20,850 matches
-
stăpîn al filierei, amintind la infinit să se înscrie pe orbita succesului. El e totodată marginalizatul privilegiat din regimul trecut, care a mîncat o pîine bună rezistînd prin cultură (un adevărat sport național) și care își va juca și dincolo de mormînt șansa de a se universaliza, fără să-i treacă vreodată prin cap să-și ceară scuze în public pentru contraperformanțele sale literare. Una din grijile lui de căpătîi este să-i împiedice pe alți conaționali să-i ia pîinea asta
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
Goga la Budapesta (studiile universitare, publicațiile, traducerile, colegii și colaboratorii, corespondența etc.). Amintim aici doar un articol care consemnează întâlnirea lui Sámuel Domokos cu Veturia Goga, pentru împlinirea unui dat testamentar al poetului român, depunerea de flori de pomenire la mormântul lui Ady, prieten apropiat familiei (Trandafiri roșii..., nr. 15,1 august 1970). Era vara când profesorul definitiva monografia sa despre Octavian Goga (și care apărea un an mai târziu, în 1971), subiect pe care, mai mult ca sigur că l-
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
Morgana Vargas Llosa, nu se rezumă doar la călătoria de documentare a scriitorului în Tahiti și Hiva Oa, ci refac traiectoria vieții celor două personaje, în Franța, Anglia sau Peru: la Arequipa și Lima sau la Bordeaux, unde se află mormântul Florei Tristán, în Bretania unde se făurește gloria de început a pictorului Gauguin, în micile colonii de artiști care încep să-l considere mentor și maestru, la Arles unde are o scurtă perioadă de conviețuire cu Vincent van Gogh. Editura
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
experimentul sonor are chipul fie al unui înger diafan și manierat, fie al unui demon cu puzderie de brațe care de care mai fioroase și mai agresive. Un înger (ori demon) care zboară cu spatele înainte peste un cîmp de morminte împins de un suflu ce vine din Paradis (sau din Infern). Pe grima îngerului (ori pe mutra demonului) cu aripile întinse, aflat în zbor orb către o post-istorie a muzicii incitantă și riscantă, expresia calmă, ingenuă (sau cea cruntă, fioroasă
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
trebuie”, am să exorcizez virtual toate aceste neajunsuri, ingropandu-le alături de memoria hard-ului meu, pe care il plâng neconsolat: Cică trebuie să zic așa: (Pământ moale, tu lucrezi, si pe mine mă crezi, le duci la tine acasă, la mormânt moale, ca ei să se înmoaie, ca ce-i pe mine te roagă, si dracul te înconjoară!) Dragoș, sincere regrete. Aș zice să vezi și partea bună, dar... e cam greu, îmi imaginez. Eu cred că aceste ‘palme’ sunt binevenite
Descantec de Mac by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82926_a_84251]
-
Și francezii se chinuiau să deslușească dacă Napoleon a fost un geniu sau un criminal care a distrus floarea tinerimii și barbatimii franceze în campania din Rusia. Dar nu cred că l-ar muta niciunul din Domul Invalizilor, iar în fața mormântului Împăratului, chiar și cei mai aprigi critici, ar avea în suflet doar mândria că Napoleon a fost de-al lor. Mă rog, mă rog....corsican, dar deja asta a rămas doar un detaliu acoperit de faptele omului. Există mituri fondatoare
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
s-a întâmplat. De atfel, nici n-am fost la București. Eram la țară, la Leresti, satul natal al lui Vasile Milea. Tot ce-mi aduc aminte e ziua când l-au înmormântat. Dealurile erau albe de la caschetele forțelor speciale, mormântul era din marmură neagră, întreaga solemnitate cu care Vasile Milea era condus pe ultimul drum avea pentru mine mai multă concretețe decât semnificația unor cuvinte precum „martir”, „sacrificiu”, „masacru”, pe care le tot auzisem la televizor. Dar când ne-am
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
văd din Iași. Întotdeauna mi s-a părut uimitor că cea mai sângeroasă crimă rasială petrecută în istoria României a putut avea loc într-un oraș atât de liniștit, cu oameni atât de frumoși și de buni. Sunt mii de morminte în cimitir, dar foarte puține morminte recente. O inscripție amintește de extinderea cimitirului, devenit neîncăpător în 1936. Aleile care urcă pe deal par să nu aibă sfârșit și povestesc tăcut despre dimensiunea comunității evreiești în Iașiul interbelic. Ultimele cercetări vorbesc
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
a părut uimitor că cea mai sângeroasă crimă rasială petrecută în istoria României a putut avea loc într-un oraș atât de liniștit, cu oameni atât de frumoși și de buni. Sunt mii de morminte în cimitir, dar foarte puține morminte recente. O inscripție amintește de extinderea cimitirului, devenit neîncăpător în 1936. Aleile care urcă pe deal par să nu aibă sfârșit și povestesc tăcut despre dimensiunea comunității evreiești în Iașiul interbelic. Ultimele cercetări vorbesc de 14,000 de evrei uciși
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
ideologii generoase și ușor utopice”, în timp ce evreii sînt “de două ori mai morți” pt că ideologia a caror victime au fost, e una “eminamente criminală”. Așa că, tov Bucurenci, odată ce ți-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dușmanului ideologic”, e serios zgiltiita. Dealtfel DB n-ar trebui “să plinga la mormint străin” pt că, într-un clasament sui-generis al crimelor împotriva umanității, pe care il alcătuiește într-o dezbatere cu Pleșu, Liiceanu și bursierii NEC, crimele
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
problemele grave” trec neobservate( ar trebui să fii mai tolerant cu ăștia care au albeața pe ochi, pt că nici tu n-ai observat dihania aia de COMUNISM care trecea provocind vibrații și trepidații de scotea, la propriu, morții din morminte și ne făcea să ne credeam, cum zicea Ghe, “mai tari că viața”!). Treaba e în felul următor: tu, vajnicule antirasist ai o problemă cu percepția, ți-am mai spus, vezi enorm, auzi monstruos și gîndești răsturnat. Adică, transformi excepția
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
cu variantele de soluții posibile la dispoziția oamenilor politici. Dar poate că în esență să, ce nu aparține ‚mitului fatalist’ al relației om-natură, “Ecologia Industrială” este mai mult decât o simplă știință. Căci, prin principiul ei fundamental : „Din leagăn până la mormânt” („From the cradle to the grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
restul): ei trei, pe o bancă, filmați din spate, privind, în tăcere, în zare, unde se vede un munte. E capătul pămîntului, e o bisericuță scorojită, e o cruce de lemn; cei trei au venit, la ieșirea din pușcărie, la mormîntul lui "nea Costică" ("nea Costică arăta ca un Dumnezeu cu vioară"...) E o secvență care va fi des citată, de-a lungul timpului, ori de cîte ori va fi vorba de unul dintre cei trei actori... Dar mai există, în
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
Moldova de ridicarea, pe cheltuiala sa, a monumentului "Victoriei", la Mărășești, operă a sculptorului O. Han. Un altul, într-un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de prin mormintele răspândite în Franța ale prizonierilor din lagărele organizate de armatele germane de ocupație. O statuie a lui O. Han le stă de strajă, reprezentând România. Nimeni nu știe care a fost modelul statuii, scrie René A. de Flers, este mama
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
prin â este absurdă. Dacă am fi paroxistic de pedanți, ar trebui să-l transcriem cu ê ("e" cu accent circonflex), ô ("o" cu accent circonflex) sau û ("u" cu accent circonflex). Iată doar cîteva exemple: î din e: monumentum mormînt (=mormênt!), tenerus tînăr (=tênăr!), ventus vînt (=vênt!) freiner (fr.)a frîna (=a frêna!) netengu (sl.) nătîng (=nătêng!) frengi (tc.) frînghie (=frênghie!); î din i: luminaria lumînare, ridere a rîde, ripa rîpă, sinus sîn, stringere a strînge, rivus rîu drîmbă (sl.
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
cîrje împotriva uitării!" Dintr-odată am avut conștiința zilei în care mă aflam: 14 septembrie, Ziua Crucii în Calendarul Ortodox și ziua lui Horia Bernea. "Era să uit!", apuc să șoptesc în grabă cu care mă îmbrăcam ca să ajung la mormîntul lui din curtea bisericuței Mavrogheni de pe strada Monetăriei, singurul drum care îl desparte de ctitoria să, Muzeul Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
de pe strada Monetăriei, singurul drum care îl desparte de ctitoria să, Muzeul Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
primul rând, simt nevoia să fac un pelerinaj de suflet la Cimitirul Bellu, la cele două bune prietene ale mele, Andriana Fianu și Valentina Massini. De data aceasta, s-a mai adăugat un nume. Am fost și la un alt mormânt, al mării doamne a baletului românesc, Irinel Liciu, dispărută odată cu soțul ei, Ștefan Augustin Doinaș, anul acesta. Pierderea ei a îndoliat baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
îi răspund eu, nu pot nici una, nici alta, pentru că tu și bietul Ștefan Drăghici de la Călărași ați fost cei mai buni consilieri culturali din țară, iar Ministerul Culturii v-a măturat ca pe niște gunoaie. Pe Drăghici împingîndu-l indirect în mormînt, iar pe tine aruncîndu-te cît colo, din plină performanță managerială și administrativă. De-asta te-am lăudat pe tine și am hulit Ministerul Culturii. - Păcat, îmi spune el, pentru că atunci nu apare. -Cine nu apare? îl întreb. - Textul, îmi spune
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
aceia care și-au pierdut pe cei apropiați, singura consolare, dacă există vreuna, este de a înmormânta trupul celui dispărut, conform cu ritualul moștenit și sacru. Pentru aceia dintre noi care nu se bucură de această favoare, care nu știu unde se află mormântul taților, mamelor, fraților, surorilor, fiilor și fiicelor lor este o calamitate suplimentară. Contemporaneitatea tragediei grecești constă din prezentarea în cuprinsul ei a atrocității sorții, a atrocității vieții, a atrocității lumii. Și refuzul acestei lumi și a celor care au rânduit
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
considerate o inovație în Dubliners, supraimpresionează limbajul sec, descărcat de metaforă și arabesc, al personajelor nespectaculoase, al imaginilor care compun panorama începutului de secol XX. Ce mister: viața palpită în cea mai uscată materie. Avea dreptate Nora să strige la mormântul lui: "Jim, ce frumos ești!" James Joyce, Oameni din Dublin. Traducere din engleză de Frida Papadache. Ediția a II-a revăzută., Colecția Cartea de pe noptieră, coordonată de Ioana Pârvulescu. Editura Humanitas, 2002. ...iar Saramago s-a săturat de integrarea europeană
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
să văd dimineața care nu vrea să-mi afle chinul și patul meu în care ninge o Doamne cel care nu-mi vrea rugăciunea și-mi înfulecă tânguirea pe spinarea obositelor stele ogoarelor bogate curților întunecate cel care îmi sapă mormântul cel care mă ucide cu securea o Doamne omul iubește numai securea și nu bea cântecele ca pe sânge și moartea pe colina verde mai înaltă decât marea o Doamne vreau să văd acum ceea ce trebuie să vină moartea mea
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
mă tem mă tem de noaptea care stă deja în fața satelor și-n spatele casei (noaptea) care urlă în vite și dansează cu stelele o Doamne mă tem de tine și de tristețea care-mi zdrobește gura îmi tem Doamne mormântul și destinul meu sumbru o Doamne moartea. * * * Moartea este limpede în râu și sălbatică-n lună și limpede ca steaua care tremură seara străină în fața ușii moartea este limpede ca mierea în August așa de limpede este această moarte și
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
mizeria trecutului război, pentru că oasele sunt �esența războiului" (ajunge, de altfel, să-și închipuie, obsesiv, craniul oamenilor vii pe care-i întâlnește)... �Râul, ramul" sunt evident ostile: ploi, noroaie, munți amenințători, un gropar care moare din cauza unui microb bine-păstrat în morminte, bătrâni veterani în care se trezește amintirea războiului și care defilează demonstrativ, cu puști și decorații, prin fața săpătorilor, dar și (după cum reiese din aluzii), lumea comunistă, cu �ochiul și timpanul" plasat la hotel, cu parade militare. Dacă unii morți fuseseră
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
la TV baia de sânge de la Beijing; în Piața Păcii Cerești mii de studenți striviți de tancuri. Oamenii nu mai cred în comunism, nu se mai lasă înșelați, nu se mai îmbată de cuvintele lui Mao care se răsucește în mormântul lui împărătesc. Tinerii sunt pregătiți mai degrabă să moară decât să trăiască în minciună. Este o zi sumbră, plină de doliu, pe undeva sângele vărsat va deschide noi drumuri, nu numai în istoria Chinei. Toate țările din Est așteaptă să
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]