110 matches
-
se acomodeze cu noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în București. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un virtual apartament. Ne-am înțeles ca
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
VERECVN DVS D.M.APV.L DVS (ecis) - M (inicipium) APVL PRO SALVTE SUA - PRO SALVTE SUA EP SVORVEQVE - ET SVORVEQVE OMNIUM V.I.M.P. - OMNIUM V (atum) L (berie) Inscripția de pe piatra de altar descoperită la Ampelum este dovada că rădăcina salutului mineresc „NOROC BUN", regăsită în poezii, cântece, ode și rugăciuni adresate la „FORTUNA SALUTARIS", pentru binecuvântări miniere s-ar trage din mineritul de minereuri. Migrațiile furtunoase ale popoarelor au obligat retragerea romanilor, care au lăsat ca moștenire germanilor exploatările miniere din
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
care se adresa minerului și care în întregime sună astfel: „Eu îți doresc noroc, calea de sus ți se deschide!", cu alte cuvinte „Eu îți doresc mult noroc (realizări) și în activitatea ta să dai de minereuri "bogate". Un dicționar mineresc din 1882 definește salutul de „Noroc Bun”, ca un salut obișnuit de toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii soarelui ... "NOROC BUN", consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele cunoscute acest cuvânt ar fi fost rostit pentru prima oară la 1615 de către preotul Christian Mann, originar din Marienburg, când, cu ocazia unor manifestări minerești a ținut o slujbă în care a abordat o
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele cunoscute acest cuvânt ar fi fost rostit pentru prima oară la 1615 de către preotul Christian Mann, originar din Marienburg, când, cu ocazia unor manifestări minerești a ținut o slujbă în care a abordat o anecdotă lutherană care se găsește în așa-zisa istorie a lui Luther din anul 1546. Conform acestei anecdote Luther ar fi fost vizitat de doi mineri. În cadrul convorbirii, unul dintre aceștia
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
salut al minerilor deoarece verbal suna astfel: „eu însă (doresc) să-ți strig „NOROC BUN”. Acest salut a fost preluat și la ediția din anul 1676 al aceluiași festival. La 1678 salutul „NOROC BUN” a apărut cu ocazia unei procesiuni minerești pe muntele Schneeberg. Titlul unei disertații susținut în anul 1680 de către Cristian Maltzer din muntele Erz , cu privire la viața și activitatea minerilor suna astfel: „NOROC BUN” DE HERMUNDURORUM METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
activitatea minerilor suna astfel: „NOROC BUN” DE HERMUNDURORUM METTALURGIA ARGENTARIA. De la mineritul minei de argint ... În anul 1680 „NOROC BUN” apare și ca denumire de mină în Erz, iar în 1680 expresia de „NOROC BUN” își găsește folosire ca salut mineresc în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
istoriei miniere, care are și așa multe goluri ce cu greu mai pot fi completate”. ************************************** Acum, când Mina Petrila „a murit”, nu-mi rămâne altceva de făcut decât să urez din toată inima orașului Petrila : NOROC BUN ! Pentru că, scump oraș mineresc, vei avea mare-mare nevoie de așa ceva ... Și - cât de curând - va urma întreaga Vale a Jiului, Valea Plângerii din următorii ani ... (surse : Wikipedia și www.greenstone bjc.ro. Constantin Jujan, Tiberiu Svoboda - MINA PETRILA 150 DE ANI DE ACTIVITATE ÎN
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera să și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTĂ VARVARĂ“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diplomă de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu, Universitatea București, Prof. Univ. Dr. Adrian Boeru, Universitatea Națională de Arte, Prof. Univ. Dr. Viorica Bălteanu, Universitatea Politehnica Timișoara, Constantin Dobre, fost organizator și conducător al revoltelor minerești din Valea Jiului, Lupeni, august 1977, istorici de pe ambele maluri ale Prutului, că profesorii Vasile Lechintan, Cristian Troncota și Alexandru Moraru, cât și, mai ales, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, dl. Octav Bjoza, la care se adaugă o listă
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 by http://confluente.ro/Victor_roncea_prezinta_mult_victor_roncea_1378027254.html [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române, Eminescu”. Urmare faptului că Al. Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „SFÂNTA VARVARA”, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al. Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
și străinătate. Tot în acest an, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filologie și Fundația "Vasile Pogor" din Iași îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea "Norocul limbii române, EMINESCU". Tot în acest an primește și înaltul ORDIN MINERESC "SFÂNTA VARVARA", urmare faptului că a oglindit în operele sale viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului. În anul 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de "JURNALIST EUROPEAN". În anul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1454994309.html [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
13. Generațiile de azi habar n-au ce s-a întâmplat atunci, astfel că biata reporteriță care nu auzise de Marian Munteanu, redevenit eroul zilei, nu este decât o târzie victimă colaterală. Acum toți cei care au suferit de pe urma nebuniei minerești spun doar că au fost luați de acasă și ciomăgiți până aproape să-și dea duhul și că în storiștea de la Piața Universității nu făceau decât să cânte psalmi și să se hrănească cu ambră și lăcuste, nemaiaducându-și nimeni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/furtuna-dinaintea-linistii/ [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
prelungirea cărora își așează propriul suflet.” ( Ion Burnar ); „Laudă ție, Nicolae Sabău, că te-ai aplecat și asupra spiritualității unor oameni ce se zbat cu întunericul subpământean creând ei înșiși una din cele mai frumoase comori ale poporului român - folclorul mineresc.” ( Pamfil Bilțiu ); „Trebuie neapărat spus că Nicolae Sabău crede în durata cântecului ales. Îl apără cu strășnicie - cât poate - de toate aluviunile acestui timp neașezat.” ( Gheorghe Pârja ); „Cântecul lui Nicolae Sabău nu este doar o alinare, nici măcar o vindecare, ci
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
se acomodeze cu noua locație, în decurs de șase luni, să ne mutăm în capitală. Am fost de acord. Speram să nu întâmpin probleme în încercarea mea de a o face să se simtă cu adevărat bine într-un oraș mineresc, la poalele Parângului. Dețineam o garsonieră modestă în centrul civic din municipiul Petroșani. Ne-am spus că, pentru început, ne era suficient. Cu timpul, dacă vom considera că ne sufocă spațiul, vom accede către un posibil apartament. Ne-am înțeles
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1464383503.html [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române, Eminescu“. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului, Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cacaiul_vulnerabil_al_marii_cronica_al_florin_tene_1348334915.html [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
la Festivalul Internațional Eminescu pentru lucrarea “Norocul limbii române, Eminescu “. Urmare faptului că Al.Florin Țene a oglindit în opera sa și viața și activitatea oamenilor de pe Valea Jiului Sindicatul Liber al E.M. Paroșeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „ SFÂNTA VARVARA“, în luna mai 2012. Folosește pseudonimele: Al.Roșianu, Florin Roșianu, Florin Drăgășenescu. În 1997 primește o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”. În septembrie 2006, a înființat
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
Stema comunei Băiuț, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular auriu cu marginile rotunjite. Scutul este încărcat cu un chevron (căprior) roșu, care închide între brațe o gură de mină tăiată, deschisă negru, zidită roșu, cu însemnele minerești negre - dalta și ciocanul - încrucișate, reprezentate în partea de sus a minei. În partea superioară, în dextra și senestra, se află câte un brad verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278505_a_279834]
-
și fereastră boltită, despărțită de o coloană, cu un brâu orizontal de piatră sub care se află un crenel, totul de aur. În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broșează o lopată și un târnăcop minerești, de culoare neagră, încrucișate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost distrus în perioada invaziilor tătare. Muntele de argint cu lopată și un târnăcop minerești simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, exploatarea argintului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Cacica, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Cacica, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut albastru, cu un cub de sare, de argint, flancat în partea superioară de două perechi de ciocăne minerești, încrucișate, negre. Chef-ul scutului, din aur, are trei cruci treflate roșii. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Cacica asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
însumate ale stemei comunei Crucea, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Crucea, potrivit anexei nr. 1.20, se compune dintr-un scut, pe fond albastru, cu o cruce de aur însoțită în partea de sus de două perechi de ciocăne minerești, încrucișate, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Crucea asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
4 decembrie 2003, la pagina 15 Anexă 2.42 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iacobeni, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Iacobeni, potrivit anexei nr. 1.42, se compune dintr-un scut de argint, cu două ciocăne minerești încrucișate, roșii; ciocanele sunt flancate de doi brazi dezrădăcinați, verzi. La baza scutului, pe fond albastru, un pește înotând spre dreapta, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Ostra, potrivit anexei nr. 1.55, se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe albastru, un căprior alergând spre dreapta, de aur. În partea inferioară, pe roșu, în vârful scutului, o gură de mină neagră, cu două ciocăne minerești încrucișate, de aur, cu zidărie din moloane, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Ostra asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]