37 matches
-
în nopți cu lună ei alcătuiau un inel vizibil din turnul castelului Observ toate astea ca urmare a vieții tot mai puține care mi-a rămas anii ce-mi mai revin se-nghesuie cu toții să apară pe lac : umbre zvonuri mirozne purtate de vânt măturătorul norilor limpezește și suprafața apei și lauda poate începe la căpătâiul celui ce nu va mai fi o laudă întâmplătoare ca o bucată de cretă găsită pe stradă cu care copiii scriu cuvinte ininteligibile pe pereții
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
pe terasele lor. Vântul alb împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor de iasomie, n-o întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu băga mâna în foc pentru o astfel de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
vreo pală întâmplătoare de soare poate că văd toate astea ca urmare a vieții tot mai puține care mi-a mai rămas anii ce-mi mai revin se-nghesuie cu toții să apară pe lac în diferite feluri : umbre reflexe zvonuri mirozne purtate de vânt credință în brazii și stâncile de pe maluri ca-n cele mai odihnitoare secunde rugi ale apei atunci când vreun pește zvâcnește brusc instantaneu al ochilor mei când măturătorul norilor limpezește și suprafața lacului zone de împăcare pe băncile
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
aleg între netulburata curgere a nisipului din clepsidre și răzvrătirea crudă a clipei desimea nopții acoperă răspântiile steaua dezlegătoare își tăinuiește sclipirea Pâinea și vinul ce nevăzute mâini frâng pâinea și întețesc lumina la cina noastră în umbra ei netăinuită? mirozne îngerești încunună fruntea acestui ceas nemăsurat străluminatele merinde înaburesc cu jindul dezlegărilor adânci cerurile gurii din cana sângerândă limpezitorul vin să curgă în semnul stelei temătoare ce ni-i dată
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
meteorice, care nu schimbă cerul poeziei tânărului poet. Uneori recunoaștem farmecul dureros al poeziei lui Eminescu: "Îngerul păscând garoafe/ în edenul cel avestic/ îngerite filosoafe/ îndoitul vin amestic// și deasupra - candelabre/ clipocind în raza lunii,/ plâns și rugăciuni macabre/ cu mirozna de petunii" (Upanisadă) Alteori regăsim ceva din oralitatea simpatică din care și-a făcut Marin Sorescu un stil: "Toamna-mi culeg păcatele de peste an,/ le așez în fața mea pe birou/ le privesc un minut în ochi// (adânc jenat!)/ și le
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
din Vasile Lovinescu, un autor se pare iubit de Mihail Gălățanu și pe care ni-l amintim cu toții din neuitatele analize la poveștile lui Creangă. Aici ar fi unul din punctele slabe ale scriitorului. Alunecarea în astfel de aberații, îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru adulți, și nu un Creangă care
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
generoși mi-au trimis de curînd un buchet luxuriant, aș spune imperial, de trandafiri în variațiuni de roz pal. Era în ajunui zilei cînd aniversam căsătoria noastră. Se petrecuse, ritualul nostru solemn, a doua zi după Sfîntul Gheorghe, sărbătoarea respira mirozne de frunze ivindu-se proaspăt, într-o lumină, crudă încă, de Armindeni. Acum, peste ani, profuzia aceasta floreală nu putea să încapă într-o cameră de spital, am desfăcut din ea un larg mănunchiu, care se cerea la căpătîiul Cristinei
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte și carne dulce de pește, ca și din vinul de coacăz negru pe care-l pritocea în butoiașe de dud îngropate-n pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
iată că zurba vântului dinspre soare apune Picotește ca atunci când ne locuia Lenea serilor de vară, tandrețea lor păzindu-ne în grădină Potolindu-ne poftele cu o privire spre stele Și urmăm vântul, ne ducem într-acolo unde ne mână miroznele Fără nici un calcul, fără s-avem nici o idee despre sfârșitul călătoriei Ori despre surprizele ce ne-așteaptă pe drum Prezentare și traducere de Constantin Abăluță
Poeți francezi contemporani by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/4718_a_6043]
-
e grădina cea aleasă cu flori, crochet, pomi roditori, mai la deal sunt curțile, apoi vine o grădină cu arbori imenși și cu chioșc în vârful unui dâmb, acoperit de o strașnică desime de brazi tineri, care te îmbată cu mirozna lor - aici va fi locul meu favorabil de lectură - și cu o căprioară mult drăgălașă care m-a întâmpinat azi dimineață cu niște ochi așa de mirați... a venit la mine, i-am pus mâna pe cap și apoi a
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
somn Mă silesc să n-adorm ... Venită de nicăieri, M-alintă mama cu silabe de mângâieri ... De unde vin și unde-am ajuns - Am oboist să-mi dau un răspuns ... Mi-aduc aminte ca-n treacăt C-am fost botezat în miroznă de brad, În răcoare de plop și susur de mesteacăn ... Din dealul Cărții cu sfinti îmi pare că văd O lume de tihnă și una de prăpăd; C-a venit tata acasă cu bani și cu griji S-a pomenit
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile în flori// Să mă plimbu seara pe un mal de râu/ Să absorb mirozna lanului de grâu.” (“Satul Butuceni”). Întâlnim în exercițiile lirice ale poetului și poeme concepute în monorimă, ceea ce nu-i deloc simplu când trebuie să gestionezi douăsprezece versuri cu o asemenea particularitate, dacă nu recurgi și la vreun... artificiu ingenios, spre
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
boboci cât degetarul. N-au găsit nimic în ele, viespile căutând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-ar dori pentru o fată. - Nici narcisele nu-mi plac, Prea aruncă-n jur miroznă ! Zise una sub cerdac: - S-o miroși ? Asta da poznă ! - Fetelor, ce ziceți oare ? Trandafirul de-l alegi, sigur, e frumos, dar doare de te-nțepi când îl culegi. Au ținut-o, zi lumină, luând la rând pe fiecare. Pe-nserat
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374467_a_375796]
-
doar apă-fier-tare printre murmure-suflete de oameni morți... Nu părea în zadar fuga sa de la rădăcinile Copacului Lumii! Știa sigur asta, simțind cum prin el se prefirau amintirile tovarășilor de călătorie... și lucruri... și glasuri... glasuri - niște spirale de aer cu miroznă de soare, de munte, de pasăre, de floare, de fluture, de lună, de stele... Covârșit de toate, se ghemui mai tare în unda rece de apă-fier-tare... Cum, în afară de rânduielile Mumei, mai erau de aflat multe, încă multe?! Și dădu să
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
boboci cât degetarul. N-au găsit nimic în ele, viespile cătând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-ar dori pentru o fată. - Nici narcisele nu-mi plac, Prea aruncă-n jur miroznă ! Zise una sub cerdac: - S-o miroși ? Asta da poznă ! - Fetelor, ce ziceți oare ? Trandafirul de-l alegi, sigur, e frumos, dar doare de te-nțepi când îl culegi? Au ținut-o, zi lumină, luând la rând pe fiecare. Pe-nserat
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372449_a_373778]
-
o noapte de Ajun auziră istoria bunicii de pomină. Stăteau cu ochii ațintiți când înspre tavanul de care atârna cu vârful în jos un brăduț, când spre vatră, unde brațul de lemne aruncat împrăștia în odaia mare și lumină, și miroznă. Picurate-n urechi de vocea caldă a mamei, vorbele nășteau poze din care se desprindeau încetunel oamenii despre care se făcea vorbire, mișcându-se încotro îi trimetea rostul. Arar, ăl mare dintre copii împingea cu vătraiul lemnele, să ia locul
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
să-i fie ramul de stejar. Odihnă dă-mi pe iarba mătăsoasă, S-ajung străjer privind din sfântul car. S-o potoli furtuna și-apoi iele, M-or primeni cu flori de busuioc, Să amiroasă sfânt a lemn pe foc, Mirozna lor să urce pân' la stele. De nu, m-or târî lupii-n urlătoare, Lăsând în urmă oasele albite, Pierdute prin poiene înflorite Cu flori de zmeur, mur și de cicoare. Îmi vine somn de veci ca alinare, Rămâne trupul
POVEŞTI ŢESUTE-N CARUL MARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369139_a_370468]
-
să zidim 330 Mormînt și Morții să ne închinam cu teamă, cît încă mai trăim: Moarte! Dumnezeul Tuturor! din care noi ne ridicăm, în care toți ne-ntoarcem: Și toate Semințiile Pămîntului Să se închine la Mormînt Cu Daruri și Mirozne, cu candele bogat împodobite, cu aur și cu giuvaeruri". Los luat-a Trupul de pe Cruce, Ierusalim plîngînd asupră-i; 335 Și-l duseră-n Mormîntul pe care Los în stîncă Veșniciei L-a fost săpat pentru el însuși: săpatu-l-a pierzînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și boem, actualizat prin minulescianism și modernism, reușește să comunice plăcerea de a nu mai putea trăi decât făcând literatură, iar versurile celebrează indisociabil iubirea de viață și iubirea de literatură: „La Iasnaia Poliana-i un spațiu osebit / Pios ca o miroznă de-a lungul unui ev / Și ierni împovărate de nopți de antracit / Acolo zburdă Kitty în inima lui Lev”. A. dă expresie literară unui proces banal ca un clișeu, pentru că-l încearcă oricine, și magic, pentru că reușește puținora, ca alchimia
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gîtul tău! 10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele! 11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. 12. Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. 13. Odraslele tale sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ce păzesc rodul! 13. Tu, care locuiești în grădini, niște prieteni își pleacă urechea la glasul tău: binevoiește și fă-mă să-l aud! 14. Vino repede, iubitule, ca o căprioară sau ca puiul de cerb pe munții plini de mirozne !
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungîndu-se șase luni cu untdelemn de mirt, și șase luni cu miresme de mirozne femeiești. 13. Așa se ducea fiecare fată la împărat. Și cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia. 14. Se ducea seara; și a doua zi dimineața trecea în a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
a sălbăticiune, dar mie-mi plac sălbăticiunile cum ’die ’vușca: uite-o, pe scaun, dinaintea mea, cu ochii ei, piezișați și-nspăimântați (și cătând ajutor la mine - dar eu nu i l-am dat...); o fac, fie din fum de mirozne, fie din aluatul alb și greu și sălbatic - asta-i o devușcă; a doua e din goluri: scobesc eu, cu - bine, mai Întâi cu ochii - În aluat, În afum forma ei; ai zice gaura cheii. Numai că cheiul de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]