32 matches
-
XXII, Ed. PIM, Iași, 2009, 323 p., ISBN: 978-606-520-326-6. footnote>, toate în franceză, pentru fi de folos și specialiștilor europeni, au devenit lucrări de referință; peste doi ani, ar fi trebuit să realizăm, tot împreună, volumul privind stațiunile epipaleolitice și mezolitice dintre Nistru și Tisa, încheindu-ne, astfel, obligațiile pe care ni le-am asumat, de a aduce la lumină viața comunităților umane paleolitice din acest areal geografic. Aveam și alte proiecte comune: după publicarea Monografiei asupra Mitocului<footnote M. Otte
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Persefona (Core) de către Hades constituia un episod aparte. Îl găsim evocat în Imnul homeric către Demetra. Ceea ce impresiona profund era plecarea bătrânei Demetra în căutarea fiicei sale și aventurile ei pe întreg pământul. Încărcătura simbolică a acestui mit de sorginte mezolitică privea, în chip evident, ciclicitatea vegetației din care fusese dedusă credința în metempsihoză. Moartea și renașterea neîncetată a vegetației ca dovadă a nemuririi sufletului și a migrației sale postthanatice pare să fi fost misterul fundamental tăinuit de adepții cultului eleusin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limbi colinare, înșirate abrupt pe trei laturi, foarte potrivite spre a servi drept redute-ascunzători, având în preajmă un pârâu sau un izvor. Apoi erau ridicăturile cocoșate din terenul mlăștinos de odinioară, folosite drept locuri de popas pentru vânătorii din epoca mezolitică, grotele care le ofereau adăpost nomazilor din paleolitic. Stabileam rute între cruciulițele albastre, ne făceam vânt pe biciclete, încărcați de unelte de săpat, hărți, aparate pentru măsurători și hârtie milimetrică, urcam în cizme, cu o cazma în mână, până la gropile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
împădurite, speram să găsim terenuri accidentate de drumurile ce tăiaseră în fâșii oblice pământul, alergam pe ogoare, priveam cu atenție pietrișul pârjolit de flăcări, citeam în uneltele de piatră de mărimea unei unghii, atât de fin prelucrate, tipice pentru epoca mezolitică. Descoperirile le marcam cu creion roșu pe hartă, clasam obiectele, pe cele mai importante le desenam pe hârtia milimetrică și trimiteam schițele, cu un scurt raport asupra locului și a datării, la arheologul cantonului. Numele noastre apăreau tot mai des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu handicap locomotor. ( O. P.) Grota de la Brânzeni Stațiunile situate în grote și caverne sunt destul de rare pe teritoriul Republicii Moldova. În total se cunosc numai nouă stațiuni unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei Republici Moldova în perioadele paleolitică și mezolitică. Cea mai bogată în mostre arheologice s-a dovedit a fi grota de lângă satul Brânzeni, unde, în cadrul săpăturilor arheologice, au fost descoperite circa 8 000 de obiecte din cremene. Grota prezintă o nișă în stratul de calcar adâncă de 9
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
din lemn de pin cu un craniu de ren în vârf. După J. Maringer, acest stâlp cultual indică probabil prânzuri rituale: era consumată carnea renilor, iar capetele lor erau oferite unei ființe divine. Nu departe de Ahrensburg-Hopfenbach, într-o stațiune mezolitică datată ~ 10000, A. Rust a degajat din fundul unui lac un trunchi de salcie de 3,50 m lungime, sculptat grosolan: se disting capul, un gât lung și vagi trăsături incizate, care, după autorul descoperirii, reprezintă brațele. Acest "idol" fusese
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în paleolitic și se vor prelungi în neolitic Cu privire la scheletele exhumate la Einan'3, s-a presupus că o victimă umană era sacrif; 8 M. Eliade, Religions australiennes, p. 57. 9 Termen derivat de Wady de la Natuf, unde această populație mezolitică a fost recunoscut* J0 Emmanuel Anati, Palestine before the Hebrews, pp. 49 sq.; Muller-Karpe, Handbuch Histoire ancienne d'Israel, I, pp. 41 sq. 1' Toate aceste date au fost obținute grație analizelor cu radiocarbon. Despre doirr op. Cit., II, pp. 250
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
filosofica timp de milenii și ea rămâne încă "adevărată" pentru omul contemporan. Toate aceste valori religioase consecutive descoperirii agriculturii au fost articulate progresiv în decursul timpului. Noi le-am amintit totuși de pe acum pentru a reliefa caracterul specific al creațiilor mezolitice și neolitice. Vom întâlni mereu idei religioase, mitologii și scenarii rituale solidare cu "misterul" vieții vegetale. Căci creativitatea religioasă a fost suscitată nu de fenomenul empiric al agriculturii, ci de misterul nașterii, morții și al renașterii identificat în ritmul vegetației
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și în restul Europei; inutil, de asemenea, să urmărim difuziunea ei către India, China și Asia de Sud-Est. Să amintim doar că, la început, agricultura a pătruns destul de lent în unele regiuni ale Europei. Pe de o parte, climatul postglaciar permitea societăților mezolitice din Europa Centrală și Occidentală să subziste din produsele de vânătoare și pescuit. Pe de altă parte, cultura cerealelor trebuie adaptată la o zonă temperată și cu păduri. Primele comunități agricole se dezvoltă de-a lungul cursurilor de apă și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
limbă izolată din familia paleo-siberiană), yukaghir (considerată o limbă izolată din familia uraliană sau paleo-siberiană), ba chiar și familia amerindiana 227. Lingvistul rus Nikolai Dimitrievici Andreev avansează în 1986 o teorie numită proto-boreală, care afirma că în Europa de est, în epoca mezolitica (mileniile X-VII i.C.) a trait o populatie mai veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior limbile indo-europene, uralice și altaice. Sînt reconstituite și 203 rădăcini comune ale grupului proto-boreal228. Acest idiom arhaic ar fi avut și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Universitatea Foscari din [[Veneția]]) început în [[2005]] au considerat că zona, numărul de descoperiri [[mezolitic]]e este, la nivelul [[Transilvania|Transilvaniei]], foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
istoriei, având variații ca "Obora", "Obornik", "Obiring", "Obernigk". Adjectivul "Śląskie" („silezian”, sau „al Sileziei”) a fost adăugat după 1945 pentru a face distincția față de orașul Oborniki din voievodatul Polonia Mare. Primele urme de prezență umană în regiune provin din kurganele mezolitice caracteristice culturii lusațiene de la începutul epocii bronzului găsite în împrejurimi, precum și din uneltele din mezolitic și topoarele din neolitic. Prima atestare a orașului Oborniki provine dintr-o notă în care se spunea că "Obora" plătește zeciuiala episcopiei Wrocławului în 1305
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
și fosile de specii endemice. Peștera Haiducilor (sau Gaura Haiducească) este situată în rezervația naturală Valea Mare, la 3 km de Moldova Nouă (județul Caraș Severin) și are o lungime de 1370 m. Aici s-au găsit urme ale culturii mezolitice, se poate vizita doar partea luminată a Sălii Mari.
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
linii, benzi, triunghiuri sau spirale, în cazul motivelor pictate. În cadrul utilajului litic s-au observat unele schimbări pe parcursul evoluției culturale. Astfel, în primele faze de evoluție se remarcă prezența în număr mare a microlitelor, puse uneori în legătură cu o anumită tradiție mezolitică. În fazelele mai dezvoltate se utilizează mai mult lamele mai lungi, cu lungimi variabile între 4 și 7 cm și fin retușate. În etapele finale apare din nou preferința pentru unelte microlitice. Din piatră șlefuită s-au realizat mai multe
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
au fost observați folosindu-și mâinile sau bețe pe care le introduceau în cuib pentru a le scoate unse cu miere. Cea mai veche dovadă arheologică asupra vânatului albinelor melifere (Apis mellifera) este un desen de pe o piatră din epoca mezolitică care a fost găsit în estul Spaniei și datează din perioada 6000 î. Hr. În acea perioadă, nu la mult timp după ultima Eră glaciară care a avut loc la circa 9000 î. Hr., se presupune că în regiune a existat un
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
și doar foarte rar de suprafață. Dintre unelte remarcăm topoarele de piatră dură, cioplite, șlefuite, de forma trapezoidală, cu secțiune rectangulară sau biconvexă. Pe lângă acestea sunt prezente și numeroase unelte din silex, unele dintre acestea mai păstrează o puternică influență mezolitică. Uneltele din corn și os sunt foarte rare. Prelucrarea metalelor nu ocupă un loc important în această cultură, purtătorii acestei culturi cunoșteau prelucrarea aramei, dar investigațiile arheologice au scos la lumină puține obiecte aparținând culturii Hamangia din aramă, și un
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
1973 prin Proiectul nr. 8186-1976. Inițiatorii (Sabin Adrian Luca, Paolo Biagi, Michela Spataro, Cosmin Suciu) unui proiect de excavații arheologice (contract de cercetare între ULB Sibiu și Universitatea Foscari din Veneția) început în 2005 au considerat că numărul de descoperiri mezolitice este, la nivelul Transilvaniei, foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ULB Sibiu și Universitatea Foscari din Veneția) început în 2005 au considerat că numărul de descoperiri mezolitice este, la nivelul Transilvaniei, foarte mic în comparație cu descoperirile din zonele limitrofe României. Zona masivului Făgăraș deține un relief care era extrem de favorabil locuirilor mezolitice, la prima vedere. Ultimele studii de sinteză care au încercat să adune toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă se
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă se include zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în 1852, fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
atestată în niciun izvor. Istoricii și arheologii au scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizațiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidență unele vestigii mezolitice în zona Ploiești-Vest și a unor așezări neolitice în zona Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane. Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
omul de Neanderthal a dezvoltat o tradiție artistică mai sofisticată și mai complexă. În Ucraina (situl de la Mizyn), au fost găsite brățări de fildeș de mamut cu ornamente sculptate, datând din perioada Musteriană a Paleoliticului. "Articol principal: Arta mezoliticului" Perioada Mezolitică prezintă câteva exemple de artă "portabilă", cum ar fi pietrele sculptate (Azilien) de la Birseck, Eremitage în Elveția, și, în anumite zone, cum ar fi Levantul spaniol, artă stilizată. Din această perioadă mai sunt cunoscute și modelele de pe obictele utilizate în
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
numite astfel. Monumente megalitice (menhire, dolmene) din perioada neoliticului se pot întâlni din Portugalia până în Regatul Unit și Polonia. Ele au apărut începând din mileniu al cincilea î.e.n., deși anumiți autori speculează că ar fi putut exista încă din perioada mezolitică. Datorită reutilizarii frecvente a pieselor, această ipoteză este dificil de dovedit. Deși cea mai cunoscută dintre aceste structuri este cea de la Stonehenge, unde structura principala datează de la începutul epocii bronzului, asemenea monumente au fost descoperite în tot vestul și nordul
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]