80 matches
-
amfitrioana manifestării - profesor Andra Ionescu, director al CN „Costache Negri”. Pe lângă elevii colegiului gazdă, au răspuns invitației, elevii și îndrumătorii lor de la Colegiul Național „Al. Ioan Cuza”, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” și cei de la Școala nr. 28 „Mihai Eminescu” Galați. „Mintoșii” de la CNCN Liceenii CN „CN” au adus în atenție patru lucrări din domenii precum fizica, biologia, chimia, ceva inginerie și, desigur, multă imaginație, intitulate: „Mișcarea implică grație”, „Reacția în lanț”, „Model de seimograf” și proiectul „Potențialul energiei eoliene”, premiat în
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
Potențialul energiei eoliene”, premiat în primăvara lui 2013, la Concursul Internațional „Stelele Științei” Galați. Toate lucrările sunt interesante, dar din lipsă de spațiu ne oprim asupra proiectului (de viitor) „Potențialul energiei eoliene”, pregătit și prezentat de o triadă de liceeni „mintoși” de la CN „Costache Negri”, îndrumați de profesorul Dan Voiculescu. „Ideea a pornit de la faptul că județul Galați este deficitar în producerea energiei eoliene, în ciuda faptului că județul nostru are potențial eolian”, ne-a explicat prof. Dan Voiculescu. Cei trei liceeni
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
gratificat" ca "scriitor român", deci ca un "impostor." Exclusivismele nu-i aveau și pe literații din jurul revistei Contemporanul, unii dintre ei fiind anexați, în calitate de "frați de idee", cursului "socialist" al evoluției literaturii: ""Literatura clasică moldovenească" se înjgheba astfel după principiul "mintosului" caporal care ordona soldatului să sape de la gard pînă la prînz: ea se vedea condiționată - geografic - de Milcovul sorbit pentru noi doar alegoric și - politic - de anul 1859, limită temporală oricum nejustificată: de ce nu atît de dragul pentru ei 1812?". Și
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
să vegheze la respectarea lor. Totul e brambura. Proprietatea ba se restituie, ba e "un moft"; ba se garantează, ba se ocrotește. Pentru abuzuri și înșelăciuni ba intri în pușcărie, ba ești lăsat la vatră ca debil fizic și deosebit de mintos. Polițistul ba te înșfacă, ba te iartă după cum știi sau nu știi să-i dai "dreptul" (expresia datează din timpurile răposatului). Ce e adevărul, ce e dreptatea? Mai au ele vreun rost pe lume? Sunt chestiuni care ne minează echilibrul
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
literatură. Ion al lui Rebreanu narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a dezbătut și altele, din diferite medii. Oribilul sfârșit al lui Ion este nu doar veridic, dar și moralizator: țăranul mintos și câtuși de puțin dornic de proprietate - ci numai de roadele acesteia! -, are tot timpul în vedere că suntem ființe trecătoare pe acest pământ (vezi Miorița) și că o dată izbăviți în neființă nu luăm cu noi nimic. Ba chiar reîncarnați
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
era profesoară de educație fizică și-naltă cât el - bătea fiecare cam la 1,75. Dinspre nevastă-sa nu primise replică, mereu încredințată că tăcerea e ca mierea. Între școală și clubul sportiv unde activa, făcea menajul și creștea odraslele-cumințele, mintoase până-și luaseră zborul în viață! Emancipate devreme, creaturile uitaseră cine le fusese mamă, reținând doar aroganța paternă din care-și făcuseră un apanaj. Lixandra, de când fusese omisă, le uitase și ea. Oricum, nu-i păsa! M-avea pe mine
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
subiectul filmelor ei, ci cucerirea puterii artistice între oamenii mari. Ea nu avea prieteni printre copii. Se învârtea toată ziua bună ziua printre adulți, care descopereau în ea, extaziați, un adult. Cântecele ei erau sfaturi modeste pentru uzul vârstnicilor nu prea mintoși: banii nu aduc fericirea, fericirea e totul și ea se găsește în razele soarelui. Spunea cu dezinvoltură, fără să stea să se gândească o clipă - cum îmi cerea bietul meu tată - dacă știe multe; și chiar știa: știa să spună
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
cele 7 ursitoare despre care se credea că vin în noaptea aceea pentru a hotărî soarta copilului. Dupa ce se năștea pruncul, cu ajutorul moașei, era ridicat și i se spunea: „Aist băiat (sau aiastă fată) Să fie norocos (norocoasă) Și mintos (mintoasă) Și drăgăstos (drăgăstoasă) Și sănătos (sănătoasă) Și-nvățat (învățată) și bogat (bogată) Om de treabă, Să cie luat în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
7 ursitoare despre care se credea că vin în noaptea aceea pentru a hotărî soarta copilului. Dupa ce se năștea pruncul, cu ajutorul moașei, era ridicat și i se spunea: „Aist băiat (sau aiastă fată) Să fie norocos (norocoasă) Și mintos (mintoasă) Și drăgăstos (drăgăstoasă) Și sănătos (sănătoasă) Și-nvățat (învățată) și bogat (bogată) Om de treabă, Să cie luat în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prin mahalaua Podenilor. - Mă duc într-acolo, ce mai... - Du-te cât te mai țin baierele, că precum se vede ți s-au aprins nu numai călcâiele, ci și ficații de dor, mânca-ți-aș cerul din ochii tăi albaștri, mintosule! Vișinel se despărți de Diamanta, colindă toată mahalaua Podenilor și întrebă în dreapta și în stânga dacă nu văzuse cineva două țigănci cu bidinele de vânzare.. Unii îi spuseseră că trecuseră pe-acolo, alții nu le văzuseră, dar cu toată alergătura lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pentru a o acuza pe găsitoare?... N-avea. și, dacă n-avea, de ce, atunci, nu-și vedea de prostia sa, pentru că, așa zicea, că, din prostie, ar fi aruncat nevastă-sa, la gunoi, bocancii blestemați, și-n care, bărbatul, alt mintos, ar fi dosit colosala sumă de euroi!? Taci, mă, din gură, și nu mai mânca... Fie-ți rușine, mă, să vorbești în acest fel.Ba, ție să-ți fie rușine. Bă, interveni, autoritar patronul, fie-vă rușine la toți. și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
care apare în visele fetițelor ca să le elibereze din castelele unde-și imaginau că sunt ținute prizoniere, ei bine, în ceea ce privește o anumită școală de șikse (splendid reprezentată de Maimuța), acest cavaler se dovedește a fi nimeni altul decât un evreu mintos, cu un început de chelie și ditamai clonțul, cu o conștiință socială beton și cu floci negri pe coaie, care nu bea, nu-i cartofor și nu se afișează cu pipițe în public; un bărbat care, garantat, o să le dăruiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să le fie frică. Să intre frica în oasele fiecăruia, să se teamă că oricînd li se poate întîmpla orice. Știa prea bine cum urmau să facă, înțelesese dintr-o ochire citindu-le programul, nu că ar fi fost el mintos grozav, nu era, nimeni nu se gîndise să-l înainteze ofițer, rămăsese adjutant și avea minte de adjutant, nu de asta, dar apucase să citească și să simtă pe pielea lui proclamațiile mareșalului Mackensen. Chiar dacă acolo era altceva, Mackensen era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu a început să strige din nou, să bocească așa cum n-a mai auzit nicicând cartierul nostru, "Ucule, Ucule, copilul meu drag, te-au omorât criminalii! Și-acum, tot ei, nenorociții, nu mă lasă să te văd!" Un soldat mai mintos a găsit calea de a mă scoate din casă, rugându-mă frumos să-i fac rost de un pachet de țigări, pentru că am figură de copil isteț și este sigur că pot rezolva misia asta și la ceas de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
interpreteze celebra Sonata nr. 3 în re minor, futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar ordinar!... Pe când domnul de muzică își pregătea repertoriul favorit pe care-l prezentase și altor colegi de-ai mei un recital de pumni și palme mintos cum eram, avusesem timp să calculez azimutul de fugă, drept pentru care am zbughit-o pe ușă de parcă aș fi vrut să bat recordul mondial la suta de metri fără garduri. Intrasem în grațiile tuturor, chiar și ale colegilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
jumătate jenat, că, în Hexagon, dacă te prostești la vreo petrecere, ești apostrofat prompt cu "arrête de faire le roumain")? "Cel înțălept va înțălege", făcea cu ochiul, viclean și complice, autorul primei epopei în limba română, crezându-se, bineînțeles, mai mintos chiar decât cel mai înzestrat dintre virtualii săi cititori. Dar să nu mă las sedus de farmecul parantezelor, fiindcă vreau să vă arăt mai îndeaproape cum stau lucrurile în insulele de la capătul lumii. În 1945, imediat după instalarea trupelor de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
atât de grave în filmul fraților Dardenne, însă nu cu Codul Penal trebuie măsurată intensitatea trăirilor pe care le au personajele. Bruno trebuie să ajungă la fundul sacului pentru ca metamorfoza să se producă și flușturaticul adolescent întârziat, golan nu prea mintos să asume responsabilitățile unui tată. Cu anticipație, Bruno oferă proba schimbării sale la față atunci când vine în ajutorul prietenului său, Steve, și când se autodenunță, ocazie de a recupera demnitatea pierdută. Fără pompa clișeului, frații Dardenne ne rezervă aproape un
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
Oltule, fartate, zi o doina de dreptate: e Țară o lacrima pe un plai de patimă ce-o zdrobiră sub bocanci fariseii - saltimbanci. face-m-aș poet-haiduc Țării mele să-i aduc la necazuri - că prinos, un domn harnic și mintos. Țara seamănă cu mama ce-și spală-n lacrimi năframa și o ia prin munți, la vale, hăulind doine de jale... BALADA Țara mea din povești cât de tristă ne ești; și poetul - credea că-ți veghează o stea, steaua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Pe vremea aceea eram cu desăvârșire altul... un tânăr care, la 23 de ani, studiase «științele și artele» la Florența și Veneția și se socotea priceput la astronomie, matematică, la fizică și pictură... Desigur, un înfumurat.... știa că era mai mintos și mai plin de harul plăsmuirii decât toată lumea. Pe scurt, un tânăr obișnuit”. Ca să scape cu viață, prizonierul susține că a studiat și medicina, fiind îndeajuns de norocos să-și tămăduiască bolnavii. Datorită faimei ajunge să-l lecuiască pe însuși
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
pendantismului snob. Numai că șireata matroană ot Bîrzoieni ține să ne facă din cînd în cînd cu ochiul; știe prea bine că Bîrzoi e un „țopîrlan”, că anturajul ei o vede pe ea însăși așijderea, dar din cînd în cînd mintoasa parvenită vine la rampă și ne face cu ochiul: adică nu-i chiar așa, boieri dumneavoastră. Nu l-am văzut, în schimb, nici o dată pe fostul ștab al județului, azi interminabilă vlădică republicană, să ne facă cu ochiul în timp
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
un Dumnezeu la șpagă ! Opoziția... Au făcut ,,guvern din umbră” ca să fie pregătiți. Însă perspectiva-i sumbră fiindcă au rămas...umbriți ! Meserie asumată Sume mari dispar bizar. Unde,cum ?! Nimeni nu știe ! Ar fi însă o teorie: Manageru-i ,,Sifonar” ! Super mintos E deștept,te dă ,,pe spate”, are minte derbedeul. Întâi face o facultate, apoi termină liceul ! Rezolvare medicală De acu-ncolo grijă n-ai că finalu-i fericit : Când din comă ai ieșit, te-ai trezit direct în Rai! Promisiuni Doar
EPIGRAME 2 de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383279_a_384608]
-
fund care e Stambulul, nemaivorbind că la marginile pământului nostru stau alții, cu saci mai mici, dar tot cu fundul lipsă. Roma a făcut nu cu aur puțin atâtea cruciade. I-ar fi oare greu să facă fericiți câțiva flăcăi mintoși, arși de dorința de a-și potoli setea de credință pe malurile Tibrului? — Ei, ce zici, s-ar putea? - zise papa Grigorie al XV-lea către cardinalul Damiani. Tu știi ce bani avem. Damiani stătu câteva clipe tăcut, socotind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (15) - FĂT FRUMOS Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Făt Frumos - Fiul iepei era un flăcău chipeș, sănătos, destul de mintos și nu învață rău de loc. Ba dimpotrivă... Maica sa atât de mult îl iubea, că își rupea bucățică de la gură pentru dânsul, ca el să poată zburda în voie pe toloaca, să se hârjonească cu mânzele și să crească
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
școală din cele mai mari și mai importante, dintr-un oraș mare și important. I s-a dat o diplomă pătrată, cu o mulțime de semnături indescifrabile și dreptul să ocupe un post conform cu patalamaua respectivă. Și pentru că era și mintos, și chipeș la înfățișare, a găsit o slujbă bine plătită la o societate de elită și o perspectivă de viitor imediat nemaipomenit de promițător. Buuuun... Și cine s-a bucurat cel mai mult de succesele lui? Eu care nu-l
SCHIŢE UMORISTICE (15) – FĂT FRUMOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362403_a_363732]
-
O lumină magică se prelingea din ei. P era posesorul unei inteligențe cu mult peste medie, dacă nu ar fi ratat m-aș fi hazardat să-l consider o minte strălucită. Un intelectual de provincie, puțin prăfuit, fără haz, dar mintos. Dumnezeu i-a hărăzit lui P întâmplări care nu pot fi cuprinse într-o singură viață. Se spune că trenul vieții este doar unul și se poate întâmpla ca să nu vină la peronul tău niciodată. Lui P i-au trecut
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]