107 matches
-
rebelă pe obraz și i-o duse după ureche. Părea atât de liniștită! O strigă ușor: - Maria! Iubito!... Maria!... Aceasta nu schița niciun gest, nu dădea niciun semn că l-ar auzi... Îi ridică pleoapa privindu-i pupila. Se dilatase. Midriaza se instalase. Era în comă. - Vlad! Este în comă... Faceți ceva! Urgent! - Pregătiți urgent sala 2! Chemați echipa! În zece minute intrăm în sală. Hematom subdural acut cu stare comatoasă, se auzi dispoziția profesor doctor Lăcătușu, transmisă prin telefon! - Te
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
examen clinic general anual - ECG la 2 ani. 4. Criterii pentru suspiciunea de boală profesională: - sindrom de iritație acută sau cronică a mucoaselor conjunctivale și a căilor respiratorii - vărsături, colici abdominale - bradicardie, aritmie, hipertensiune arterială, modificări ECG de tip hipopotasemie - midriaza. Fișa nr. 18 BENZEN 1. Examinări la încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 - hematocrit, hemoglobina, nr. hematii - trombocite, leucograma - timp de sîngerare, timp de coagulare - testul Rumpel-Leede. 2. Contraindicații: - afecțiuni hematologice - sindroame hemoragipare - boli cronice ale parenchimului
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
ciliar (iridodializă), cca 25% din diametrul irisului 4-5 Cu interesarea corpului ciliar (irido-dializă), cca 50% din diametrul irisului 4-6 Aniridie traumatică 5-6 Plagă Mică (punctiformă) 1,5 Perforante, mari, cu lipsă de substanță 4-5 Dezinserție Parțială 2 Totală 3-4 Mioză sau midriază traumatică 1,5 Sindromul traumatic al polului anterior Rupturi iris+ruptură zonula Zinn+luxație cristalin 13-18 Cristalin Luxație 4-6 Glaucom Hemoragii(hifemă,hemoftalmus) Uveită facoanafilactică 5-6 2-3 2-3 Acuitate vizuală Vezi mai jos (barem) Cataractă Cu glob închis 4-6 Cu glob deschis
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
ciliar (iridodializă), cca 25% din diametrul irisului 4-5 Cu interesarea corpului ciliar (irido-dializă), cca 50% din diametrul irisului 4-6 Aniridie traumatică 5-6 Plagă Mică (punctiformă) 1,5 Perforante, mari, cu lipsă de substanță 4-5 Dezinserție Parțială 2 Totală 3-4 Mioză sau midriază traumatică 1,5 Sindromul traumatic al polului anterior Rupturi iris+ruptură zonula Zinn+luxație cristalin 13-18 Cristalin Luxație 4-6 Glaucom Hemoragii(hifemă,hemoftalmus) Uveită facoanafilactică 5-6 2-3 2-3 Acuitate vizuală Vezi mai jos (barem) Cataractă Cu glob închis 4-6 Cu glob deschis
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
frunzele și fructele, au un conținut bogat în alcaloizi (atropină, beladonină, hiosciamină, scopolamină etc.), care au o acțiune psihotropă deosebit de puternică : inhibă terminațiile nervoase parasimpatice, excită sistemul nervos central, accelerează ritmul cardiac etc. Unul dintre efectele secundare ale atropinei este midriaza (dila- tarea pupilei), efect folosit și în medicina modernă, în oftalmologie. În vechime, femeile foloseau suc de mătrăgună ca să-și provoace dilatarea pupilelor și să fie astfel „mai frumoase”. Obiceiul era probabil foarte la modă, odată ce a generat denumirea plantei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sentimentul vital de depresie și suferință. b) Simptomele psihomotorii care constau din următoarele: - fenomene de expresie mimică specifice, - agitație psihomotorie putând merge până la raptus, - inhibiție psihomotorie putând ajunge până la stupoare. c) Simptomele neurovegetative sunt exprimate prin următoarele tipuri de manifestări: - midriază, - paloarea feței, - transpirație bruscă, - tahicardie, - tahipnee, - uscarea mucoasei bucale, - diaree, - inapetența, - insomii, - reducerea libidoului și a potenței. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că stările anxioase reprezintă un domeniu extrem de important și nuanțat al psihopatologiei vieții afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crizelor, care se pot repeta de câteva ori pe zi, bolnavul nu aude, nu vede și nu simte nimic, își întrerupe activitatea, inclusiv vorbirea, și rămâne nemișcat, cu privirea în gol. Absențele sunt însoțite de manifestări vegetative, cum ar fi: midriază, hippus papilar, salivație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardiac și respirator, îndeosebi bradicardie și bradipnee, emisii de urină. Absențele petit mal complexe sunt crize de absențe cu alte fenomene asociate cu alterarea stării de conștiență. PETO (nume propriu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, denumite de Danielopolu (1935) amfotrope, similare cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-a stabilit prezența centrilor simpatici în hipotalamusul postero-lateral și a nucleilor parasimpatici în hipotalamusul anteromedian. Primii conțin mari cantități de catecolamine și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care, străbătând cu ușurință bariera hemato-encefalică numai la nivelul hipotalamusului posterior, provoacă stimularea FR diencefalice ascendente, din care acesta face parte și, prin intermediul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt inervate de filetele simpatice ale ochiului (fig. 158). Timpul de excitație normală a retinei pentru vederea scotopică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intensitatea stimulului luminos, fie o scurtare evidentă a timpului de excitare normală a fotoreceptorilor. Jocul pupilei este comandat de contracția și relaxarea fibrelor musculare iriene aflate permanent sub controlul inervației simpatico-parasimpatice. Dacă parasimpaticul produce iridoconstricție și mioză, simpaticul va realiza midriază prin contracția fibrelor radiare însoțită de inhibiția centrului pupilar parasimpatic (zona anterioară a nucleului Edinger-Westphal din mezencefal). Calea eferentă va avea traiectul nervului oculomotor comun și de aici la ganglionul ciliar. Fibrele postganglionare parasimpatice merg pe calea nervilor scurți ciliari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
III și căile descendente pontobulbare și intermediolaterale până la centrul ciliospiral a lui Budge (C8-D1). Fibrele simpatice părăsesc măduva prin ramurile comunicante albe, traversând ganglionul cervical superior pentru a ajunge prin nervii ciliari la mușchiul pupilodilatator. Mediația chimică a miozei și midriazei se realizează prin acetilcolină în cazul căii parasimpatice și, respectiv, prin noradrenalină în cazul inervației simpatice. De menționat capacitatea irisului de a sintetiza prostaglandine cu rol de modulatori ai transmisiei simpatice. Producând vasodilatație și secreție crescută de umoare apoasă, prostaglandinele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
durând mai mult de 30 minute până la ore, astfel ducând la un status epilepticus vegetativ. Aproximativ două treimi din convulsii apar în timpul somnului nocturn sau de zi. Alte manifestări vegetative pot apărea fie împreună cu vomismentele sau mai târziu și includ midriază, paloare, modificări cardiorespiratorii, gastrointestinale și termoregulatorii, incontinență și hipersalivație. EEG prezintă în general vârfuri multifocale în diverse localizări și cam la o treime din pacienți este normală. Evoluția clinică este benignă, cu remisiune spontană la aproximativ doi ani de la instalare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oprire respiratorie pot fi ușor identificate: absența mișcărilor cutiei toracice, cianoza progresivă, deteriorarea stării de conștiență, hipotonia musculară, iar cele de oprire de cauză primară cardiacă sunt reprezentate de absența pulsului la arterele mari, pierderea conștienței, respirații agonice sau apnee, midriaza fixă bilaterală. În cazul în care stopul cardio-respirator are loc în cabinetul stomatologic, medicul trebuie să acționeze prompt și să stăpânească foarte bine manevrele de resuscitare. Astfel, dacă obsevă că pacientul a devenit areactiv, medicul se va opri din manevra
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee, puls mic, hipotensiune, midriază, uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Dimensiunile pupilei sunt rezultatul balanței dintre inervația simpatică și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice de midriază și mioză CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • IMAOsimpatomimetice • methemoglobinizante • teofilină • anticolinesterazice • opioide • pilocarpină • fizostigmină • fenotiazine • clonidină • barbiturice, benzodiazepine comă CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE NEMEDICAMENTOASE
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice de midriază și mioză CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • IMAOsimpatomimetice • methemoglobinizante • teofilină • anticolinesterazice • opioide • pilocarpină • fizostigmină • fenotiazine • clonidină • barbiturice, benzodiazepine comă CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • amfetamine • anoxia • nicotină • alcool izopropilic • coma
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor cauzează constricție pupilară. Stimularea colinergică a musculaturii sfincteriene a irisului provoacă mioză, blocada anticolinergică producând midriază (tabelul 7). Tabelul 7. - Cauze toxice de midriază și mioză CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE MEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • anticolinergice • antihistaminice • antidepresive ciclice • IMAOsimpatomimetice • methemoglobinizante • teofilină • anticolinesterazice • opioide • pilocarpină • fizostigmină • fenotiazine • clonidină • barbiturice, benzodiazepine comă CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE MIDRIAZĂ CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE MIOZĂ • amfetamine • anoxia • nicotină • alcool izopropilic • coma alcoolică evaluarea statusului mental Intoxicațiile acute
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]