătat un bufet și a trebuit să ne dăm jos să bem câte o bere. Drumul nostru a continuat toată noaptea cu astfel de popasuri și ziua ne-a prins pe culmile Mestecănișului către Vatra Dornei. Eram foarte bucuroși că măcar aici în vârful muntelui nu ne vom mai opri! Culmea ironiei a fost că tocmai aici omul nostru a găsit o casă pe care scria ,,BIRT''. Așa că ne-am oprit să-l
DETAŞAŢI LA LEŞUL URSULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346440_a_347769]
-
de drum. Se auzeau șinele de fier tăind zăpada. Iute i-au cădulit pe grânari. Florea a ridicat țeava scurtă a puștii și-a tras un foc spre cer. Caii din fată s-au speriat și-au răsturnat săniile. Din mestecăniș, au sărit ceilalți cu pari în mână. - Ho! a strigat Nicu-Piele. Mierliseră negustorii. - Banii! a zis Oacă. Florea le-a descheiat chimirele, le-a deșertat băierile și când le-a strâns sutele în nădragii lui, Sandu-Mînă-mică a lovit caii, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a ajunge la Bistrița. În preajmă, un alt pas la fel de facil este și Grădinița spre valea Ilvelor, pe unde trece calea ferată. În esență pasurile Bârgaielor leagă bazinul Someșului superior de cel Bistriței, care printr-un sistem transversal de trecători (Mestecăniș, Petru Vodă), permite tranzitul spre bazinul superior al Siretului. g. Curajul de a regândi Pentru a acorda o șansă dezvoltării proiectului nostru statal, trebuie să reconceptualizăm și masterplanul privind infrastructura românească. Curajul de a regândi prezentul ne permite să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura care trebuie trasă din puținele exemple enumerate și din multe situații similare existente este că nu trebuie să „îngropăm“ prea ușor unele toponime, invizibile o perioadă, pentru că s-ar putea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rugi de mure, ascultând șoaptele înăbușite și somnoroase ale codrului, citind și tâlcuind semnele și zgomotele așa cum ai citi și tâlcui o carte, tot timpul în căutarea acelei misterioase chemări... care, și pe dânsul îl ademenea. Au urcat coastele cu mestecăniș ce închideau pe laturi Valea Idrici. Au zăbovit în zmeuriș... s-au încâlcit în rugii de mure, de unde începea pădurea. Au pornit în susul pâraului Idriciu, ca lupul să nu-i poată simți. Suru se mișca încet printre brusturii uriași... pentru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Vama. Situată în unghiul format de confluența râurilor Moldova și Moldovița, Vama străjuiește accesul, prin văile acestor două râuri, în inima Carpaților bucovineni. Pe valea Moldoviței ajungi în inima Obcinei Mari, iar pe valea Moldovei peste coama Carpaților, prin trecătorile Mestecăniș și Bârgău, spre Ardeal. Valea Moldovei a fost descrisă de Victor Tufescu, care, pentru Vama, îmbracă forma unei descrieri istorico-geografice sau mai bine zis geografico-istorică : “În aval de Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
-l ridice din scaun pe Mihail Racoviță, așa cum făcuse și cu domnitorul Țării Românești, dar luptele purtate în valea Bahluiului, lângă Cetățuia, au fost defavorabile imperialilor care au luat calea întoarsă, prin nordul Moldovei, pe culoarul Gura Humorului - Vama - Câmpulung - Mestecăniș - Dorna - peste munți, la Bistrița. Armata voievodului era însoțită de turcii din cetatea Hotinului și de tătarii din Crimeea care s-au lansat, așa cum le era obiceiul, în jafuri și prădăciuni în Maramureș. Când s-a auzit vestea despre victoria
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
coloană purta numele de cruce, deși acea „minunată cruce” fusese ridicată în Iași, unde avusese loc lupta cu trupele invadatoare. Pe latura dinspre nord Hacquet a putut citi: Acest stâlp de piatră s-a ridicat când am intrat peste munții Mestecăniș și Suhard, la Coșna în Ungaria (Transilvania) și mai ales lângă satul Rodna. Din ce se păstrase din inscripție s-a putut citi că „totuși tătarii au suferit în retragere o nouă înfrângere” <footnote După Iorgu G. Toma, op. cit., p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că nemții fără de veste au lovit la 1716 scaunul lui Mihai Racoviță în Iași cu gând ca să-l iea cum au luat cătanele și pe Mavrocordat, domnul muntenesc, dar Vodă i-a biruit, i-a risipit și apoi trecând muntele Mestecăniș au ieșit în Țara Ardealului, prădând și arzând până la cetatea Bistriței și Maramureșului de n-a rămas nimică, ce se va pomeni la unguri cât va fi lumea” . Profesorul de la Universitatea germană din Cernăuți, ucraineanul Eugen Kozak, scriind despre „Stâlpul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a căror amintire se păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama, nume care a rămas după marea năvălire mongolo-tătară din 1241-1242 <footnote N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 93-96. footnote>. Pe acest drum, peste Mestecăniș și Suhard, treceau tătarii după pradă în Transilvania și Ungaria și tot ei, în timpul când au controlat teritoriul viitorului stat Moldova, au stabilit vămile, preluate de administrația voievodală <footnote Ibidem footnote>. Influențat, desigur, de conținutul celor două legende, dar cunoscând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]