154 matches
-
Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă adesea savoare și superbe nuanțe de comic involuntar: „1794 - La metohul Episcopiei de Rîmnic din București se creează o manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de turism din Timișoara le-
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de turism din Timișoara le-
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de turism din Timișoara le-
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
se presupune că eaexista cu mult înainte, mergând până la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind sub acest aspect cea mai veche mănăstire domneasca din Țară Românească și poate din sud-estul Europei. mai bine de câteva secole, mănăstirea Cotmeana a fost metohul mănăstirii Cozia. răsfoind mică monografie a comunei Cotmeana, scrisă chiar de părintele Ioasaf Boiciuc, aflu că mănăstirea își are originea pe o fostă biserică de lemn, fiind o posibilă ctitorie a lui Vladislav-Vlaicu și Radu I, pe care voievodul Mircea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Racovăț , pentru ca în 1683, Preda și Hârșova , copii Curuii să dăruiască mânăstirii și câteva occine de cumpărătoare din Țarovăț (prilej de conflicte și judecăți ulterioare ale mânăstirii cu stăpânii și moșnenii de acolo 10-.În fine, o dată cu închinarea acesteia ca metoh al Tismanei pe care Hârșova o face la 15 martie 1685 11-, situația patrimonială a mânăstirii se schimbă .Motivul închinării este deopotrivă economic și spiritual .Economic , căci se pare că , cu toate daniile primite din partea familiei Buliga , precum și a altora
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și fiind ostenitoriu
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și fiind ostenitoriu chir Ștefan eromonah egumen ot Arnota; iunie 20 dăni, leat 7218”15). Despre acest metoh avem foarte puține cunoștințe, asupra vieții lui duhovnicești și asupra stării lui materiale. O catagrafie de la 1829 arată că în interior „biserica este zugrăvită peste tot, numai tinda din afară este sadea, nevăruită, cum și pe dinafară peste tot asemenea
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
este zugrăvită peste tot, numai tinda din afară este sadea, nevăruită, cum și pe dinafară peste tot asemenea sadea, dar de cutremurile din vremi i-au crăpat din fundul altarului până în tinda de afară”16). Se spune că Dobricenii, acest metoh al Arnotei, a fost reședința unui vlădică ce hirotonisea preoți. Această informație a fost culeasă de Preotul D. Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
din Cerneți,în “Drobeta “,IX,1999,p.128-133. 152.N.Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România I Țară Românească, Craiova,vol.1., 1970, p.151 șI 254. 153.În documentul de închinare se precizează “Ca să fie sfintei mănăstirii metoh mănăstirea Domniei Mele de la Cerneți hram Sfintei Troița, care mănăstire ziditu-o am Domnia Mea și o am înalțat-o din temelia ei “.(Al. Stefulescu, Mănăstirea Tismana,Buc.,1909.,p.340-341.) 154.V.Dragut, op.cit, p.17-18. 155.N.Iorga
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
de Ștefăniță vodă Lupu în „cartea“ sa de danie pentru mănăstirea Golia (închinată la mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos). Tot de la Ștefăniță Lupu s-a mai păstrat un act asemănător, din 11 mai 1660, prin care domnul întărește mănăstirii Hlincea, metoh la Arghirocastro, stăpânirea asupra satului Hlincea și a 15 poslușnici, numai că editorul a omis sau actul, într-adevăr, nu are portretul votiv al domnului 22. Portretul lui Miron vodă Barnovschi a fost așezat, pe actul din 12 decembrie 1627
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
haraciului”, tânărul Cantacuzino își vede de ale lui și începe „tare spudia cărții”, la Constantinopol cu chir Dionisie (care va muri, însă, peste un an și elevul va trece în ascultarea lui Gherasim Cretanul, nimeni altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de răscoala seimenilor. în „1667 ghen. 19 d
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de dări unele mănăstiri închinate Sfâtului Mormânt, printre care și Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 284, p. 252 și documentul 285, p. 255 footnote>. La 24 noiembrie 1707 și 20 noiembrie 1708, Mihail Racoviță voievod scutește de dări Mănăstirile Cetățuia și metohul acesteia Hlincea, închinate Patriarhiei de Ierusalim, precum și satele lor Hlincea și Andrieșeni<footnote Ibidem, documentul 323, p. 291, documentul 353, p. 318 footnote>. La 26 decembrie 1710, Dimitrie Cantemir confirmă mănăstirilor din Iași și Galați închinate Sfântului Mormânt scutirile avute
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
boieri: „Scriem și mărturisim cum au venit înaintea noastră Canila, fratele lui Hristodor ce-au fost jitnicer și cămănar... ce de a lui bunăvoie au dat și au dăruit la svânta mănăstire ce se cheamă Dealul Mare, care iaste închinată metoh la ascultarea svintei svinției sale ocârmuitorul de legea noastră, patriiarhul de Ierusalim; la aceea mănăstiri au dat...nește locuri de casă den tîrgu den Iași, ce simt pre Ulița Mare și lîngă Podul Vechiu”. Cred că știi că pentru aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vodă. Dau știre cu această scrisoare a noastră cum am făcut o mănăstire la târg la Iași, însă lângă satul Hlincea, hramul Sveati Gheorghie, și o am închinat în Sveati Gora, mănăstirii de la Dionisiațe, ca să-i hie de treabă și metoh. Și... sate am dat la acel metoh... ce-am cumpărat depreună cu giupânul mieu, Zota spătariul... Deci, când au vrut Dumnezeu... de-au dăruit pre măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia łării Moldovei, când am venit și eu cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noastră cum am făcut o mănăstire la târg la Iași, însă lângă satul Hlincea, hramul Sveati Gheorghie, și o am închinat în Sveati Gora, mănăstirii de la Dionisiațe, ca să-i hie de treabă și metoh. Și... sate am dat la acel metoh... ce-am cumpărat depreună cu giupânul mieu, Zota spătariul... Deci, când au vrut Dumnezeu... de-au dăruit pre măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia łării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12 decembrie 1741(7250). Cum fiecare mănăstire era închinată uneia din lavrele de la Sfântul Munte sau de la Ierusalim, și cea a lui Aron Vodă a ajuns metoh mănăstirii grecești Halchi de lângă Constantinopol. Și acum începe povestea știută... Așa că la 21 ianuarie 1744 (7252) Ion Nicolae (Mavrocordat) deplânge sărăcia mănăstirii de la Halchi, iar despre mănăstirea Aron Vodă spune că: „fiindu și această mănăstire la multă lipsă și slăbiciune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au prăpădit din pricină că n-au avut căutare s-au purtare de grijă de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de-ajutorul ce ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înzestrat-o. Ultima danie de care mi-am amintit a fost cea din 20 octombrie 1787, făcută de Alexandru Ioan Ipsilanti voievod. La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă... care... aflându-se metoh al Halchiei, și... rânduindu domniia mea de s-au cercetat averile și starea mănăstirei... s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de cele trebuincioase și mai vârtos rămasă fără de nici un om de slujbă fiindu că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare în acest sens avem de la Ștefan Tomșa (al II-lea) voievod, care, la 20 aprilie 1622, hotărăște: „Am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sântu la Sfântul Munte, de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”. Și în virtutea acestor adevăruri, la 10 august 1743 (7251) Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod scutește de vădrărit viile mănăstirii Sfântul Athanasie din Copou, metohul Trei Sfetitelor, iar la sfârșit vodă precizează: „Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
marii boieri ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea noastră Camila, fratele lui Hristodor ce-au fost jitnicer și cămănar... și au dăruit la svânta mănăstire ce să cheamă Dealul Mare, care iaste închinată metoh la... patriarhul de Ierusalim... nește locuri de casă den târgu den Iași, ce sint pre Ulița Mare și lângă Podul Vechiu”. În această mărturie se mai vorbește încă de alte patru locuri de casă ce au fost dăruite „La această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorba, să spunem că această mănăstire este ctitoria din 1574 a Mariei, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost mare spătar și mare vistier. La terminarea ei, mănăstirea a devenit - cum se întâmpla cu toate mănăstirile vremii - metoh al mănăstirii Dionisiate din sfântul Munte. Rezultatul? Îl aflăm de la Maria - fiica lui Petru Șchiopu voievod, care la 18 decembrie 1616 (7125) scria: „Când au vrut Dumnedzău... de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia łării Moldovei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniia łării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci... de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat grijă de metoh și de sate ce-au lăsat tot de s-au pusteit”. După câte am văzut până acum, părinte, pe călugării de la mănăstirile grecești - și nu este singurul caz nu prea îi trăgea ața la treabă! Ei așteptau să le cadă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pisanie scrisă în grecește alături de cea a lui Vasile Lupu, scrisă în slavonește Mi-am amintit că Vasile Lupu voievod, după ce a ridicat biserica Trei Ierarhi, a hotărât, la 7149 (1641), ca biserica Sfântul Atanasie din Copou să-i devină metoh. Trebuie să mai știi, dragule, că datorită numeroaselor intervenții asupra acestei zidiri biserica actuală nu seamănă prea mult cu cea de la început. Știi, părinte, că prima danie către această mănăstire a venit de la zlătarul Calodi? Poate că știu, poate că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]