27 matches
-
Majoritatea colegilor mei au depășit timpul alocat cu aproximativ 50 de secunde, așa că vă rog să mă lăsați să termin, dle Președinte. Răspunsul este cel dat de Yasser Arafat, în mai 1989, când a declarat caducă carta sa liberticidă și mortiferă. Mai mult, acele cuvinte au devenit parte a vocabularului palestinian. Reconcilierea inter-palestiniană, are acest preț, înainte de toate, iar rolul nostru, al Uniunii Europene, este de a face ca protagoniștii din Palestina și Israel, precum și din țările arabe vecine, Egiptul și Iordania
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând limbajul freudian, Gérard Rabinovitch avansează propunerea filosofică de a spune că Leviatan ar putea fi numele unei stări de „conexiuni mortifere” ("liaisons mortifères"), prin excesul de constrângere aplicat, iar Behemot cel al uneia de „de-conexiuni tanatofile” ("déliaisons thanatophiles"). Înțelegându-se prin asta, nuanțează el, că Behemot se referă, de fapt, la conexiunile și de-conexiunile vieții: „Distincția nu trece prin
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
organul de publicitate al comitetului național, care nu este întemeiat să susțină persoanele, care alcătuiesc acum comitetul național, ci are chemarea să propage programul național și să susțină principiul solidarității naționale pe temeiul acelui program. Excluderea criticii obiective înseamnă oprirea mortiferă a progresului, înseamnă neacțiunea veninoasă, înăbușirea luminii și a avântului. Departe să fie de la mine astfel de spirit ticălos: apage satanas 2! Știam eu, d[omnu]le Cioflec, că vom avea parte de lovituri. Nici nu se poate altfel. Ori
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
rifugio dall' angoscia di confrontarsi, mortali, con îl 'tempo de-temporalizzato' analizzato da Ubaldo Fadini. În questa dimensione senza coordinate spazio-temporali, îl futuro viene spogliato del proprio ruolo di piano dell'agire. Alla sua quasi consustanziale precarietà e incertezza și sostituisce, mortifera, non la numinosità del mito, bensì la scomparsa, che rende labili al punto da dissolvere i nessi tra azioni ed effetti, con l'esito ovvio di una caduta-perdita del senso di responsabilità. Tutte le articolazioni del nostro modello sociale manifestano
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
2002) al lui Gore Verbinski a venit cu ceva nou preluat apoi din mers de Hideo Nakata cu partea a doua în 2005. Mi s-a părut că The Ring a reușit să preia ceva din experimentul suprarealist, pentru că scurtmetrajul mortifer, meduzant intră în datele cinematografului experimentelor suprarealiste ale unui Bunuel și mai târziu David Lynch cu un accent morbid pronunțat. Lăsând la o parte story-ul cu suspansul cuvenit, filmulețul proiectat preț de câteva minute corespunde unui fotomontaj similar dicteului automat
Fiori fioroși și groază îngrozitoare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7506_a_8831]
-
Monaco, 1996), tradusă și la noi (Polirom, 1999), sub titlul Transdisciplinaritatea (Manifest). Mentor (recunoscut, oare?) al transdisciplinarității este însă Șt. Lupașcu cu a sa filosofie neoraționalistă, ne previne dl Codreanu. Convins că realismul clasic este depășit și că modernitatea este mortiferă, Basarab Nicolescu atrăgea atenția asupra nivelurilor diferite de realitate. Revoluția cuantică ne-a așezat la o răscruce a Istoriei; ideologia scientistă, acaparând "obiectivitatea" și ignorând orice altă cunoaștere, zeificând tehnoștiința, pare a uita că "totul e pus la punct pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întreține nici un fel de raport, poate cel mult de contradicție, de opoziție clară și de imposibilă complementaritate. Și totuși... Ca să știm cu ce se aseamănă acest creștinism epicurian - o șansă ratată de Biserică de a scoate creștinismul de pe făgașul lui mortifer... - să-l citim deci pe Lorenzo Valla. Istoria filosofiei oficiale nu citește, ea se mulțumește să reia informațiile, uneori greșite, date de cei mai vechi istorici ai disciplinei. Cum lumea nu s-a prea înghesuit să-i citească textele, din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
arderi pe rug, violențe catolice și protestante, violențe laice și religioase, dar de aici până la a conchide la existența unei forme instinctive, adică înrădăcinate visceral în carnea și în sufletul omului, posesoare a unei forțe întunecate, cu o mare putere mortiferă! Bravo!... în altă parte, el vorbește de un stăpân lăuntric care seamănă până la confuzie cu idealul eului freudian cu începere de la care se organizează căutarea oricărei subiectivități, în așteptarea unei structurări a sinelui, a caracterului și a temperamentului său. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deci ca diversiunea în fața evidenței morții: hedonismul însuși considerat ca diversiune: iată niște piste majore și de o redutabilă modernitate. A se citi și a se reciti Eul și „Asta” în care Freud arată cum poate fi recitită o energie mortiferă în pulsiune de construcție... într-un alt moment al meditațiilor sale, Montaigne îndeamnă la purgația creierului ca remediu al unor boli considerate greșit ca fiziologie - îndeosebi al afecțiunilor gastrice. Contra medicilor șarlatani care recurg la invocații și la leacuri băbești
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dacă animalele și oamenii se supun comenzilor naturii, atunci ei întorc spatele suferinței și caută plăcerea. Aceasta, conform unei tendințe firești, înainte de orice contaminare culturală. Numai îndepărtarea de natură duce la demersul contrar: ura de sine, gustul pentru negativitate, pasiunea mortiferă pentru suferință, toate aceste vicii transformate în virtuți țin de o perversiune - în speță, una culturală. A recuza natura, a fugi de ea, a o detesta, a dori să te emancipezi de sub domnia ei, de sub legile ei, a ne considera
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sfîrșitul, șocul suprapunerii cu principiul plăcerii și principiul realității pe coardă Freud, producătoare de metafore, Vasluiul aproape, mai greu cuvîntul Vaslui decît cuvîntul moarte, în sisteme semnificante în care te descurci prin sisteme semnificate, ce nu are sens relativ este mortifer, cu moartea goală de sens, călătorie cu viermele metalizat pe suprafața socială, momentan suprateran, rutina condamnării fiecărei vieți la moarte, presupusă altcum, cu altfel de moarte! VI. TREN ATÎT CÎT TREBUIE Iași Bacău Adjud Saline Tecuci Iași Sîmbătă 3 (4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Făreia: „noi suntem semințe ale unei plante de văpaie” și, purtați de vântul sorții, ne răspândim, dar nu întotdeauna într-un loc fertil. Iar tristețea care ne încorsetează pe noi, cititorii, este că singurătatea eroinei devine „creativă”, dar în stil „mortifer” (Vasile Andru), o nocivitate care descumpănește firea. Din nefericire! Suferința Magdei nu este provocată de vreo încătușare dinspre exterior, precum remarcăm în destinele creionate de Kafka. Nu. Magda devine prizonieră și victimă a propriilor sale iluzii maladive, iluzii hrănite de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
excelent rolul în continuare, unde în cea mai mare parte efectele speciale vorbesc în locul personajului. Mike nu rezistă tentației și, odată intrat în cursă, nu mai poate ieși, iar camera se dezlănțuie. Ca și în The Shining, există un bilanț mortifer al decedaților în camera fatidică, așa că apariția lor fantomatică, - cea mai puțin reușită din film -, nu surprinde pe nimeni. Nu lipsește aproape nimic din recuzita genului, astfel încît este prea puțin loc pentru surpriză. În scenă intră nu doar istoria
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
excepție, mai ales că la final Bond face un gest de maxim și necreditabil umanism posttraumatic lăsînd agenția să rezolve cu ucigașul iubitei pe care el doar l-a capturat. Totodată, noul Bond pare tot mai absorbit de acționismul său mortifer, ironia sa ucigătoare s-a diminuat față de episodul precedent cînd spionul își făcea mîna de as cu așii pokerului de la Casino Royale punînd în valoare witticism-ul școlii engleze de spionaj avînd în componența ei cel puțin doi scriitori de marcă
Bond. James Bond by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7877_a_9202]
-
Kohn, Tinu Pârvulescu, Dorian Branea și Cornel Ungureanu. Întâmplarea sau vivacitatea editorială băștinașă face ca în același an 1999 (și la mică distanță în săptămâni, sau chiar în zile) să fie lansată traducerea unei lucrări franțuzești de specialitate intitulate Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții. Într-un cuvânt înainte la ediția în limba română, autorul psihanalist Benno Rosenberg - emoționa(n)t recitator din Arghezi, după cum s-a putut cosntata la lansarea cu public de la Institutul Francez - vede în această traducere
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
solicită în schimb din plin o apetență pentru intriga literară. Responsabile de acest paradox sunt angajamentul autorului și pregnanța afectivă a problemelor ridicate. Deși poate părea de două ori bizar: prin subiectul abordat și prin specializarea adâncă a discursului, Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții este realmente o carte nu doar utilă, ci și frumoasă, mărturisind autentic, implicat despre incomparabilele resurse și nebănuitele, mereu complicatele poteci ale sufletului. Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Sacher-Masoch, seria "Caiete", col. "A treia Europă
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
doar utilă, ci și frumoasă, mărturisind autentic, implicat despre incomparabilele resurse și nebănuitele, mereu complicatele poteci ale sufletului. Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Sacher-Masoch, seria "Caiete", col. "A treia Europă", Polirom 1999, 335 de pagini, preț nemenționat. Benno Rosenberg, Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții, trad. Vera Șandor, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei 1999, 194 pagini, preț nemenționat.
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
mai superficială, practic animalul intră într-o stare de abandon, de toropeală, de hibernare. Cîinele își așteaptă de fapt stăpînul scufundîndu-se treptat într-o stare vecină cu moartea. nimic mai tragic, nimic mai înălțător în același timp decît această așteptare mortiferă, imn instinctiv dedicat iubirii necondiționate. Da, Guță, cîinele este de fapt inventatorul așteptării așa-zis „beckettiene”. numai că nimeni, nimeni nu a fost capabil pînă acum să observe acest lucru și să-i atribuie în mod onest cîinelui meritul de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în adîncurile obscure ale lumii acvatice. Unul caută lumina pe culmile Olimpului, celălalt se sufocă și se cufundă în abisuri neumblate. Trist e că fiecare dintre ei își dă seama ca lumea, așa cum a ajuns astăzi, e insuficientă, bolnavă și mortiferă. Minunat e că fiecare dintre ei se raportează la singura energie nesecată și nealterabilă: iubirea. Născut? Ba nu, făcut... Ei, să mai zică cineva că cititorii francezi, cel puțin sunt leneși, conformiști, pasivi, sau că editorii fac legea pieței impunîn
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
afara din grôpa Sacri Poeți gue prea ușôrî țêrinîi Copere, și quîror puțin d'uman picioarele împlumbî. De aci încolo pentru Eliade păsările svoală, sunt svolătoare, pe mări trec pyroscaphe, batelle, ciuma e abominabilă, aducătoare de trăpas, lutt, turmente, e mortiferă, pictorul depinge mullieri, dame, donzelle, care sunt pline de bellețe, bellissime, dilecte, cu bellă capellură, amoroase, radioase, cu ochi langhizi ce merită un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceea a sfârșitului literaturii. Se apropie literatura sau arta, în general, de sfârșit sau încotro își îndreaptă ea pânzele, e o întrebare obsedantă a acestui sfârșit de secol, ce s-a prelungit și în începutul secolului nostru. Într-o lume „mortiferă”, cum definește Basarab Nicolescu modernitatea, și care a inventat felurite tipuri de moarte și sfârșit: începând cu nietzscheana moarte a lui Dumnezeu, moartea omului/subiectului anunțată de Foucault, sfârșitul ideologiilor, sfârșitul istoriei, nu se putea să nu fie cuprinsă de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
conduce la supralicitarea unei reacții de apărare prin dezvoltarea pletorică a detaliului-ornamental menit să acopere golul sau dacă nu, cel puțin să-l mascheze. Centrul vid conduce deopotrivă la focalizarea sa maladiv-obsesională și aici avem un întreg scenariu al seducției mortifere -, dar și la dispersia ornamentală. John Reed realizează astfel o disociere între "arta decadentă" și o "artă a decadenței" pe baza unor separări similare: "Așa cum a fost literatură decadentă și o literatură a decadenței, poezie decadentă și poezie a decadenței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Estetica decadentă a fost depășită la Jules Laforgue printr-o parodiere a scenei climactice a sărutului pe gură, care survine ca o sigilare a unui recipient, în timp ce Salomeea nu este încercată decât de curiozitatea specifică unui om de știință. Pasiunea mortiferă a nimfetei s-a transformat în curiozitate experimentală. Caracterul ezoteric al celebrului dans al celor șapte văluri este supralicitat până la deriziune. Laforgue păstrează în recuzita luxuriantă a nimfetei datele unui exces delectabil, acumulare de detalii-ornamentale menite să reifice corporalitatea Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta plastică, și poate fi transformat într-un criteriu de disociere între arta decadentă, care privilegiază momentul climactic al sărutului pe gură al capului tranșat, sărut pe care Salomeea îl obține abuziv, și reprezentările "clasice", care nu includ acest sărut mortifer. Chiar atunci când el nu apare explicit, ceva s-a schimbat în felul în care este înregistrată această figură mitologizată. Ca femme fatale, Salomeea își are prototipurile al căror avatar îl reprezintă, începând cu Eva sau Lilith, dar și creaturile gorgoneice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în descrierea pe care o face tablourilor Lucrezzia Karnabatt, trebuie să fi existat și în tablourile lui Emilian Lăzărescu. Pictorul este fidel convenției decadente pe care o pune în ecuație estetică piesa lui Oscar Wilde, focalizând momentul climactic al sărutului mortifer, iar veșmântul de pietre prețioase care o lasă dezgolită pe această făptură malefică deschide posibilitatea unei influențe din pictura lui Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]