394 matches
-
ceilalți dimpreună cu dânșii, trăitori și jertfitori ; Mării cărturari, pedagogi, poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide, Ion Bănea, George Uscătescu, Horia Sima, Vasile Cristescu, Ion Nistor, Ioan Lupaș, Ion Moga, Ștefan Păscu, Dan. Rădulescu-Weg, D.D. Roșca, Constantin Papanace, P.P.Panaitescu, Simion Bărnuțiu, Simion Mehedinți
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-a’ făcut legionarii: cu mulț’ popi, fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’; au vorbit tare frumos de iel șî-n biser’că șî la groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
popi, fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’; au vorbit tare frumos de iel șî-n biser’că șî la groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a făcut-o mama după război, nu ierea cu noi atuncea în car, ieu aveam 7 ani
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Danciu Agenor se referea în felul următor la mișcarea legionară și la catolicism: „mișcarea legionară ca bază ideologică este sau era complet greșită, bazându-se pe Biserica Ortodoxă, o Biserică fără perspectivă filosofică. Singurul care a văzut just a fost Moța, care indignat că se trage cu mitralierele în obrazul lui Dumnezeu, a plecat în Spania, țara care a dat un număr atât de mare de sfinți”. Amintindu-i-se că Spania a dat printre altele și Inchiziția, Danciu Agenor afirma
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
țara care a dat un număr atât de mare de sfinți”. Amintindu-i-se că Spania a dat printre altele și Inchiziția, Danciu Agenor afirma că „Inchiziția era o instituție necesară pe atunci, [care a] salvat multe suflete de decădere. Moța s-ar fi catolicizat dacă nu murea și atunci poate totul ar fi decurs altfel. Mișcarea legionară nu a putut fi adevărată, deoarece nu era catolică, nu cunoștea adevărul absolut al Bisericii Catolice și de aceea s-a dărâmat, căci
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485434486.html [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
măi mulț’ legionari, c-așa făceau ei, munceau benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-au făcut - cu fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’ -, au vorbit foarte frumos de el la groapă, fusese el pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari; ăștia muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas eu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă și tac-to Ion Teșcuț, Pâclă. Stanca nu erea cu noi atuncea în
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
înmormântare frumoasă i-au făcut - cu fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’ -, au vorbit foarte frumos de el la groapă, fusese el pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari; ăștia muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas eu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă și tac-to Ion Teșcuț, Pâclă. Stanca nu erea cu noi atuncea în car, a făcut-o mama după război... Mă dusesem pe la ea, în
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
Danciu Agenor se referea în felul următor la mișcarea legionară și la catolicism: „mișcarea legionară ca bază ideologică este sau era complet greșită, bazându-se pe Biserica Ortodoxă, o Biserică fără perspectivă filosofică. Singurul care a văzut just a fost Moța, care indignat că se trage cu mitralierele în obrazul lui Dumnezeu, a plecat în Spania, țara care a dat un număr atât de mare de sfinți”. Amintindu-i-se că Spania a dat printre altele și Inchiziția, Danciu Agenor afirma
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
țara care a dat un număr atât de mare de sfinți”. Amintindu-i-se că Spania a dat printre altele și Inchiziția, Danciu Agenor afirma că „Inchiziția era o instituție necesară pe atunci, [care a] salvat multe suflete de decădere. Moța s-ar fi catolicizat dacă nu murea și atunci poate totul ar fi decurs altfel. Mișcarea legionară nu a putut fi adevărată, deoarece nu era catolică, nu cunoștea adevărul absolut al Bisericii Catolice și de aceea s-a dărâmat, căci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
din Montreal nu-l prea agreau pe Costică Vâlceanu. Înainte să vină în Canada fusese în Spania și în Franța. Se dusese să lupte împotriva lui Franco; în Spania erau chemați susținătorii din întreaga lume ca să apere comunismul. „Ion I. Moța,om politic român, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail și VasileMarin luptau în Spania contra comunismului”, a continuat prietenul meu relatarea, fără să clipească. „Cum poți să stai liniștit când vezi că se trage în obrazul lui Hristos? - aceasta era deviza
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
care prisosea, se revărsa viu. Din contigentul destul de numeros al femeilor celebre arestate sub regimul concentraționar amintim câteva ramuri din marele trunchi al Neamului: familiile Mavrocordat, Ghica, Manu, Sturdza, Cantacuzino, Nistor, Halippa, Flondor, Ianculeț, Iordache, Mărculescu, Mironescu, Cancicov, Brătianu, Steriopol, Moța, Codreanu, Bălașa, Mureșanu, Antonescu, etc. În celebrele închisori, ura stăpânea vidul dureros al autorităților și al brutelor-executante, tortura făcea parte din meniul zilei, teroarea era un concert al spaimei mult prea prelungit, reeducarea se instalase cu mult fast și caschetă
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
EU VOI FI ! Patru pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt ca noi așa moțați ! Zise unul, visător, Legănându-și un picior. Moțul nostru-i o coroană ! Nu este o simplă toană A naturii, prin urmare Mă frământă o-ntrebare: Cine, după-a noastră lege, Din noi patru va fi rege ? - Eu voi fi ! țipă
EU VOI FI ! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420352071.html [Corola-blog/BlogPost/376685_a_378014]
-
Mona, azi să mă lași să dorm mai mult!” N-am mai îmbrăcat plușul ce-i amintea de o oarecare Mona, niciodată. Am găsit și un capoțel, primul meu cadou de la o mătușă de-a lui, de la Buzău. Casnică, dar „moțată”, mătușica își rupse de la gură, din colecția ei de capoțele, unul, cu coadă de sirenă, care i se părea ei că-mi vine foarte bine. Adevărul e că se cam mula pe corp veșmântul, dar vezi bine, știa mătușica gusturile
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1492528747.html [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
pentru care românii din Montreal nu-l prea agreau. Înainte să vină în Canada fusese în Spania și în Franța. Se dusese să lupte împotriva lui Franco; în Spania erau chemați susținătorii din întreaga lume, ca să apere comunismul. „Ioan I. Moța, om politic român, fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail și VasileMarin luptau în Spania contra comunismului - a continuat prietenul meu relatarea, fără să clipească -. Cum poți să stai liniștit când vezi că se trage în obrazul lui Hristos? - era deviza înfocaților
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unitenone.html [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
atrocitățile judiciare și pentru ancheta cu pumnul - Țundrea a declarat că la interogatoriu i se scoteau dinții și i se rupeau coastele. A trebuit să treacă 12 ani de carceră grea, pentru ca, un alt om al legii, prim-procurorul Emil Moța, de la același parchet gorjean, să facă dreptate. După 12 ani de osândă nedreaptă, Țundrea a revenit în lumea liberă în care a mai trăit, atât cât a mai avut de trăit, sub același cer cu groparii tinereții lui: justiția română
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/_marcel_tundrea_pamantul_g_aurel_v_zgheran_1375441007.html [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
joc al destinului acesta, având de executat o pedeapsă pentru omor asupra unui consătean, i-a și fost coleg de celulă la un moment dat, la Penitenciarul Codlea. Eliberarea a venit în urma unui raport de expertiză aprobat de către procurorul Emil Moța, care a stabilit că profilul ADN, recoltat de la victimă în timpul urmăririi penale, dar scos la lumină abia în anul 2004, nu îl încriminează pe condamnat. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție l-au declarat nevinovat pe Țundrea, la
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/_marcel_tundrea_pamantul_g_aurel_v_zgheran_1375441007.html [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
făcut praf și pulbere pe mahomedani? Cunoașteți un singur valah supărat pe Vodă Ștefan, din cauza că la Baia era să-l lichideze pe maghiarizatul Matei Corvin? A lipsit clerul destoinic din ceea ce se cheamă generic “lupta de emancipare națională? Ioan Moța, preotul care și-a învățat copilul să nu fie slugoi! Fiul său a murit bărbătește la Majadahonda. "Lupul Daco-României și vulturul bizantin și-au cam tocit colții și ghearele ce altădată sfâșiau beregata ticăloșilor." “Neamul nostru n-a trăit prin
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1496928593.html [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 259 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.145/1998 al Judecătoriei Orăștie, județul Hunedoara. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, precum și a celorlalte părți: Ioan Moța, Ilie Aurel Alionescu, Aurel Uritescu și Mitică Sumanaru. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 259 alin. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132693_a_134022]
-
organizațiilor fasciste SA și SS, cu un puternic caracter mistic religios, violent, anticomunist și antimasonic. „Căpitanul” era denumit Zelea Codreanu de către ortacii săi și alături de el, membrii fondatori ai mișcării legionare au mai fost și alții, ca de exemplu: Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață. La 3 ani de la înființare, în 1930, Zelea Codreanu decide să transforme mișcarea în partid politic care poartă numele Garda de Fier, intenționând să atragă și alte partide și împreună să lupte împotriva
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
itelmen (Camceatka) LAK în atakapa (în Texas) LAL în l. matagalpa (Nicaragua) LAN în cacaopera (Sierra Leone) LÂNGĂ în xhosa (Africa de Sud) LARA în ins. Aru (Indonezia) LEBE (dogonă, Mâli) LETSATSI în sesotho (Africa de Sud) LIBIR (în garawa, nat. austral.) LOA în limba moța MĂ în limba sumo (chibcha) MALH = MALX (în cecena, Caucaz) = MALKH (vezi X3.hu pe Google) MANDU (nat. australiană) MĂR, MARA (abază în Abhazia, în Caucazul de Vest) MASAONDRA (malgașa, în Madagascar, insula în Estul Africii) MASH în nubiană (Sudan
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
ceilalți dimpreună cu dânșii, trăitori și jertfitori; Mării cărturari, pedagogi, poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Ioan Ianolide, Ion Bănea, George Uscătescu, Horia Sima, Vasile Cristescu, Ion Nistor, Ioan Lupaș, Ion Moga, Ștefan Păscu, Dan. Rădulescu-Weg, D.D. Roșca, Constantin Papanace, P.P.Panaitescu, Simion Bărnuțiu, Simion Mehedinți
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri by http://uzp.org.ro/un-fiu-ales-al-daciei-mari-gabriel-artur-silvestri/ [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
EU VOI FI ! Patru pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt ca noi așa moțați! Zise unul, visător, Legănându-și un picior. Moțul nostru-i o coroană! Nu este o simplă toană A naturii, prin urmare, Mă frământă o-ntrebare: Cine, după-a noastră lege, Din noi patru va fi rege? - Eu voi fi! țipă
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452589985.html [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
pentru a conștientiza riscurile la care sunt expuse din cauza bolii, ca să poată colabora eficient cu medicul și astfel să țină diabetul sub control, precum și educația medicală continuă a specialiștilor care tratează persoanele cu diabet.”, a declarat prof. univ. dr. Maria Moța, Membru în Consiliul Asociației Europene pentru Studiul Diabetului și coordonatorul Campaniei. Testări de glicemie și screening de neuropatie diabetică gratuite În cadrul Campaniei Naționale „Controlează-ți Diabetul”, craiovenii își vor putea măsura gratuit glicemia și vor putea beneficia de screening de
Ziua Mondiala de Lupta impotriva Diabetului 2016, marcata la nivel național la Craiova by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104785_a_106077]
-
zaharat tip 2- abordarea centrată pe pacient; complicații și comorbidități ale diabetului zaharat; aspecte terapeutice în diabetul zaharat. Sesiunile științifice din cadrul cursului vor fi susținute de profesioniști de prestigiu din domeniul diabetologiei și din arii medicale adiacente: prof. dr. Maria Moța, prof. Dr. Nicolae Hâncu, prof. dr. Romulus Timar, prof. dr. Gabriela Radulian, prof. dr. Gabriela Roman, prof. dr. Amorin Popa, prof. dr. Doina Catrinoiu, prof. dr. Radu Lichiardopol, prof. dr. Eugen Moța, conf. dr. Magdalena Moroșanu, conf. dr. Cristian Guja
Ziua Mondiala de Lupta impotriva Diabetului 2016, marcata la nivel național la Craiova by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104785_a_106077]
-
și din arii medicale adiacente: prof. dr. Maria Moța, prof. Dr. Nicolae Hâncu, prof. dr. Romulus Timar, prof. dr. Gabriela Radulian, prof. dr. Gabriela Roman, prof. dr. Amorin Popa, prof. dr. Doina Catrinoiu, prof. dr. Radu Lichiardopol, prof. dr. Eugen Moța, conf. dr. Magdalena Moroșanu, conf. dr. Cristian Guja, conf. dr. Mihai Bogdan, conf. dr. Adrian Vlad, șef lucrări dr. Cornelia Bala, șef lucrări dr. Anca Crăciun, șef lucrări dr. Simona Popa, dr. Adina Popa, dr. Magdalena Roșu. În fiecare an
Ziua Mondiala de Lupta impotriva Diabetului 2016, marcata la nivel național la Craiova by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104785_a_106077]