986 matches
-
sau Un nou început” autor Helene Pflitsch (Germania), Gustul dulce al copilăriei pentru „Tridentul de aur”, autor Puiu Răducan, Antologia „Limba noastră cea română”- manifestare a spiritului românesc la Antologia “Limba noastră cea română” coordonată de Ligya Diaconescu(România/Canada), Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești” la volumul “Brezoi, oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” de Gelu Efrim, , “Viața - un episod din Roata timpului” la romanul “Roata timpului” de Dora Alina Romanescu, “Septuagenarii Cantemiriști” la romanul
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
Tainica simțire”, autor Vasile Hatos (Italia), “Simfonia naturii și farmecul copilăriei” la volumul de poezii pentru copii “Simfonia naturii” de Olimpia Sava, “Un album de vis” la Albumul orașului Brezoi editat de Primăria orașului, etc. A scris prefața „Istoria Obștei moșnenilor brezoieni” a monografiei „Istoria Obștei Brezoi”, autor Goriță Oprescu și prefața „Daniela Popescu și versurile sale de inspirație Divină” la volumul de versuri „E(c)lipsă”, autor Daniela Popescu (Spania) și Despre Pr.Dumitru Popa și lucrarea sa ,,Gândind la
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
permanență rămâne proaspătă de parcă ar fi agheasmă! La apus, după Păscoaia, Brezoiul face hotar cu localitatea Mălaia prin satul Săliște. În zona Brezoiului circulă foarte multe legende, unele dintre ele având legătură cu istoria. În această comunitate trăiesc alături de lotrenii moșneni din tată-n fiu și cetățeni veniți de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
făcut ca proprietățile moștenite să se împartă succesiv, de la o generație la alta, între membrii săi. Aceste din urmă sate de boieri numeroși și decăzuți din punct de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de vedere economic alcătuiesc categoria satelor libere, locuite de răzeși (în Moldova)și moșneni (în țara Românească), categorie care își face apariția la sfârșitul secolului al XVI-lea. Categorii de sate Satele libere. Locuitorii lor se numeau răzeși în Moldova și moșneni în Țara Românească. Asupra lor domnul își exercita doar o autoritate publică deoarece conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea unor ritualuri bine cristalizate
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de diverse pe plan cultural, care au apreciat omul și opera sa, probează adevărul despre meritele Lui Mihai Sporiș. Exemplificăm cu un fragment din spusele prof. univ. dr Dinică Ciobotea: „Ca urmaș al celor care au robit ca să sporească averea moșnenilor din Loviște, sau ca reprezentant al ținutului vâlcean, bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_mihai_sporis_la_60_ani.html [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin veacul nouă după zece moșneanul Ion avea printe multul de copchii și o Mărie haiducoasă care străbătea pustietatea de coclauri în goana calului cu țolic mocănesc pe picioare și fereală de spaime pândă. Curăția și vrednicia fetei a avut parte de un flăcău chipeș cu
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (III) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_iii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355727_a_357056]
-
de origine străină de undeva din Ardeal, poate , ipoteză după părerea noastră fără nici un fundament real .Cercetătorul Radu Crețeanu aduce serioase argumente în favoarea originii mehedințene , însă mai modeste , în privința familiei lui Lupu Buliga, presupunând că acesta s-ar trage dintre moșnenii de la Pejna, înrudiți cu Dunceștii (poate chiar moșul Dunceștilor)5/ Legătura cu Ciovârnășanii o vede doar ca urmare a cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
ca urmare a cumpărăturilor făcute acolo, a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de țară, mehedințeni, așa cum a fost cazul și cu alți boieri , originari de aici și că deci , nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedințeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga facem însă
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
permită stabilirea fără echivoc a originii sale , la Prejna , trebuie să luăm în considerare documentele existente în care ,repetat , el apare cu numele Lupu Buliga ot Ciovârnășani 6-. Desigur, nu se poate contesta înrudirea dintre familia Buliga de la Ciovârnășani și moșnenii Duncești de la Prejna, în principal prin sora lui Lupu Buliga , Draia sau Drănoaia , menționată în documente tot cu apelativul de la Ciovârnășani 7-. Este de asemenea, probabil ca, așa cum se întâmpla la noi în evul mediu și aceste stăpâniri încricișate asupra
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
stăpâniri încricișate asupra pământurilor de la Ciovârnășani , Prejna, Turtaba, Izverna, etc. să se datoreze fenomenelor roirii, al mobilității funciare a populației în cadrul unor arealuri mai mult sau mai puțin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnășani și moșnenii, de la Prejna, Costești, Cerna Vârf, Gornovița, Nadanova și chiar Izverna , în general oameni de la hotar ( graniță ) să se fi stabilit legături de întrajutorare , de rudenie chiar de înfrățire etc. care au permis asemenea stăpâniri amestecate, precum dreptul pentru familia Buliga
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
deținut mici dregătorii administrative și militare la granița de vest a Țării în zona Balta, Prejna, Costești-Izverna , încălcată deseori de străini . Aceasta a permis probabil, tatălui său și apoi lui Buliga însuși să stabilească legături complexe, chiar de rudenie, cu moșnenii din așezările de la poalele munților Mehedinți , însărcinați și atunci ca și în secolele următoare ( până în vremea Domniei lui Cuza ) , cu paza graniței . Această ascendență i-a permis lui Lupu Buliga o mai lesnicioasă afirmație în ierarhia militară a timpului , pentru
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
concentrate mai ales în plasa Baia unde de altfel exista un număr mare de moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
moșneni. În această plasă erau proprietatea moșnenilor, după cum reiese din catagrafia morilor din județ, 4 mori și 20 de făcăi. Printre cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26. Întâlnim astfel atestați de documente coproprietari asupra unor mori sau făcăi pe Nicolae Rogoz și moșnenii din Câlceștii de Sus ce aveau împreună pe moșia moșnenească 2 mori și o făcae, altă tovărășie de acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
acest fel la Gârbovăț pe apa Coșuștei, alta la Hodorasca etc. Sunt încă și mai numeroase cazurile închirierii de locuri pentru mori la Căzănești, spre exemplu, slugerul Costache Viișoreanu avea 2 mori pe moșia moșnenească 27. De altfel, nu numai moșnenii închiriau locuri pentru mori ci și proprietarii de moșii( mai ales mânăstirile). Mânăstirea Tismana avea pe moșia sa de la Erghevița închiriate 5 locuri de moară 28, iar la Turcenii de Sus trei. Mitropolia închiria cinci locuri la Piria 29, mânăstirea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]