34 matches
-
acestei idei citez un fragment dintr-un articol publicat în ziarul DW: „Modificările aduse Codului penal au pus din nou în lumină criza de profunzime a sistemului politic românesc care pendulează între o democrație fără repere morale și un autoritarism moralizant. Așa stând lucrurile, România nu are cum să acceadă la o democrație reală dacă nu e capabilă să instaleze un Parlament cu un simț nealterat al demnității proprii. Dacă nu va reuși acest lucru, mai devreme sau mai târziu, după
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
dacă nu e capabilă să instaleze un Parlament cu un simț nealterat al demnității proprii. Dacă nu va reuși acest lucru, mai devreme sau mai târziu, după crize prelungite, presiunea coexistenței europene o va împinge din nou pe linia autoritarismului moralizant, cu toată duplicitatea pe care o presupune, dar și cu avantajul unei minime asanări publice. România este încă liberă să aleagă”. Petre Țuțea spunea că orice sistem social este „un joc deschis, neterminat”și că „nu s-a găsit formula
MORALA ŞI DEMOCRAŢIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Morala_si_democratia_vavila_popovici_1389063794.html [Corola-blog/BlogPost/363658_a_364987]
-
falsitatea, vacuitatea. Obsesia morții este marea forță motrice a operei lui Eugen Ionescu, de la moartea gândirii și a limbajului la moartea neînțeleasă și neacceptabilă a individului. Prin ce minune, atunci, geniul autorului creează în mod paradoxal comicul? Nici didactic, nici moralizant, antisentimental și anticonvențional, teatrul lui Ionescu este un teatru-joc, un joc adevărat, deci liber și straniu, pur și sincer, provocator, un lanț pasionant, vertiginos și în toate direcțiile. De fapt, comedia și tragedia se împletesc necontenit: drumul luminos de comedie
Eugen Ionescu () [Corola-website/Science/297105_a_298434]
-
Barocului se complică datorită esteticii conceptiste și a celei culteraniste, ale căror scop este triumful nobilului asupra vulgarului, intelectualizând artă cuvintelor; literatura se transformă astfel într-un fel de scolastica, într-un joc sau un spectacol, iar creațiile ingenioase și moralizante ale lui Francisco de Quevedo sau Baltasar Gracián distorsionează limba, sporindu-i flexibilitatea expresiva și îmbogățindu-i vocabularul (prin intermediul cultismelor). Lucidul Calderón creează formulă actului dramatic sacramental (referitor la taină euharistiei), care presupune vulgarizarea antipopulistă și pretențioasa a teologiei, aflându
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
care trece atât de des, l-ar deturna. Fără interes metafizic nu există imagine fizică. Satele sienneze ale lui Lorenzetti, în Buna și proasta guvernare din Palatul Public din Sienna, cele mai avansate în redarea "realistă", rămân indicații scenice, alegorii moralizante. Ele servesc la apologia unei politici, nu purei plăceri de a vedea și a înfățișa. Până atunci, pe fundalul retablurilor, frescelor și anluminurilor, un buchet sau un râu se indicau doar ca simboluri-repere, elemente de decor semnificative ale unui episod
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
monografie colectiv( a unui mic oră( din Noua Anglie, transmite experien(a sa antropologic( (i sociologic( unei noi genera(îi de cercet(tori. Îl g(sim al(turi de el pe Everett C. Hughes (1897-1983) care se depărtează de viziunea moralizant( a genera(iilor precedente (i deschide tot felul de piste (n practică observa(iei (i analiza datelor (n categorii pertinente (vezi Chapoulie [1996]). Sosit la Chicago, Whyte (1914-), abil autodidact al observa(iei, avînd deja redactat( Street Corner Society, va
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
din plin tâlcul moralist trebuie să fie acceptată și contaminată de duhul miraculosului existent în eposul popular. Prozatorul mimează cu subtilă și uneori șireată dezinvoltură tonul naiv și grav, propriu în special snoavei apocrif-religioase, și de a-și disimula intenția moralizantă prin redimensionarea faptului divers dintr-o perspectivă aparent ireală, desprinsă de contingent aparținând, parcă, unei lumi a miracolelor cotidiene. Norocul culegătorului debutează printr-un pasaj care, la prima vedere, s-ar zice că transcrie literalmente o ,,poveste’’ spusă la gura
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sursă a fantasticului nu mai poate beneficia aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în sens catastrofic, și răul ar fi avut câștig de cauză în confruntarea cu binele. Cei trei feciori de împărat, deși la mare depărtare de casă, au
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este făcută după versiunea franceză a lui Le Tourneur și nu depășește, în genere, nivelul mediocru al celorlalte traduceri din Shakespeare apărute până atunci în limba română. În „consecuențele morale” așezate după fiecare piesă, B. arată o înțelegere mărginită, excesiv moralizantă, a operei dramaturgului englez. Reprezentațiile teatrale cu Othello și cu Romeo și Julieta ale trupei lui Matei Millo (1851) foloseau textul lui B. Traduceri: W. Shakespeare, Romeo și Julieta. Othello, pref. și postfața trad., București, 1848. Repere bibliografice: Petre Grimm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285541_a_286870]
-
mult mai bogat, mai variat și prespune o documentare mult mai variată. Cantemir nu a fost străin de surse clasice, precum celebrele lucrări ale lui Aristotel, Ovidius, Aelian, Plinius, Isidor din Sevilla, Albertus Magnus, de o întreagă tradiție a interpretării moralizante creștine, de alte culegeri orientale, dintre care Kalila și Dimna, Golestanul lui Saadi l-au influențat decisiv și atâtea altele. Orientarea sa era una cultă, livrescă, trădând un enciclopedism rar în epocă și intruvabil pe tărâm românesc. Această trecere în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comedia de moravuri cedează locul comediilor vesele, publicul vrea să râdă fără a reflecta prea mult (de aici proliferarea vodevilului, operetei, bufonadei ș.a.)173. Critică actuala îi reproșează teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acordat Premiul criticii teatrale (1979), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1983), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1996). Nume înseriabil generației lui Dumitru Radu Popescu, Tudor Popescu, Iosif Naghiu ș.a., G. practică deopotrivă genul dramatic, cronica de spectacol cu tendințe accentuat moralizante și mai puțin estetizante, articolul pe teme de actualitate ș.a.m.d. Fără să atingă cota de popularitate a congenerilor și confraților amintiți, și-a văzut puse în scenă unele piese la teatre din Bacău, Botoșani, Bârlad, Târgu Mureș, Giurgiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
uz școlar de după 1989, manualul conținea, între altele, și mențiuni despre unele confruntări militare târzii, din 1918-1919. Erau doar adăugiri cu rol edificator, câteva tușe imprecise, aruncate pe ici și colo în vasta frescă a Unirii. Introduse ca suport evenimențial moralizant, supra-argumentau retroactiv justețea idealurilor și a mijloacelor puse în slujba lor. Anul 1918 era pus sub semnul "luptei pentru supraviețuire" duse de o Românie care se străduia să își continue existența, în ciuda dezastrelor din jurul său. Pentru ea, prăbușirea imperiilor vecine
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
La fel, siluete liliale, fete cu picioare lungi, fragile nimfete evoluând ingenuu către carnalități lirico-livrești, cu o pudoare etanșă, dar și cazuri maladive (o tuberculoză, o surzenie temporară ș.a.) iute recuperate pedagogic, prin solidarizarea spontană a forțelor binelui, în redimensionări moralizante, cu prietenii trădate, copii din flori, adultere, bunici înțelepți și ultracomprehensivi, orfani, pațachine pe post de mamă vitregă, virginități pierdute mai mult sau mai puțin fericit, delațiuni absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
la ureche, fără pic de rușine fiindcă abia Îl cunoscusem: „Nu mă las până n-oi face milionul!“ și să știți că l-a făcut! Începând, adică, Îndată după Înscăunare, să reglementeze bordelurile, Închizându-le cu mare zgomot prin presa moralizantă a vremii și redes chizân du le curând, pe măsură ce primea În laba lui murdară „șpaga“ patroanelor de bordel; și, oricât veți spune că banii nu au miros, să știți că de data asta Îl aveau: acel miros greu și sufocant
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
izbucnește la lumina zilei, transformând-o pe ea într-o ființă vulnerabilă, copleșită de emoții, pe el, într-un bărbat puternic, deplin stăpân pe sine și pe arta lui. Idila adulterină e de o mare poezie, nici o urmă de considerații moralizante nu-i întinează frumusețea. Nici chiar înșelatul, umilul soț al Elenei, domnul Drăgănescu, nu nutrește gânduri de răzbunare, refuzând cu fermitate "consolările" perversei Mika-Le, sora Elenei. H.P.-Bengescu are extraordinara intuiție de a deplasa adevărata reprezentare a concertului de Bach
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Teodorescu, Aurel Maria Baros și... Nicolae Stan. Panoramarea reașezării valorilor de după căderea dictatorului, mișcare mai degrabă haotică, oricum cu aspect de status quo, are, într-adevă r, parte de pagini memorabile, cu atât mai vitriolante cu cât sunt expurgate de elansări moralizante în numele detașării temporale, asumate ca atare. Chipuri și roluri ale acelor ani controversaț i încă, și nu numai în manualele de istorie, se recunosc la tot pasul, uneori fiind folosite nume reale - Caramitru, Dinescu, în episodul electrizant al zilei de
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
autor, ci doar pentru o confirmare a propriului monolog sau pentru o polemiza imaginar întru salvarea propriilor idei (o postură psihomentală iarăși tipică egocentricului și belicosului european). Numai că, într-un film precum Ice Age 4: Deriva Continentelor, poziția morală/moralizantă americană, punând apocalipsa Terei pe umeii Europei, vrea să indice „natura răului” în om, și mai ales în acel om care e ilustrat la maxim de către istoria și cultura Europei. În film, Imnul Europei apare atunci când veverița (lăcomia) vede
Ice Age 4, critica Europei ?i relevan?a muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
Monarhia lui Carol al II-lea în anii ’30 este construită prin școala gustiană ca un regim absolutist iluminat de autoritate socială, mai degrabă decît un stat de drept social cu regim democratic”. Impecabile prin acuratețea argumentației neafectate de accente moralizante sunt evaluările raporturilor dintre școala Gusti și statul liberal (y compris moștenirea haretistă, continuată de ministrul Constantin Angelescu), dintre Școala Gusti și grupul Criterion sau dintre școala Gusti și Mișcarea Legionară, ca și radiografia electorală a votului „împotriva clasei politice
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
fi, încă de prin 1909, un adversar al „formulelor artistice perimate”, al „clișeelor deprinse de pe băncile școlilor” și un adept al artei care trece „dincolo de legile naturii”, în vreme ce tînărul Gala Galaction, teolog de stînga și, mai tîrziu, prozator cu tentă moralizantă, era la acea dată un emul al extravaganțelor decadentiste; împreună cu „ereticul”, „anteclericalul” Tudor Arghezi (acesta din urmă - fost călugăr la Mănăstirea Cernica, eliminat din monahism pentru legătura cu profesoara de etnie evreiască Constanța Zissu - debutatase ca poet la periodicul Liga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la începutul a patru paragrafe. Ea sugerează mirarea, amețirea, absența inhibițiilor, nepăsarea momentană de consecințele faptelor proprii, cheful, inconștiența. Intrat în mijlocul hărmălaiei, Bacovia se și animă, se și întristează, întrucît nu-și găsește locul în ea. E tolerant și, deopotrivă, moralizant; pe alocuri chiar sarcastic: ,,I... haa... la panorămi țăranii se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai nefastă, cu cît este vorba aici despre problema esențială a vieții umane. Greșeala capitală constă în aceea că Freud, neglijînd -sau mai curînd ignorînd instanța sublimantă, supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime pe distincția netă dintre culpabilitatea autentică a supraconștientului și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rigid și prea sever pentru a mări libidoul: energia vitală, elanul vital, presupuse a fi exclusiv de origine sexuală. Toate aceste definiții freudiene sînt consecința confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea sa moralizantă datorîndu-se obsesiei subconștiente și pseudo-spirituale a unei ipocrizii, care, conform lui Freud, ar viza exclusiv sexualitatea. Neavînd la dispoziție nimic altceva în afară de marea și geniala sa descoperire a subconștientului și a expresiilor simbolice ale acestuia, Freud le utilizează în analiza
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dragostea exaltată față de Dumnezeu-Tatăl considerat drept o persoană reală care își iubește copiii, oamenii, și pe care acești copii ascultători ar trebui să-l iubească mai mult decît pe ei înșiși. Din acest sentimentalism oarecum infantil decurge altruismul sentimental, impunerea moralizantă de a-ți iubi aproapele mai mult decît pe tine însuți. Este vorba despre dragostea-datorie, motiv principal al tuturor raporturilor denaturate dintre om și simbolul Dumnezeu, temă centrală a cercetării actuale, care ar rămînea incompletă fără abordarea acestei teme deosebit de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Dumnezeu. Ca toate fenomenele psihice cu forță pozitiv motivantă, dragostea este legată de simbolistica metafizică a lui "Dumnezeu" (misterul) și a "Sufletului" (elanul animant). O astfel de dragoste combativă și dinamică fondată din punct de vedere biopsihic nu are nimic moralizant sau banalizant. Ea este un fenomen firesc evolutiv, cu forță sublimantă. Datorită faptului că este așa, dragostea este mitic legată de religiozitate: emoția în fața profunzimii misterioase a existenței și a legalității acesteia. Simbolistul mitic al expresiei "a-l iubi pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]