31 matches
-
care subliniază verticalitatea și sensul ascensional pe care ea îl implică, și nu reorientează percepția și lectura formei în nici un fel. O a doua caracteristică a lucrărilor este evidenta lor tendință de a ieși din opacitate, din categoria previzibilă a monoxilului, și aspirația manifestă către diafanitate și transparență. Într-un anume fel, aceste lucrări contrazic însăși ideea de sculptură, și asta pentru că miza lor este mai degrabă plutirea, zborul, levitația, decît acea fatalitate care se naște invariabil din masă, și anume
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
mișcarea tonică, grațioasă fără cochetărie și prudentă fără morgă, a lucrărilor de mici dimensiuni, suficient de alerte spre a exclude orice risc al monotoniei pe spații restrînse. Concepută, așadar, pe tensiunile născute din polarități - mic/ mare, auster/barocizant, plin/gol, monoxil/ asamblaj -, expoziția lui Maitec creează o relație dinamică și vie cu privitorul căruia îi oferă și suficiente spații de răgaz, tocmai prin această trecere de la un reper la altul și de la o propoziție plastică la alta. în acest tip de
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
perspectivă a diversității, iar excepția o reprezintă lucrarea așezată pe orizontală a lui Corneliu Tache, o subtilă stratificare de plin și gol sub nivelul optim al privirii, toate celelalte exploatează verticala și au un puternic sens ascensional. Fie că sunt monoxile și pornesc de la forme etnografico-simbolice - stîlpul, arborele, axul-, așezate evident într-un orizont stilistic auster, apropiat hieraticii bizantine, cum sunt lucrările lui Aurelian Bolea și Grigore Minea, fie că fac un pas către asamblare și către transformarea semnului în formă
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
clasică a lemnului, aceea a figurativismului, a antropocentrismului mai exact, fie el unul de natură magică sau unul fundamentat pe filosofii și estetici explicite, este și vîrsta cioplirii, a eliminării. Artistul se comportă cu materialul, în cea mai mare parte monoxil, ca și cînd forma ar fi o fatalitate a acestuia, o latență a substanței și o impregnare subtilă a chiar fibrei sale, gestului creator nerevenindu-i o altă misiune decît aceea de a o elibera, de a o scoate din
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
și în subiectivitatea sa. Criza cioplirii, valorificarea simbolică a lemnului și altfel decît prin tehnica eliminării, identifică, iar, în parte, și generează, o criză de identitate a formei plastice și, mai profund, o criză de sensibilitate și de gîndire. Autoritatea monoxilului se erodează simultan cu degradarea ideii de unitate simbolică, iar coeziunea materialului se surpă și ea concomitent cu pierderea acelei coerențe pe care o asigura valoarea modelului. Păstrînd materialul, conservînd parțial și tehnica derivată din natura sa, aceea a cioplirii
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
un orizont searbăd frumoaselor cu destin de vestală. Sacrificiul lor avea să le zeifice, pășind din viață în tărâmul inefabil al mitului, atrăgând după sine belșugul perpetuu care va fi înălțat orașul la rangul de grânar al lumii. Vasele erau monoxile, bărci săpate dintr-un singur trunchi, dar de stejar, boante la provă și la pupă, legate câte două în paralel cu alte trunchiuri de salcâm. Fiecare luntre dispunea de un capac bombat, care avea să etanșeze conținutul pe parcursul drumului fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
capacele ridicate, fecioarele. Ca la un semn a venit apusul, când soarele își luă rămas bun, fluturându-și eșarfele însângerate. Și fetele au urcat în bărci. Capacele au fost trântite cu zgomot și ferecate. Se auzeau gemete și strigăte înfundate, monoxilele se clătinau de zvârcolirile trupurilor, dar mulțimea era atentă la dirijarea bărcilor pe țărmul mâlos până când curenții fluviului le va atrage în larg. După o clipă, contururile eterice ale fecioarelor cu plete lungi pluteau pe deasupra apei luminând noaptea cu trupurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
monarhie / - monobloc monumental - / ce s-a monolitizat / monocerii lui libèrus/ - monadele monarhiei - / au montat monosilabe / în monturi de monograme / monotip de monoftongi / monolitic - monolingv - / c-un tot monofonematic // și astfel au monetizat / nu montaju-n monorime / ci «monturi» monosilabe-n / monumente monoxile“. (Emil Stănescu) Resuscitarea poeziei propagandistice. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: „Sub razele plăcute, / La Piatra, Săvinești, / Pământuri renăscute, / Zidiri ca în povești. / Bacăul din câmpie / Cu ale lui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
monarhie / - monobloc monumental - / ce s-a monolitizat / monocerii lui libèrus / - monadele monarhiei - / au montat monosilabe / în monturi de monograme/ monotip de monoftongi / monolitic - monolingv - / c-un tot monofonematic // și astfel au monetizat / nu montaju-n monorime / ci «monturi» monosilabe-n / monumente monoxile“ etc. Criticului literar nu-i rămâne decât să exclame, contaminat: „Monoton montaj, mon Dieu!“ Mihai Samson Petrescu, la rândul lui, oferă un recital de monolingvism, într-un stil, e adevărat, mai jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
monarhie/ - monobloc monumental -/ ce s-a monolitizat/ monocerii lui libčrus/ - monadele monarhiei - / au montat monosilabe/ în monturi de monograme/ monotip de monoftongi/ monolitic - monolingv -/ c-un tot monofonematic// și-astfel au monetizat/ nu montaju-n monorime/ ci Ťmonturiť monosilabe-n/ monumente monoxile" (Emil Stănescu). RESUSCITAREA POEZIEI PROPAGANDISTICE. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: "Sub razele plăcute,/ La piatra, Săvinești ,/ Pământuri renăscute,/ Zidiri ca în povești./ Bacăul din câmpie/ Cu ale lui
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
4 Imperiul, pentru a-și menaja forțele, a făcut apel la conducătorul Rusiei kievene, marele cneaz Sviatoslav, oferindu-i o sumă de bani pentru a declanșa lupta cu țaratul bulgar. Într-adevăr, în vara lui 968, după ce au coborât cu monoxilele pe Nipru, oștile ruse au ajuns la Marea Neagră și apoi la Dunăre, cu 60.000 de luptători, s-au desfășurat în spațiul dintre Dunăre și Haemus și au ocupat așezări și fortificații din Dobrogea. Dar Sviatoslav și-a întrerupt acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primejdiei cumane și a atracției Imperiului, ei s-au mutat în masă în sudul Dunării, pe teritoriile bizantine. Uzii nu au așteptat venirea iernii pentru a-și trece carele cu familiile și averile pe Dunărea înghețată, ci au folosit corăbii, monoxile și burdufuri din piele, indiciu al existenței pe malul stâng a comunităților autohtone. Aceste ambarcațiuni nu puteau fi furnizate decât de localnici, căci, în zonele de câmpie precum cele din preajma Dunării expuse raidurilor migratorilor, își ducea traiul populația autohtonă. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al primului copac, ideea construirii chiar pe locul și din materialul copacului consacrat, căruia i se aduc cât mai puține modificări posibile față de starea lui naturală. De fapt, motivul „primului copac” este o reminiscență a moti- vului „singurului copac” (monodendron, monoxilă). Aceste motive dendrolatrice se regăsesc : - în riturile arhaice privind construirea de succedanee și de simulacre ale coloanei cerului (104) ; - în practica de a ridica lăcașuri, folosindu-se materialul unui singur copac consacrat (vezi „Mănăstirea-dintr-un-lemn” din Oltenia sau „Schitul- dintr-un-brad” din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arcei : „Noe s-a apucat de lucru într-o pădure, departe, unde a găsit un copac din care și-a închipurluit [= înjghebat] tot lemnul [pentru arcă]” (3, p. 128). În acest ultim caz pare a fi vorba de o luntre monoxilă, iar toaca și arca, unul și același trunchi scobit de copac (46). Imposibilitatea de a realiza practic toată construcția din lemnul unui singur copac consacrat a dus la o rezolvare simbolică : „lemnul sfânt” (hagia xila - este chiar numele grecesc al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locală despre relicvele rupestre de la Nucu”, în Vestigiile rupestre din munții Buzăului, Buzău, 1980, p. 39. 46. În afară de elementele prezentate, altele vin să confirme analogia simbolică dintre toacă, tobă și arcă. Vezi în limba română dobă = tobă și dubă = luntre monoxilă (vezi și sanscr. dabba = „corabie, corabie primitivă”) (88, pp. 148-149). Pentru șaman, toba este, din punct de vedere simbolic, o barcă în care el traversează marea (vezi 55, p. 172). Eroii anumitor mituri diluviene (din China, de exemplu) se salvează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
94, p. 306). 94. Hervé Fillipetti, Janine Trotereau, Symboles et pratiques rituelles dans la maison paysanne traditionnelle, Berger-Levrault, Paris, 1978. 95. Poate nu întâmplător, în aceeași tradiție babiloniană, pământul și celelalte planete erau considerate a fi de forma unor bărci monoxile. O imagine „destul de ciudată” pentru un istoric grec de acum două milenii : „Iar în privința pământului, spun lucruri destul de ciudate : pământul are - zic ei [caldeenii] - forma unei luntri scobite. Și aduc convingătoare dovezi despre aceasta, cum și în ce privește celelalte corpuri cerești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe malul stâng era Pelendava, pe locul unde este astăzi suburbia Mofleni a Craiovei. Deci așezarea geto-dacă a Pelendavei se află pe malul Jiului, la trecerea de la cursul inferior la cel mijlociu al râului, acolo unde înceta navigabilitatea sa pentru monoxilele sau plutele timpului, dar era încă suficient de puternic pentru a oferi o apărare naturală unor fortificații de pe înălțimile malului drept. În același timp, în acest punct de trecere de la cursul inferior cu pantă mică, adâncimi și lățimi mai mari
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
puteam și eu (singurul dintre noi care nu știa să calce apa), puteam și eu, deci, să mă Întind pe burtă, de-a curmezișul acelui lucru care niciodată n-avea să capete nici o denumire, pentru că nu era nici plută, nici monoxilă, nici pirogă, nici luntre - după cum Îmi zboară prin minte imaginile unor lucruri care, până la tine, vor ajunge să capete nume. Spun asta - gândeam asta - pentru că vreau să afli că și noi și voi ne gândim cam la aceleași lucruri. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite, barcă = monoxilă, lege sensibilă la peste 20% minoritari și versiunea ungurească lipsește, mai de rufe de Valea Mureșului, mai de rufe de Valea Nirajului, toc de brici/tioc pentru gresie, roata olarului roata, a murit fostul meu socru, mi-a dat fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
În mai multe valuri, dinspre nord și nord-estul Asiei, când insulele din sudestul Asiei erau legate prin marele pod, inclusiv Tasmania care la sud se lega de Australia, iar Noua Guinee se lega de Asia, pe plute primitive și luntre monoxile, mânate de vânturi și de curenți, și au populat mai Întâi nordul continentului, Întinzându-se treptat spre sud, În câteva milenii, de-a lungul țărmului oceanului și al puținelor râuri unde vegetația era mai densă și pescuitul putea fi o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lupilor. Când moare este jelit asemenea unui copil. Transportul pe apă se făcea cu ajutorul unor plute, realizate prin legarea mai multor copaci, care Înaintau cu ajutorul unei vâsle sau prin Împingere cu sulița sau prăjina pe fundul apei, și bărcile primitive, monoxile, prin scobire sau arderea interiorului unui trunchi de copac. Noua luntre, prevăzută cu amulete, se lansează În cadrul unei ceremonii, chemându-se spiritele străbunilor și rostindu-se blesteme Împotriva spiritelor rele sau oamenilor care ar căuta s-o vatăme. Un alt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
obișnuite oricărui litoral situat în avanpostul altor mări mai importante (Mediterana, în speță), iar pe de alta, din specificitatea unei zone cu o coloratură geo-strategică foarte diversă. Geto-dacii au navigat rudimentar pe râuri interioare, pe fluviu și pe mare cu monoxile, bărci și plute, folosite la pescuit, comerț și, rar, în lupte. Alexandru cel Mare ar fi luat de la locuitorii Istrului bărcile de care avea nevoie, pentru că aceștia le fabricau din belșug, inclusiv pentru incursiuni de jaf asupra coloniilor grecești. Ar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Titi Ceară și Laurențiu Mogoșanu, în anii optzeci /nouăzeci, ilustrează perfect această vîrstă ambiguă a lemnului, pe jumătate ancorată în modernitate, pe jumătate respirînd libertatea sceptică, revoltată și tandră, a unei postmodernități instinctive, fără țintă clară și fără doctrină asumată. Monoxilul devenit așchie, statuia eșuată în carcasă, eliminarea transformată în adăugire, ca în tehnica modelajului, siguranța convertită în disperare, absolutul într-un scepticism incurabil și gravitatea în relativism și (auto)ironie, iată doar cîteva repere pentru traseul pe care l-a
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
propria lui carcasă. Nicolae Fleissig introduce, în relația sa cu materialul, o perspectivă rațională și estetizantă. El prelucrează lemnul cu o rigoare industrială, anulează verticalitatea și deplasează accentele pe orizontalitate, iar tehnica cioplirii este înlocuită prin tehnici de finisare. Obiectul monoxil este dezagregat și apoi reconstruit prin asamblare. Textura frustă este și ea dezavuată ca posibil element expresiv și materialul însuși este dizlocat din coordonatele sale firești. Ca o demonstrație privind insuficiența stării sale naturale, lemnul este asociat cu cimentul colorat
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
dar genovezii au ridicat unul mai falnic în apropiere, Turnul Galata, în 1348, pe care ei l-au numit "Christea Turris". Pe parcursul istoriei lanțul a fost ocolit de trei ori: - In sec. al 10-lea rușii din Kiev , veniți cu monoxile primitive, au ocolit lanțul trecând ambarcațiunile pe uscat, dar au fost distruși total de bizantini cu ajutorul "focului grecesc". - In 1204, pe timpul Cruciadei a IV-a, venețienii au reușit să rupă lanțul cu un berbec. - In 1453 otomanii lui Mahimed al
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]