50 matches
-
prorectorul ei - “rectorul di pi loc”, cum îl alintau (în dulce grai moldovenesc) prietenii, căci rectorul propriu-zis era profesorul Paul Bran, universitarul de la București. Știu însă ceva mai mult, atât cât poate recepta și percepe constituția mea intelectuală, ce face monografistul, artistul fotograf, omul de spirit, umanistul - Românul, în ultimă instanță - Vasile Șoimaru. Nu-i de ici-colo nici că dr. Vasile Șoimaru și-a reprezentat concetățenii, ca deputat, în două legislaturi parlamentare, că i s-a propus un portofoliu de ministru
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
manifestarea menționată. În cadrul programului, pe de-o parte a fost comemorat mitropolitului Visarion Puiu (în contextul debutului „Zilelor Visarion Puiu”), iar pe de altă parte au fost lansate trei cărți basarabene, în prezența a doi distinși oaspeți chișinăuieni: publicistul și monografistul conf. univ. dr. Vasile Șoimaru și prof. univ. Vasile Iovu, Artist al Poporului. Evenimentul cultural a captivat la modul cel mai înalt interesul auditorului: preacuvioși părinți, profesori și numeroși elevi ai colegiului pășcănean. În modesta mea intervenție, spre sfârșitul celor
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
Dumitru V. MARIN, “Prima clasă... Personalități de pe Valea Zeletinului”, Editura Pim 2014 “Mișcându-se cu dezinvoltură între Vaslui - Iași - Bacău - București sau Krakovia - Istanbul, Londra - Moscova, capabil să fie deopotrivă performant ca manager, reporter, operator tv, conducător autor, scriitor, editorialist, monografist, capabil să se dedice unor riscante inițiative politice, om de lume și în acela[i timp întreprinzător eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de umanitate, deziderabil acum și, relativ, în viitor ! (,,MARIN 70”) Mă întreb, mereu
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1440592865.html [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
conține un volum impresionant de informații și se impune prin calitatea demersului de critică literară în care acribia se împletește cu eleganța stilistică. "Biblioteca Bucureștilor", nr. 7, iulie 2006 A.I. BRUMARU "Epica Magna" Domnului Theodor Codreanu (critic, eseist, istoric literar, monografist, prozator el însuși), impozanta lucrare romanescă a lui Mihail Diaconescu (vezi Mihail Diaconescu. Fenomenologia epica a Istoriei românești) îi confirmă nu doar vocația; mai exact, spre a folosi totuși termenul îi confirmă ideologia (dacă înțelegem prin aceasta, cum ar spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomenologică a autorului, îndatorată nu atât celei moderne a lui Husserl și Heidegger, cât mai degrabă celei monumental istorizante a lui Hegel". Opera romanescă a lui Mihail Diaconescu nu ar fi, totuși, nici în felul acesta mulțumită; o recunoaște chiar monografistul. El scrie: "Direcționarea către roman vine, paradoxal, dintr-o inaptitudine pentru miniatural, pentru simpla metodă reducționistă a fenomenologiei husserliene, care, punând lumea între paranteze, o uită în favoarea esențelor". Să fie însă altă accepțiunea pe care Mihail Diaconescu o dă fenomenologiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu a eliminat, în spirit prelupascian, credința în antitezele salvate prin sinteză, el pariind pe conceptul împăcării antitezelor, iar nu pe anularea lor reciprocă în sinteză.". Fenomenologia epică a istoriei românești e unul dintre comentariile hermeneutice remarcabile ale criticului și monografistului, el neuitând să alcătuiască, și o minuțioasă biografie, în prima parte a volumului, a reputatului romancier nefiind ignorat în caz nici momentul înființării revistei "Astra"); îi va lista, apoi, scriitorului și universitarului titlurile, referințele critice, mai cu seamă regăsirile în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de însemnări nu este definitivat, până acum apărute fiind doar trei cărți din această serie, sub titlul generic Numere în labirint (Iași, Ed. Opera Magna: I, 2007; II, 2008; III, 2009; IV, în curs de editare 16). Cunoscut ca exeget monografist al unor mari scriitori (M. Eminescu, I.L. Caragiale, G. Bacovia, Ion Barbu, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu, Mihail Diaconescu ș.a.), teoretician al paradigmei transmodernismului, polemist de temut în apărarea valorilor fundamentale (literare, istorice, naționale), scriitorul Theodor Codreanu a debutat editorial, totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însăși evoluția instituțiilor statului. Pe parcurs, cercetarea noastră va avea și alte obiective de interes. Satele fiecărui fost județ - Vaslui, Tutova și Fălciu - vor forma succesiunea altor cunoașteri, fără pretenția de a realiza un istoric a lor. Îl vor face monografiștii localităților respective. Din legende, reportaje din presă și ceva documente istorice dar cu dorința de a identifica fiecare cătun, vom pune trecutul lor în pagină sumară, fie și numai pentru a fi folositor curioșilor. Rămânem încredințați că prin aceasta vom
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu - publicist; Mircea Coloșenco - monografist; Cristian Simionescu - poet; Laurențiu Șoitu - filosof) ș.a., și universal (Marcel Guguianusculptor; ConstantinToma - biolog; Viorel Barbu - matematician; Radu Miron - matematician) ș.a. beneficiază de existența unui document autentic: MERIDIANUL. în ISTORIA PRESEI românești în care județul Vaslui "pătrunde" în 1870 prin Semănătorul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
raporturi de anticipare sau de ruptură, reliefuri valorice etc. Astfel, V. Alecsandri-„omul de lume” din scrisori e raportat la creația sa literară, pentru a obține imaginea unei „interferențe a planurilor”. Evident, atari conexiuni se întâlnesc mai frecvent în demersurile monografistului și în notele informate ale editorului. Fidel strategiei sale de revenire în spirală asupra unui autor, istoricul literar își îmbogățește necontenit sintezele. Cazul cel mai relevant este acela al preocupării pentru Paul Zarifopol. În Constelații literare (1998) se oferă, între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: „...investigația noastră este prima și ea trebuie să ducă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în stima criticii de azi și de aceea ele sunt întâmpinate cu „acreală” și cam „de sus”. Tristețile, câte vor veni, vor fi răzbunate însă de bucuriile trăite în preajma autorului Versificației moderne...”2. Hotărât lucru, Vladimir Streinu își așteaptă încă monografistul! X Vladimir Streinu a fost poet de vocație. O probează convingător unicul său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
originalității, analiza mijloacelor de expresie artistică (limbaj poetic - adecvare - inadecvare - lexic etc.Ă. Critic de maximă încredere al poeziei, Vladimir Streinu înscrie în critica interbelică și postbelică un moment al înaltei profesionalități estetice. Iată de ce subscriem integral aprecierii primului său monografist, Serafim Duicu: „Vladimir Streinu manifestă o vocație aparte pentru poezie și o sensibilitate deosebită la cordurile lirei sub orice înfățișare s-ar fi transmis acestea. Istorie de poezie și teorie a ei, comparatism și stilistică, estetică și critică de poezie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia cititorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
colecționar - muzeograf care este Costache Buraga. De la Tăcuta s-au impus: grupul vocal folcloric, brigada științifică, montajul literar ( ca număr la alegere) și bineînțeles proba de patrimoniu, realizată de un alt pasionat al cercetării arheologico istorice, învățătorul pensionar Ștefan Ciudin, monografistul comunei Tăcuta. Punctajul final a dat cîștig de cauză comunei gazdă: 116 puncte la 108. Scînteia tineretului, 27 nov. 1986 De prin sate adunate Izolare geografică sau...? în comuna Dănești nu se ajunge deloc ușor, e vorba de Podișul Tutovei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
orală cu H. H. Stahl, Ernest Bernea, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Mihai Pop, Gheorghe Retegan, Octavian Neamțu și alți participanți la campaniile monografice din anii '20-'30 cărora le-a cerut să povestească experiența lor invocând contextul social și politic în care "monografiști au ieșit pe teren, l-au urmat pe Gusti în construirea unei noi sociologii, tineri care căutau altceva, multi dintre ei alunecând în mișcări extremiste, de dreapta sau de stânga"21. Institutul Social Român și "entuziamsul" lui Gusti pentru partidul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Mircea Vulcănescu 55. Dar Vulcănescu nu l-a urmat pe Nae Ionescu în preferință acestuia pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a participat la monografii, a avut legături personale constante cu monografiștii, dar a refuzat muncă echipelor regale de "ridicare culturală" a satelor 56. Cu instrumentele microistoriei cercetătorul Ionuț Butoi propune un altfel de Vulcănescu decât cel perceput de unii autori drept un "discipol" dominat de Nae Ionescu și simpatizant al Mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
cu demersul estetic, înțelegând să pună în valoare ceea ce prestigiosul istoric al literaturii franceze numea „opiniile, impresiile, formele personale de gândire și de sentiment, pe care le-a determinat contactul imediat și perpetuu cu operele”. Interesat de documente de arhivă, monografistul român privea lucrurile în perspectivă dihotomică (viața și opera), punându-se „la curent cu cercetările noi”, valorificând fapte biografice și bibliografice, surse de tot felul, pentru ca în lumina lor să confrunte, să rectifice interpretări anterioare sau să revină asupra propriilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: "...investigația noastră este prima și ea trebuie să ducă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sunt în stima criticii de azi și de aceea ele sunt întâmpinate cu "acreală" și cam "de sus". Tristețile, câte vor veni, vor fi răzbunate însă de bucuriile trăite în preajma autorului Versificației moderne..." . Hotărât lucru, Vladimir Streinu își așteaptă încă monografistul! X Vladimir Streinu a fost poet de vocație. O probează convingător unicul său volum, Ritm imanent. A comentat cu pertinență operele scriitorilor clasici, propunând adesea unghiuri exegetice inedite. O demonstrează studiile sale solide despre câțiva reprezentanți străluciți ai epocii de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
originalității, analiza mijloacelor de expresie artistică (limbaj poetic - adecvare - inadecvare - lexic etc.Ă. Critic de maximă încredere al poeziei, Vladimir Streinu înscrie în critica interbelică și postbelică un moment al înaltei profesionalități estetice. Iată de ce subscriem integral aprecierii primului său monografist, Serafim Duicu: "Vladimir Streinu manifestă o vocație aparte pentru poezie și o sensibilitate deosebită la cordurile lirei sub orice înfățișare s-ar fi transmis acestea. Istorie de poezie și teorie a ei, comparatism și stilistică, estetică și critică de poezie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia cititorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
stau sub semnul "absenței tatălui", școala aduce cu ea un "complex de detronare", figura maternă e dominantă și protectoare și așa mai departe. Acest filon se amplifică mai ales în capitolul intitulat Sex. Capitolul e un exemplu tipic pentru dezinvoltura monografistului și are două direcții de discuție: prima, cea mai adecvată și mai interesantă după părerea mea este despre ambiguitățile de limbaj și de situație în foarte multe dintre poveștile lui Creangă. De aici se dezvoltă un capitol separat, intitulat chiar
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
Român de la Sofia, despre profesorul de slavistică la Universitatea din Iași (de unde a fost alungat abuziv în 1948 și n-a mai fost reprimit niciodată), în fine în capitolul despre anii în care Petru Caraman a trăit sub teroarea Securității, monografistul vine cu o informație am spune exhaustivă. Dense capitole prezintă apoi opera, soarta postumelor, activitatea de recenzent, studiile care l-au consacrat pe savant: Colindatul la români, slavi și la alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
alte popoare, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei la români, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani, Cântecul nunului, Pământ și apă... în marea sa admirație pentru opera lui Caraman monografistul nu se raportează și la unele rezerve care au fost formulate de cei care au scris, de pildă, despre Colindatul... Nu aflăm care a fost opinia recenzenților P. P. Panaitescu, Valentin Gr. Chelaru, Hr. Vakarelski, Ovid Densusianu. Acesta din urmă
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]