70 matches
-
de la suprafață ascunde o logică mai profundă. Policultura constituia o versiune vegetală a unei astfel de ordini și numai foarte puțini experți coloniști au fost capabili să Întrevadă logica din spatele confuziei vizuale. Unul dintre aceștia a fost Howard Jones, un micolog din Nigeria, care scria În 1936: „șEuropeanuluiț Întregul sistem i se pare... caraghios și ridicol și, În cele din urmă, ar concluziona probabil că este o prostie să semeni plante diferite În așa fel Încât să poată interfera unele cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În Moldova preocupările de sistematică micologică sunt abordate de I.C. CONSTANTINEANU care publică în 1920 lucrarea “Les Uredinées de la Roumanie” ce cuprinde 273 specii parazite pe 592 specii de plante gazde. În aceeași perioadă mai apar unele lucrări elaborate de micologi ca: AL. POPOVICI, M. BRÂNDZĂ, C. PETRESCU etc. Perioada fitopatologică începe după primul război mondial, mai ales după înființarea Institutului de Cercetări Agronomice din România (1927) și a catedrei de Patologie vegetală la Școala superioară de agricultură de la Herăstrău, astăzi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
această căutare avea regulile ei. De pildă, nu culegea niciodată bureți; nu culegea decât ciupercile comestibile din specia Boletus (ciuperca maro-roșcată edulis, ciuperca maro scaber, cea roșie aurantiacus, și alte câteva rude apropiate), denumite „ciuperci tubulare“ sau definite sec de micologi „ciuperci terestre cu tulpina centrală, cărnoase, fetide“. Pălăriile lor compacte - Înfipte bine la cele tinere, robuste și apetisant boltite la cele mature - au o căptușeală netedă (nu lamelată) și o tulpină vânjoasă, elegantă. Prin simplitatea clasică a formei lor, boletele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Gillet (1806-1896) în primul volum al operei sale "Leș Hyménomycètes, ou, Description de tous leș champignons (fungi), qui croissent en France", aceasta taxonomie a jucat un rol important în anii 80 și 90 al secolului a XX-lea, când mulți micologi au schimbat numele "Agaricus" în "Psalliota", între ei și micologul italian Bruno Cetto. Între timp, genul duce din nou vechia desemnare a lui Linné. Acest mare gen este momentan împărțit în șapte secții (precum mai multe subsecții), care sunt: Pentru
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
Sir (22 iunie 1878 - 11 august 1971) a fost un renumit naturalist, microbiolog, micolog și ornitolog australian. A predat ca profesor de patologie la Universitatea din Adelaide și a ajutat poliția în multe anchete importante, precum faimosul caz Taman Shud. John Cleland a lucrat ca și microbiolog în Australia de Vest și New South
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă, unde de obicei pasc ierbivori (în special oi și cai), de la câmpie până la munte, din (aprilie) mai până în noiembrie. Primul micolog care a descris buretele a fost renumitul om de știință Carl von Linné în volumul 2 al lucrării sale "Species Plantarum" din 1753 sub denumirea "Agaricus campester", minimal corectată în numele actual "Agaricus campestris" prin marele savant Elias Magnus Fries (1821
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
campester", minimal corectată în numele actual "Agaricus campestris" prin marele savant Elias Magnus Fries (1821). Redenumirea în "Psalliota campestris" prin botanistul francez Lucien Quélet din 1879 și aprobată de micologul italian Giacomo Bresadola în anul 1937, a fost preluată de mulți micologi de proveniență romană, între ei și micologul italian Bruno Cetto, o denumire preluată și de "Poșta Română" pe un timbru din 1958. Între timp, soiul duce din nou vechia însemnare, iar denumirea "Psalliota campestris" nu mai este parte a nomenclaturii
Ciupercă de bălegar () [Corola-website/Science/335027_a_336356]
-
preferat pe soluri calcaroase. În România, Basarabia și Bucovina de Nord el poate fi găsit adeseori în zonele mai călduroase ale Munții Carpaților din (mai) iunie până septembrie (octombrie). După ce se pare, că a început o discuție destul de crâncenă între micologi referitor la corectul nume binomial pentru acest burete, care se pare încă neterminată, acest soi este enumerat aici mai departe sub numele său vechi și cunoscut. Buretele se decolorează cu acid sulfuric ocru-gălbui, cu anilină încet brun-roșiatic, cu Hidroxid de
Hribul dracului () [Corola-website/Science/335039_a_336368]
-
(n. 14 iulie 1832, Montécheroux, Departamentul Doubs - d. 25 august 1899, Hérimoncourt) a fost un medic, naturalist și micolog francez de renume mondial. Fondatorul asociației franceze de micologie "Société mycologique de France" a caracterizat peste 400 de specii de ciuperci. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Quél.. Quélet s-a născut într-o familie de țărani, devenind curând
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
lui. Lucien Quélet este recunoscut ca unul dintre giganții istoriei micologiei. Aici o selecție de bureți descriși de savant: Renumitul Elias Magnus Fries i-a dedicat chiar un gen: "Queletia quelentii". Alte șaizeci de specii au fost dedicate lui de micologi din toata lumea sub epitetul "queletii" respectiv "queletianus" sau "queletianum": "Boletus (Tubiporus), Bovista, Cantharellus, Cellularia, Ceratellopsis, Clitocybe, Coprinus, Corticium, Cortinarius, Craterellus, Cudonia (Cudoniella), Cyathicula, Daedalea, Dasyscyphus, Dictyopus, Entoloma, Geastrum, Globaria, Gyromitra, Hebeloma, Helvella, Hydnellum (Hydnum), Hygrophorus, Hyponectria, Inocybe, Lentinus, Lenzites
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
Nașteri pe 4 iulie]] [[Categorie:Decese în 1899]] [[Categorie:Decese pe 25 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici francezi]] [[Categorie:Botaniști francezi]] [[Categorie:Micologi]]
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
Jean Baptiste François "Pierre" Bulliard (n. 24 noiembrie 1752, Aubepierre-sur-Aube (Haute-Marne) - d. 26 septembrie 1793, Paris) a fost un botanist, micolog, anatom, fizician precum gravor și acuarelist francez care a reunit talentele unui artist cu cele ale savantului. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bull.. Bulliard a fost cel mai tânăr dintr-o familie cu 13 copii, devenind devreme orfan
Pierre Bulliard () [Corola-website/Science/335445_a_336774]
-
calitate și fiind una din primele lucrări de referință în micologie. El este descoperitorul multor celor mai cunoscute ciuperci ale noastre, inclusiv celui mai popular între ele, Boletus edulis precum al „fratelui” său, amăruiul Tylopilus felleus. Despre decesul savantului - primul micolog care a purtat o poreclă (surnumea: "Pierre") - unii presupun, că ar fi fost executat în Revoluția franceză, ce pare incorect, cum scrie Scott Alan Redhead (n. 1950) care pretinde, Bulliard ar fi murit într-un accident de vânătoare. Heinrich Dörfelt
Pierre Bulliard () [Corola-website/Science/335445_a_336774]
-
prezentat în opera sa „Revisio generum plantarum - vascularium omnium atque cellularium multarum secundum leges nomenclaturae...”, ca "Lactifluus volemus". Denumirea lui Kuntze, "Lactifluus volemus", considerată ulterior pentru mult timp sinonim al lui "Lactarius volemus", a fost preluată de un grup de micologi, confirmând specia ca gen separat din cauza filogeniei lui moleculare în 2008. Apoi soiul a fost rearanjat taxonomic în cadrul familiei "Russulaceae". Discuția se pare încă neterminată. În toate cărțile actuale (până 2015), buretele este mereu menționat ca "Lactarius volemus", aparținând genului
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Jean Louis "Émile" Boudier () a fost un farmacist, botanist, entomolog, micolog și acuarelist francez, membru fondator al "Société mycologique de France" care a descris ca primul fosta clasa a discomicetelor din încrengătura "Ascomycota". Abrevierea numelui său în cărți științifice este Boud.. Émile a studiat la "École de Pharmacie de Paris", și
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
, adesea oară latinizat ca Johannes Antonius Scopolius, (n. 3 iunie 1723, Cavalese - d. 8 mai 1788, Pavia) a fost un om de știință, medic, botanist, micolog, zoolog și scriitor științific tirolez de origine italiană. El a fost numit de biograful lui, Otto Guglia (1904-1984), "primul european non-național" precum "Linnaeus Austriae". Abrevierea numelui său în cărți științifice este Scop.. Giovanni a fost fiul lui Francesco Antonio Scopoli
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
Christia(a)n Hendrik Persoon (n. 1 februarie 1761, Stellenbosch - d. 16 noiembrie 1836, Paris) a fost un botanist și micolog din Africa de Sud. El este privit, împreună cu compatriotul său Elias Magnus Fries, fondator al taxonomiei moderne (micologiei sistematice) în cadrul regnului Fungi, în conformitate cu o publicație de CG Loyd în 1924, cel mai mare geniu în acest domeniu. Abrevierea numelui său în cărți
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
(n. 31 mai 1718, Querfurt - d. 5 ianuarie 1790, Regensburg) a fost un teolog luteran german precum unul di cei mai faimoși botaniști, micologi, entomologi, ornitologi, inventatori și scriitori științifici din secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schaeff.. Fiul arhidiaconului Johann Christoph Schäffer a urmărit școala primară la Querfurt și Glaucha, astăzi suburbie de Halle, apoi liceul din Greiz
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
descris în cartea "Erleichterte Artzney-Kräuterwissenschaft" ( Știința ușurată asupra verdețurilor medicale) din 1759, efectul curativ al plantelor, pentru a oferi medicilor și farmaciștilor un ghid practic la mână. Genul de plante Schaefferia Jacq. din familia "Celastraceae" este numit după el. Ca micolog a publicat, între 1762 și 1774, opera s-a principală a acestui domeniu, titulată "Natürlich ausgemahlte Abbildungen baierischer und pfälzischer Schwämme, welche um Regensburg wachsen", insa limba latină "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
A natural arrangement of British plant" (Editură Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum scabrum". În memoria marelui medic, botanist și micolog austriac Julius Vincenz von Krombholz (1782-1843), în anul 1881, micologul finlandez Petter Adolf Karsten (1834-1917) a mai adăugat un alt sinonim: "Krombholzia scabră". Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum aurantiacum". Mai departe, micologul francez Édouard-Jean Gilbert a denumit specia "Krombholzia aurantiaca" în onoarea marelui micolog german Julius Vincenz von Krombholz. S-au mai încercat multe alte denumiri care însă pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu fenol violet purpuriu, mai tarziu maro închis și cu sulfat de fier verde. Buretele nu poate fi confundat cu
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Basarabia și Bucovina de Nord din aprlie până în noiembrie în păduri foioase mai ales sub fagi, dar și sub (stejari, sau tei), prin parcuri, chiar și câteodată în livezi, mereu pe soluri calcaroase sau cel puțin neutrale. Preotul și faimosul micolog italian Giacomo Bresadola (1847-1929) l-a denumit după micologul, preparatorul și farmacistul francez Narcisse Théophile Patouillard (1854-1926) "Inocybe patouillardi", nume de specie folosit lider până la sfârșitul secolului al XX-lea. Apoi s-a ales altă denumire, anume "Inocybe erubescens", creată
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
Julius Vincenz Edler von Krombholz (n. 19 decembrie 1782, Oberpolitz (în apropiere de (Leitmeritz) - d. 1 noiembrie 1843, Praga) a fost un renumit om de știință, medic, patolog, botanist, micolog, scriitor științific, rector al Universității Carolina și mecena austriac în secolul al XIX-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Krombh.. Tatăl lui, Julius, un învățător, a murit deja devreme, în anul 1788. Familia, având de acea mari probleme
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
1922 cartier al capitalei), deplâns de soția sa Theresia, de fiicele lui Otilia, Ernestine și Theresia precum de multe sute de persoane prezente. Inima lui mumificata este încă păstrată in primul departament de medicină internă al universității. Faimosul medic și micolog a fost numit membru în multe organizații, printre altele: Acestui om de știință au fost dedicate mai multe genuri și specii. Toate lucrările au fost scrise în limba germană:
Julius Vincenz von Krombholz () [Corola-website/Science/335261_a_336590]
-
, și Giacopo (n. 14 februarie 1847, Ortisé-Menàs, comuna Mezzana - d. 9 iunie 1929, Trento, a fost preot romano-catolic precum un faimos micolog italian, membru fondator al asociației franceze de micologie ("Société mycologique de France") care a caracterizat multe specii de ciuperci. Aprecierea savantului se recunoaște și prin marele număr de taxoni dedicați lui. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bres.. Giacopo
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]