140 matches
-
încercare a celui despărțit în ocolul lumii - unitatea privirii repetate! Din partea stângă, fiecare piatră a văgăunii se desface în trei capete cu dinți întreiți; din partea dreaptă, ape în clocot de trei ori se sorb și se revarsă într-o învăpăiată mistuire. Cu zgomot armura se deșiră și, între închipuire și străina din preajmă, răsună glasul celui cu brațe și arme destule, hrănit din optimismul ficțiunii viitoare. Mă încredințez scepticismului: nici vedere, doar ochi; nici cuvânt, doar limbă; nici auzire, doar ureche
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
cercetător științific, pe un traseu nu linear, nici vorbă." Odată ce: Din jocul început la fragedă tinerețe, ținut în cumpănă de propria dreptate, în dispută cu varii vitregii partinice, invidii și mobiluri de evadare, m-am ales, în final, cu acceptări, mistuiri, umbre existențiale, umiliri, torturante planuri de retragere." Nu știm ce ecou ar avea asupra cititorului standard un asemenea curriculum vitae, pentru unul ca noi, care am trăit un destin cumva paralel, dacă s-ar putea astfel spune, când corector, când
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
pune în dezbatere, cu discreția intimității, fiind vorba de o problemă comună și în același timp personală (paradoxul e numai aparent!), în fond o atitudine veche, de un secol și jumătate, care în toată această vreme s-a consumat până la mistuire, trecând prin numeroasele ipostaze a ceea ce cu un termen generic s-a numit pictură de plein-air. Nu! Cei patru artiști nu și-au propus să vină cu ceva nou! Nu asta a fost în intenția lor! Ei nu și-au
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
venit, apele s-au limpezit, hipocloritul a ucis peștii, iar/ tufa de corcoduși au aprins-o colectiviștii - cina la care visez/ încă e departe, foarte departe...” (Sărac împotriva morții). O altă mască o reprezintă Erosul. Evadare din sfera mundană, necruțătoare mistuire, pierzanie, experiența erotică dobîndește o tonalitate tragică, fiind o zbatere între a fi și a nu fi, cu pedala apăsată pînă la urmă pe neființă, ca un paradoxal apel la absolut: „Nu venea de nicăieri, nu se ascundea de nimeni
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici concomitent lineară și scăpărând de multiplicitate, într-un concurs de contrarii, răspunzând cu fidelitate nativului în Vărsător. Lectorul este nutrit cu un prozaism de cea mai vie coloratură, un patent al scriitorului în postura
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
col. 93B. footnote>. Pe pământ, Cuvântul Își Întreține trupul cu ajutorul pâinii. Fiecare dintre noi, În sensul că atunci când vedem pâine, vedem Într-un anumit fel Însuși trupul omenesc. Așa se explică faptul că pâinea o dată transformată În Trupul Cuvântului prin mistuire, este prefăcută imediat În Euharistie<footnote Ibidem, col. 96C și col. 97A. footnote>. Pâinea și vinul sunt transformate prin harul sfințitor al Cuvântului, la rugăciunile preotului și ale credincioșilor<footnote Ibidem, col. 97A. footnote>, În trup și sânge nemuritor. Fiul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
sunt precedate de o plăcere și nu se poate afla un păcat lipsit de plăcere. De aceea se numește fructul bine după judecata cea păcătoasă, întrucât așa li se pare celor ce pun binele în plăcere. Dar după aceea, prin mistuirea amară a mâncării, se află că e rău. Ca și Sfântul Maxim, Sfântul Grigorie de Nyssa interpretează pomul cunoștinței binelui și al răului, în sensul că el ar exprima pe de o parte caracterul simțual al răului, pe de altă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
care umblă și caută / alți nefericiți - numai că între nefericiți și nefericiți / sunt mari praguri de nefericire" (12 octombrie 1992) Aici viața se bea și moartea se uită!"; cât protest mai rămâne după acest strigăt al conștiinței damnării, al surprinderii mistuirii, al anestezierii iluziilor? Ruga este un gest recurent, dar tot mai brutal, adresat unui Dumnezeu de cârpe, inventat, un simulacru divin aproape idol, ba chiar, la un moment dat, ruga nici nu mai este asumată individual: "și azi dârdâi de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
daca omul optează pentru stânga e blamat, iar dacă o face pentru dreapta e răsplătit. Apoi, autoafirmarea de tip naționalist nu e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
început să se răspândească pe mai mulți kilometri. într-o jumătate de oră focul mistuise totul. Când au venit peste doua ore pompierii din Pitești au găsit un morman de corpuri încolăcite unele peste altele, care încă mai fierbeau în mistuirea jarului. Un singur tânăr a putut pătrunde înăuntru și a povestit apoi grozăvia pe care a văzut-o, dar după două luni a murit și el din cauza arsurilor. A descris imagini terifiante, copiii în chinurile flăcărilor, preotul încă viu, în
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
înlăuntru, un fruct, ceară verzuie,/ Se coace, se mistuie în răstimpul unei iluminații./ Grădinar încrezător aștepți miresme/ De la moartea răsădită în constelații" (Narcis oglindindu-se în Styx). Satului i se închină un contraimn al divorțului elementelor, al dizarmoniei patetice, al mistuirii în flăcări ce cuprind și tărîmul morților: "Crucile de lemn trosnind în flăcări, îmbrățișări ce se îmbie nimănui./ La căpătîiul mormintelor pomii cad pradă vîlvătăii ca un mănunchi de spice bine coapte./ Cuiburi de jăratec din care nici un phoenix nu
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare“ este o „împărțire în părți“, adică o „analiză“), de aceea Hegel a caterisit gustul afirmînd că frumusețea nu are nevoie de o facultate proprie pentru a fi percepută. Intelectul, imaginația și rațiunea ajung spre a contempla
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
ascund/ printre jumătăți de adevăruri” (Jumătăți de cuvinte), poeta mărturisind că „aparține cuvântului”. Convingerea scriitoarei că „Până și Moartea/ ține de Viață” ( Ține de viață) se amplifică în spectaculoase imagini din poezia Ultima zi de sărbătoare: „Se năruie copacii/ în mistuirea dimineții/ și-n curând,/ flăcări vor fi/ în vatra cerului./... Clopotele nu bat doar/ a sărbătoare” (Ultima zi de sărbătoare). E un memento care ne îndeamnă să conștientizăm condiția noastră trecătoare pe acest pământ, în care orgoliile și egoismul steril
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
iubirea transfigurată de poezie. Pentru Lala Lal Ded, dansul care ne unifică, ne confundă cu Brahman, cu Unul primordial. Pentru Boethius atingerea perfecțiunii morale, pentru Giordano Bruno tensiunea suitoare a intelectului "eroic", dincolo de stele și cer, în eliberarea radicală prin mistuirea în focul sacru al poeziei, Shakespeare, după ce, în piesele sale negre, demască și răscolește cele mai crude nonsensuri în firea umană, în Furtuna redescoperă și exaltă ideea frumseții omului și a naturii. Leopardi înfierează nonsensul existenței pentru a-l exorciza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
despică bolta cerească, se avântă în nemărginire și, prin eter, pătrunde în sferele superioare, parcurgând treaptă cu treaptă adevăruri tot mai înalte." Or, care este suprema aspirație a spiritelor dotate cu inteligență și iluminare divină: eliberarea metafizică. Focul și eterul mistuire și renaștere ca spirit pur sunt realitățile eliberatoare ultime care constituie cheia de boltă în gândirea poetică a lui Bruno. Iată alte texte în acest sens din opera amintită: "Nobilul foc mă nalță și mă mântuie de natura inferioară... Mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pe care le serviți cu egal suflu în inspirația generoasă: "Poemele sunt pseudo-narative, cu intruziuni ale metaforei și chiar ale unor tipuri de aforism, maximă sau apoftegmă. Poet serios în apariția din caruselul liric al publicațiilor literare, Filip Köllö - o mistuire a trăirii lirice până la capăt". Aș vrea să nu vă mâhnesc, în cazul în care v-ați gândit să vă prefațez cartea, că nu mă consider omul cel mai potrivit, că nu am energia, acum, pentru a susține un asemenea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
este Experiență aparte, cea mai relevantă reușită a volumului, în care analiza psihologică și dramatismul existențial găsesc, fără stridențe, soluția firească. Totodată, autorul pune o problemă emblematică pentru condiția contemporană a adolescenței rebele, minată de energii care nuși mai găsesc mistuirea în idealuri superioare la nivel național și social. În familia N., una exemplară în ochii opiniei publice, de la o vreme, se produce „vraiște”. Victoria, „o femeie puternică, bine clădită emoțional”, rămasă văduvă cu un copil de șase ani, îl crește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
este Experiență aparte, cea mai relevantă reușită a volumului, în care analiza psihologică și dramatismul existențial găsesc, fără stridențe, soluția firească. Totodată, autorul pune o problemă emblematică pentru condiția contemporană a adolescenței rebele, minată de energii care nuși mai găsesc mistuirea în idealuri superioare la nivel național și social. În familia N., una exemplară în ochii opiniei publice, de la o vreme, se produce „vraiște”. Victoria, „o femeie puternică, bine clădită emoțional”, rămasă văduvă cu un copil de șase ani, îl crește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tărîmul ei nu mai există controverse, dispute și puncte fierbinți, cum nu mai există pasiuni care să-i tulbure liniștea. Există doar consensul obosit al celor care îi cercetează catastifele din nevoia de a-i reface istoria declinului. Dar o mistuire vie, de-a dreptul pătimașă, provocată de prezența instanței transcendente - numele tehnic dat bietului Dumnezeu - nu mai întîlnim azi la nimeni. Transcendentul a încetat să mai fie o problemă teoretică; ceea ce înseamnă că a părăsit metafizica și s-a refugiat
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
și lumină, îmi fac somnul ușor" (Vezi cum se leagă...); "trupul înoată în lumină/ lumina îneacă trupul/ iar trupul e imponderabil" (odaia e...). Povestea sa de iubire (extrem de discret trasată, conotațiile sale homosexuale fiind atinse doar în treacăt) e o mistuire în inefabil, o inițiere în lumină, mijlocită de moartea celui iubit: "hai către lumină/ împreună/ deschizân-du-ne unul altuia/ poarta" (deschizând...); "ca o figură de stil lumina/ își măsoară muțenia cu a ta/ emblema copilăriei" (cele mai bune lucruri...); "o, dulcele
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
ci îl amușină cu voluptate, îl iubesc și îl divinizează. Fac din acest deșert plin chiar sufletul lor. Este un deșert care conține un erotism intens ori care chiar descompune dragostea în gesturi violent-pasionale și adicte, făcând din ea o mistuire (uneori, și o tămăduire). Acest tip de deșert necanonic se prelungește și se infiltrează până în Italia, în vila părăsită unde zace muribundul ars care își rostește povestea de dragoste, unind istoria deșertului cu aceea a războiului și cu povestea infirmeriei
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
nu putea să figureze pe copertă și cartea n-a mai fost editată. In 1978, am avut parte de o primă versiune în limba română, dar, titlul schimbat în mod arbitrar în La poalele vulcanului, anula semnificația narațiunii despre strivirea, mistuirea unei ființe omenești de către magma arzătoare, sugerând, dimpotrivă, o idilică, molcomă hălăduire într-o vale însorită. Formulările din tălmăcirea semnată de Ion Caraion, care nici nu cunoștea limba engleză, diminuau și ele intensitatea trăirilor și incandescența expresiei. Abia în 2003
Adresant: Confreria Lowry by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6297_a_7622]
-
pe lângă povară propriului său geniu și a propriei lui drame, si dramă executatului din Reading, fiind astfel mai mare decât el însuși, măi chinuit decât îl chinuie propria lui viața, tocmai prin creația pe care o trăiește cu toată acea mistuire de care are nevoie, ca s-o scoată din el și s-o dea omenirii. Sutele și sutele de poezii adunate de dumneavoastră demonstrează acest lucru. Aceștia sunt eroii care justifică nevoia de altceva decât război și pace, altceva decât
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
codul realului și cel al imaginarului, antitezele în genere. Ajungem în felul acesta la acel tip de confesiune drag avangardiștilor potrivit căreia creația e nemijlocit informată de existențial, putînd fi socotită un puls "transcris" al acestuia la cotele unei înalte "mistuiri": "nu trăiesc cu detașarea condamnatului la moarte/ ci cu neliniștea condamnatului la viață/ nici nu beau să uit de moartea care îmi e camarad/ mă fascinează speranța/ mă întorc în mine în același timp cînd mă retrag în afară/ trenuri
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]