55 matches
-
singură dată pe an, eu, la fel ca ceilalți copii din sat, aveam doar pentru mine mulți bani - adică vreo 20-30 de lei, strânși cu mult timp înainte pentru 20 iulie, de Sfântul Ilie, când mergeam la târg în Dealul Mlăcii, micul capital numindu-se chiar așa: „bani de târg”. Niciodată, însă, în restul anului, nu avusesem atâția bani numai pentru mine... -------------------------------- *În memoria locuitorilor comunei Câineni, județul Vâlcea, care au avut de suferit în timpul Primului Război Mondial, Țara Loviștei fiind, la începutul
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
modifică după cum urmează: a) se abrogă pozițiile nr. 272, 278 și 302; ... b) - la poziția nr. 1, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren lot școlar, S = 13.173 mp, intravilan; adresa: comuna Costești, satul Văratici; Vecini: N - DC Mlăci, S - Stănescu Gheorghe, Lăpădat Grigore și Roșu Petre, E - DC Mlăci, V - Roșu Petre", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "4.347 lei"; ... - la poziția nr. 167, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 1.510 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235664_a_236993]
-
302; ... b) - la poziția nr. 1, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren lot școlar, S = 13.173 mp, intravilan; adresa: comuna Costești, satul Văratici; Vecini: N - DC Mlăci, S - Stănescu Gheorghe, Lăpădat Grigore și Roșu Petre, E - DC Mlăci, V - Roșu Petre", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "4.347 lei"; ... - la poziția nr. 167, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: L = 1.510 m, l = 4 m, asfaltată; Descript: intravilan, șanțuri marginale de pământ; Adresa: comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235664_a_236993]
-
Secusigiu(38%), Semlac(8%), Zădăreni(16%), Șeitin(11%) 107.ROSCI 0109 Lunca Timișului Județul Timiș: Belinț( 108.ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băită(2%) 109.ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun(16%), Reci(16%) 110.ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos( 111.ROSCI 0113 Mlaștină după Lunca Județul Harghita: Suseni( 112.ROSCI 0114 Mlaștină Hergheliei - Obanul Mare și Peșteră Movilei Județul Constantă: Mangalia(4%) 113.ROSCI 0115 Mlaștină Satchinez Județul Timiș: Biled( Județul Arad: Vinga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de nevertebrate: 4030 - Colias myrmidone; 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius Specii de plante: 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel); 1381 - Dicranum viride; 1477 - Pulsatilla patens (Dediței, Sisinei) 110. ROSCI 0112 - Mlaca Tătarilor Tipuri de habitate: 7150 - Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase Specii de amfibieni și reptile: 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) 111. ROSCI 0113 - Mlaștină după Lunca Tipuri de habitate: 6410
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Moșnița Nouă (13%), Pădureni (29%), Parța (4%), Peciu Nou (1%), Racovița (13%), Recaș (1%), Remetea Mare ( 110. ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băița (2%) 111. ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun (16%), Reci (16%) 112. ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos ( 113. ROSCI 0113 Mlaștina după Luncă Județul Harghita: Suseni (1%), Voșlăbeni (3%) 114. ROSCI 0114 Mlaștina Hergheliei-Obanul Mare și Peștera Movilei Județul Constanța: Mangalia (4%) 115. ROSCI 0115 Mlaștina Satchinez Județul Arad: Vinga (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
Secusigiu(38%), Semlac(8%), Zădăreni(16%), Șeitin(11%) 107.ROSCI 0109 Lunca Timișului Județul Timiș: Belinț( 108.ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băită(2%) 109.ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun(16%), Reci(16%) 110.ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos( 111.ROSCI 0113 Mlaștină după Lunca Județul Harghita: Suseni( 112.ROSCI 0114 Mlaștină Hergheliei - Obanul Mare și Peșteră Movilei Județul Constantă: Mangalia(4%) 113.ROSCI 0115 Mlaștină Satchinez Județul Timiș: Biled( Județul Arad: Vinga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de nevertebrate: 4030 - Colias myrmidone; 1060 - Lycaena dispar; 1059 - Maculinea teleius Specii de plante: 1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel); 1381 - Dicranum viride; 1477 - Pulsatilla patens (Dediței, Sisinei) 110. ROSCI 0112 - Mlaca Tătarilor Tipuri de habitate: 7150 - Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase Specii de amfibieni și reptile: 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) 111. ROSCI 0113 - Mlaștină după Lunca Tipuri de habitate: 6410
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
zona orașului Sibiu, în frunte cu un anume Sibiceanu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cătunul Sibiciu de Sus era reședința comunei cu același nume, aflată în plaiul Buzău al județului Buzău. Comuna era formată din cătunele Băroiu, Bășcuretu, Gornet, Mlăcile, Murătoarea, Sibiciu de Sus și Sila, cu o populație de 870 de locuitori. În comună funcționau o școală frecventată de 64 de elevi (dintre care 6 fete) și două biserici ortodoxe, dintre care una, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, fusese
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
comuna purta numele de "Sibiciu", și preluase și satul Sibiciu de Jos (anterior în comuna Pănătău). Astfel, comuna Sibiciu era în aceeași plasă Buzău și avea în componență satele Gornetu, Murătoarea, Sibiciu de Jos, Sibiciu de Sus, și cătunele Baroianu, Mlăcile și Sila, având în total 1235 de locuitori. În 1950, comuna a fost arondată raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna, care purta din nou numele de "Sibiciu de Sus", a fost
Sibiciu de Sus, Buzău () [Corola-website/Science/301041_a_302370]
-
poate fi stabilită numai prin investigații științifice detaliate. A se compara numele Balta, Alunu, Poiana, În Răchiți, Sub Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopicele cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sensuri foarte asemănătoare avînd de obicei răspîndire regională și, de aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui compus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Blendeștilor - Lazu lui Irimie - Lazu Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu Sâieștilor - La Vărariu - La Șanț - Poiana - Higiu Poienii - La Frăgariu - Printre Căli - Secșoara pârâu - Pe Deal - La Fundu Grădinilor, arabil - La Fântâna lui Marian - La Budulăul Boltașului - Fântâna Purcariului - Mlăcile, teren comunal - După Cânepi, fânaț - În Cânepi, arabil - La Grădina de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri, 9 jug., Arinii Morii, 2 jug., La Moara din jos de sat, 800 stj., Grădina Ocolului Silvic 1200 stj., - prin reforma agrară 1922. - intravilan
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce ne dă iel fără muncă și fără nici-un fel de tacsă sau cost, apă rece și bună, adică apă ca de la munte. Să pomenesc aci unele fântânițe, cum le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]