8,622 matches
-
consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos cu Veturia Goga, pentru împlinirea unui dat testamentar al poetului român, depunerea de flori de pomenire la mormântul lui Ady, prieten apropiat familiei (Trandafiri roșii..., nr. 15,1 august 1970). Era vara când profesorul definitiva monografia sa despre Octavian Goga (și care apărea un an mai târziu, în 1971), subiect pe care, mai mult ca sigur că l-a adus în discuția cu soția lui Goga, pe timpul șederii acesteia la Budapesta. Anii când Octavian Goga a
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
contează, înseamnă că moralistul a murit. Plăcerea estetică a demolării de dragul demolării compromite campania pamfletarului fără discernământ. Căci pamfletarul care mai păstrează o doză de rațiune trebuie să aibă întotdeauna o justificare morală. Nicolae Balotă constata, pe bună dreptate, în monografia sa din 1979 consacrată lui Arghezi că ,excesul coroziunii" face ca moralistul să fie înlocuit brutal de pamfletarul orbit de patimă. Din nefericire, Arghezi nu este ghidat în permanență, în textele sale vituperante, de o ,pravilă de morală practică", așa cum
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
bibliotecă, nu ca o grădină, spunea scriitorul argentinian Borges într-un interviu acordat lui Alastair Reid. Cunoscuta editură clujeană Dacia, cu începere din 2000, a lansat o nouă colecție: Dacia Educațional, în seria "Bibliografie școlară", prin urmare este vorba de monografii sau de " Biografia unei capodopere", de analize critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere (12, 13, 14 și 15). Analiștii operelor
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
publicații literare din afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
a lui Mircea Eliade, și biografia se încheie cu menționarea altor viziuni critice asupra romanului supus disecării. Lucru evident (cu excepția analizei lui Marian Victor Buciu - anticipând - care iese oarecum din tipar prin ontoretorica sa), maniera în care se organizează materia monografiilor cât și formulările clare, cu etape ușor recognoscibile în parcurgerea liniară a itinerarului hermeneutic antestabilit, subliniază caracterul didactic al cărților apărute în această colecție. Dar acest lucru nu constituie un impediment real, discuția dublă pomenită rămânând posibilă între anumite limite
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
cu etape ușor recognoscibile în parcurgerea liniară a itinerarului hermeneutic antestabilit, subliniază caracterul didactic al cărților apărute în această colecție. Dar acest lucru nu constituie un impediment real, discuția dublă pomenită rămânând posibilă între anumite limite. Gh. Glodeanu scrie în monografia sa la Noaptea de Sânziene: Obsesia timpului și cultivarea unor narațiuni labirintice sunt cele două trăsături semnificative care apropie proza fantastică a lui Mircea Eliade de cea a argentinianului Jorge Luis Borges, observație care invită la dialoguri teoretice serioase. Critic
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
mai mult nici mai puțin decât o elegie disimulată. Sunete de infratext, patetice, traduc admirația lui Sadoveanu pentru anumite permanențe, notează criticul, adevăr valabil în cazul tuturor creatorilor de capodopere prezente sau nu în această colecție. În mai toate aceste monografii galeria personajelor este nelipsită, așa că Vitoria, Nechifor Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de un instrumentar critic creat de el însuși, onto-retorica, de reorientare post-structuralistă și post-deconstrucționistă. Această onto-retorică presupune o dialectică interpretativă, nuanțată până la detaliul și relația infinitezimale, având drept scop cunoașterea
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
deopotrivă naratorului - destinatarul narațiunii (...). Marcată este, în aceste romane, și prezența naratorului - destinatarul acțiunii... Dar în același timp și opera se pretează la acest joc, este maleabilă, are nervii scriiturii moderne și postmoderne și capcanele din ce în ce mai dificile caracteristice. Autorul acestei monografii vehiculează termenul bizar (la tot pasul) amfibologic, pomenește de Ph. Lejeune (distincția autor-narator), de informanții spațio-temporali (R. Barthes), de dubla viziune a lui Pouillon, par derrière și avec, în concluzie, M. V. Buciu aderă la un tip de analiză literară după
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
a dreptul lirică ș.a.m.d. În această carte, Al. Săndulescu scoate în evidență valoarea a ceea ce a remarcat Ion Simuț în legătură cu Pădurea spânzuraților (Rebreanu, dincolo de realism) și anume valoarea religioasă a acestui roman, conotațiile sale mistice. De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
De asemenea, autorul monografiei despre Pădurea spânzuraților reliefează două constante tematice ale acestui roman: Erosul și Thanatosul. Nu fără legătură cu aceste constante, istoricul literar pune în lumină Simbolurile fundamentale din acest spațiu romanesc (lumina și întunericul). Înaintea acestor patru monografii au apărut în colecția Dacia Educațional, La țigănci de Mircea Eliade în cinci interpretări, studiu al coordonatorului acestei colecții, Ion Simuț, Ciocoii vechi și noi, monografie de Șerban Cioculescu ș.a. Adresându-se elevilor de liceu, aceste cărți cuprind la sfârșit
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
reproduceri care pot reconstitui parcursul a șaizeci de ani de creație, adică intervalul 1931 -1991, ceea ce sugerează, în mod explicit, sensul unei evoluții și unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate itinerariul unei vieți și istoria unei opere. Nici despre un catalog
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
pe care ignorînd-o pierdem din vedere principalul (uneori singurul) merit al textului - dezbaterea, punerea în discuție a adevărului, apelul la morală, toate gîndite într-o epocă fără dezbatere, fără adevăr și fără morală. Condiția umană este un pretext al unor monografii critice de tipul celor cu care ne-a obișnuit școala. închizînd cartea, cu greu putem aduna cîteva idei generale despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
rost. Mă umilea cu informațiile ei din texte pe care eu le citisem recent, dar care-mi ieșiseră din cap, cu personaje, gesturi și replici, care-și luaseră zborul din memoria mea, nu și dintr-a ei, deși eu scriam monografia cu pricina, nu ea. Tot modul ei de a citi și observa se baza pe o știință inefabila a detaliului. Ispitita mereu de exhaustiv, n-avea cum să-și aștearnă pe hîrtie evocările ori ficțiunile; se pierdea în labirintul memoriei
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
cărora li se poate adăuga din partea studiilor paleo-slavice d. I. Bogdan. Comoara de documente, descoperită și pusă la îndemâna publicului de nepilduita sârguință a d-lui Iorga, soliditatea cercetărilor, claritatea și cumpătarea expunerii în scrierile d-lui Onciul, precum și - alături de ele - monografiile d-lui Bogdan au făcut să nască o literatură istorică din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
i-ar fi răspuns niciodată (nici nu l-ar fi pedepsit, de altfel)." Maria Zambrano. Confesiunea - gen literar. Cu cinci scrisori inedite de la Emil Cioran. Traducere din spaniolă: Mariana Sipoș. Editura Amarcord, 2001. Cu doi ochi stângi Dintre sutele de monografii dedicate lui Shakespeare - documentariste, romanțate, sau strict pilduitoare - cea a lui Burgess este opera unui prozator (de altfel, cu mare carieră în acest sens, fiind autorul scenarizatei Portocale mecanice). Având în minte acel Totus mundi agit histriones, biograful îl... joacă
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
sensuri, articula idei, în slujba cărora a pus deopotrivă penelul și pana. Era, neîndoielnic, un artist aparte, al cărui mesaj nu era lesne sesizabil și nici nu sugera prea ușor analogii cu altele. Când Virgil Mocanu i-a dedicat o monografie, la mijlocul anilor '80, după ce pictorul traversase decenii de căutări, experimente, dileme, el l-a pus sub semnul căutării-de-sine, cu deplin temei, fiindcă orice creator se caută în operă și nu-și menține în fond statutul decât continuând să caute și
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Pavel Șușară Balcica Măciucă, scriitoare și distins istoric de artă, fiica lui Octavian Moșescu, primarul legendar al Balcicului și părintele fenomenului artistic unic care s-a născut aici, publică, la Editura Universalia (București, 2001), o monografie a Balcicului cu totul neobișnuită. Amestec de confesiune și de observație, de evocare și de analiză, de portretizare documentară și de translare subtilă în ficțiune și în mitologie, această carte intitulată simplu, Balcic, aduce în discuție, pentru prima oară la
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
pe bradul verde (1920), Scrisori către Simforoza, Pe Pământul Făgăduinței (1930), volume incluse, așa cum am arătat mai sus, în volumele II și III ale ediției Opere. Teodor Vârgolici și-a dedicat o bună parte din viață studierii lui Gala Galaction. Monografia apărută în 1967 și Jurnalul, ajuns la al patrulea volum, fără să fie ultimul. Perseverența în aprofundarea biografiei sale, mereu legată de evenimentele epocii în care a trăit și a scris; realitatea fizică a acestor evenimente și ecoul lor în
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
de pe copertă, studiul Ioan Slavici ar părea o carte destinată celor ce se pregătesc pentru bacalaureat sau pentru admiterea la facultate. De altfel, asemănarea cu cărțile apărute în colecția Lyceum e frapantă odată ce ți-ai aruncat ochii pe prima pagină: "monografie, antologie comentată, receptare critică". Există o anume disonanță între acest format cu iz pedagogic și monografia în sine, suficient de consistentă pentru a supraviețui ca atare (fără textele antologate sau "dosar de receptare critică"). Pe de altă parte, originalitatea demersului
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
său este valid în economia textului și că acuzația de tezism e nefondată. Existența unor paradigme etice în scrisul lui Slavici e evidentă, iar Ungureanu le descoperă o fiziologie, însă una nesimplificatoare, plasându-se astfel în tradiția inaugurată de excelenta monografie a Magdalenei Popescu.
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
Roxana Racaru Georgeta Horodincă ne propune în Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului o monografie de un tip special: dintr-o perspectivă din interior a operei, pornind de la dificultățile traducerii și descoperirile la nivelul textului pe care le aduce o asemenea întreprindere. Este o monografie care, paradoxal, se citește foarte ușor și de nespecialiști, fără
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
Horodincă ne propune în Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului o monografie de un tip special: dintr-o perspectivă din interior a operei, pornind de la dificultățile traducerii și descoperirile la nivelul textului pe care le aduce o asemenea întreprindere. Este o monografie care, paradoxal, se citește foarte ușor și de nespecialiști, fără rigiditățile subiacente realizărilor academice, scrisă dintr-o mare dragoste față de textul pe care autoarea, rescriindu-l, îl descoperă. Cartea însă păstrează aparențele genului: după o introducere personală despre cîteva întîlniri
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
descoperă. Cartea însă păstrează aparențele genului: după o introducere personală despre cîteva întîlniri cu Ștefan Bănulescu, capitolele se structurează în funcție de cărțile și genurile ilustrate (povestire, roman, eseuri și memorialistică). Autorul este în primul rînd povestitor, și pornind de la această premisă monografia redă întregii opere a lui Ștefan Bănulescu unitatea și coerența pe care mulți comentatori o pierd din vedere. Din acest punct de vedere ni se pare semnificativ faptul că subiectul privind influențele și linia prozei de la care se revendică opera
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
și coerența pe care mulți comentatori o pierd din vedere. Din acest punct de vedere ni se pare semnificativ faptul că subiectul privind influențele și linia prozei de la care se revendică opera lui Bănulescu este tratat în ultima parte a monografiei, ca o concluzie și nu un punct de plecare al analizei. Demersul critic pornește de la figura naratorului, și, prin ricoșeu, de la construcția personajelor. Alături de povestitor (sau povestitori), textul integrează personaje taciturne, atente însă la discuție: "cînd povestitorii tac sau ezită
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]